Dificultate:
Distanță:
Durată:
Urcare:
Coborâre:
Vârf:
La 650 m amonte de bariera de taxare a Parcului Naţional Retezat, se desprinde din drumul de contur al Lacului Gura Apei o potecă ce urcă prin pădurea de molid, întâi în serpentine, apoi după ce panta se mai îndulceşte, urcă drept. Pădurea este mai întâi deasă, apoi rară, apoi din nou deasă. La ieşirea din pădure apar tufele de ienupăr şi jneapăn printre care ne deplasăm cu uşurinţă, poteca fiind bine întreţinută şi marcată.
După întâlnirea unei stâne construite din piatră, urmează un parcurs pe un platou larg, înierbat (Platoul Radeş-Zlata) până în punctul La Pir, unde întâlnim din stânga traseul TR. Împreună cu acesta, parcurgem o porţiune pe curbă de nivel, în care întâlnim multe izvoare, apoi dintr-o mică şa coborâm la Lacul Zănoaga, unde se află un refugiu salvamont şi care este unul din locurile în care este permisă camparea. De la lac, poteca urmează un parcurs prin porţiuni cu jnepeniş şi grohotiş, până la Tăul Urât şi apoi Tăul Răsucit. De aici continuăm în urcare spre Culmea Slăveiu, unde întâlnim traseul PG.
Împreună cu acesta parcurgem o zonă frumoasă, atât de specifică Retezatului: poieni cu pietre, jnepeni, flori, rododendroni, pârâiaşe, ochiuri de apă, trecem pe deasupra Lacului Slăveiu, iar odată ajunşi La Pintenul Slăveiului se deschide o largă panoramă asupra Lacului Bucura, Vârfului Peleaga etc. Din şa, coborâm accentuat, trecem pârâul ce coboară din Lacul Ana şi după un mic urcuş împreună cu traseul PR (circuitul lacurilor) ajungem la Lacul Bucura.
Lacul Gura Apei - La Pir - Lacul Zănoaga - Tăul Urât - Tăul Răsucit - Culmea Slăveiu - Lacul Bucura
Traseul A face legătura între Lacul Gura Apei și Lacul Bucura pe un parcurs lung, dar spectaculos, cu numeroase puncte de belvedere. Este un traseu solicitant, cu peste. 2000 m diferențe de nivel, într-o drumeție lungă de aprox. 10 - 11 h. Iarna, periculos, accesibil în funcție de cantitatea zăpezii.
Din Gura Apei, aval de bariera Parcului Naţional Retezat, urcăm prin pădurea de molid în serpentine, apoi pe lângă jnepenișurile de la stâna Zlata și continuăm pe culmea Zlata. Poteca este bine întreţinută şi marcată, câștigând cu ușurință altitudine. Depășim pe la sud Vf. Zlata (2142 m) și după cca.4 h de la start, ajungem pe platoul înierbat Radeș - Zlata, în punctul La Pir, unde întâlnim din stânga poteca TR - ce urcă de la Gura Zlata.
Mai departe, vom parcurge o porţiune pe curba de nivel, întâlnind mai multe izvoare, ajungând într-o mică şa de unde se coboară spre Lacul Zănoaga (loc de campare, Refugiu Salvamont) - cel mai adânc lac glaciar din țară (29 m). Lacul Zănoaga (1997m) are o formă circulară și este amplasat într-o zonă frumoasă cu lespezi și jnepeni, într-o căldare glaciară, pe versantul sudic al muntelui Șesele.
De la lac, poteca urmează un parcurs prin porţiuni cu jnepeniş şi grohotiş, pe poteca denumită generic Cărarea Măgarilor, ajungând la Tăul Urât şi apoi la Tăul Răsucit, de unde avem priveliști excelente spre culmea arcuită Vf. Judele - Slăveiu. În creastă întâlnim PG - dinspre Lunca Berhina (legătura cu Retezatul Mic). Ținem mijlocul culmii Slăveiu, evitând Vârful La Clince și traversând o zonă frumoasă cu pietre, jnepeni, flori, pârâiaşe și ochiuri de apă, pe deasupra lacurilor Turcelu şi Slăveiu. Câțiva stâlpi de marcaj ajută în orientare pe cei ce străbat locurile pe timp de ceață.
După ce traversăm un mic platou, ajungem în șaua La Pintenul Slăveiului, în dreptul vârfului Slăveiu (2342 m), șa care se situează deasupra căldări Bucurei. Ne putem bucura de perspectiva spectaculoasă asupra lacurilor din căldare și asupra Vârfului Peleaga. Spre nord observăm alți doi coloși ai Retezatului, Vf. Bucura I și Vf. Retezat.
Din șa coborâm accentuat pe lângă un izvor, printr-o zonă stâncoasă, traversând pârâul Ana, pentru a ajunge într-un final la Bucura, ce domină cu autoritate acest peisaj fermecător. Lacul Bucura, cel mai întins ca suprafaţă dintre lacurile glaciare ale Carpaţilor, ne îndeamnă la popas, admirând piscurile Retezatului, între care se remarcă Vârful Judele și Vârfurile Bucura. De partea cealaltă a lacului, Vârful Peleaga (2509m), cel mai înalt vârf din masiv, se ivește tentant. Este probabil cel mai folosit loc de campare din masiv, motiv pentru care aici se află și un Refugiu Salvamont. Bucura este nod de poteci spre vârfurile masivului, între care CG - spre Peleaga, BG - spre Bucura I și Retezat, ori TR - spre Vf. Judele, la marginea rezervației Gemenele. Nu ezitați să parcurgeți PR - “Circuitul Lacurilor”, într-un cadru spectaculos, la poalele vârfurilor din Retezat.
Traseu periculos iarna pe segmentul La Pir - Lacul Bucura.
Nu există comentarii încă. Fii primul care comentează!