Dificultate:
Distanță:
Durată:
Urcare:
Coborâre:
Vârf:
Din Şaua Capra, coborâm la Lacul Capra, unde se află un monument al alpiniştilor. De aici, se poate coborî către SE, spre drumul Transfăgărăşan şi către SV, prin Moara Dracilor, spre Cabana Salvamont de la cota 2000. De la lac, coborâm spre est în căldarea suspendată de sub creasta Arpăşel, continuăm în traversare pe sub Creasta Arpăşel-Vârtopel. Urcăm pe un picior înierbat până în creasta principală, în Fereastra Zmeilor. De aici, se poate coborî spre NE şi traversa direct spre Cabana Podragu, prin căldările nordice, pe la Lacul Podrăgel. Continuăm pe creasta îngustă şi accidentată, pe o porţiune expusă, echipată în zonele periculoase cu cabluri şi lanţuri. Acesta este un sector dificil, numit "La trei paşi de moarte". Traversăm pe versantul nordic, pe sub Vf. Arpaşu Mic, coborâm într-o căldare mică, de unde urcăm iar în creastă spre locul numit "parul de fier", într-o zonă în care creasta se îngustează. Urcăm pe Vârful Arpaşu Mare, de unde traversăm creasta care îl leagă de Vf. Mircii. De aici, coborâm pe un picior până la Lacul Mircii, trecem pe lângă ruinele unui refugiu distrus de avalanşe şi continuăm în traversare pe versantul sudic al Vf. Podragu, până în Şaua Podragului. Din Şaua Podragului, se poate coborî spre sud către Valea Buda, până la drumul Transfăgărăşan. Tot de aici, se poate coborî spre nord către Cabana Podragu. În continuare, traseul urmăreşte creasta, în general în traversare pe versantul sudic al acesteia. Ajungem într-o zonă în care creasta se îngustează, Şaua Orzănele, de unde urcăm susţinut către Vf. Viştea Mare, al treilea vârf că înălţime din România. Din Şaua Orzănele, se poate coborî către Valea Buda, până la drumul Transfăgărăşan. Dacă continuăm 30 minute de pe Vf. Viştea Mare, se poate parcurge spre sud custura care culminează cu cel mai înalt vârf din România, Vf. Moldoveanu. De pe Vârful Moldoveanu, putem continuă către sud, de unde există mai multe trasee care coboară către Valea Rea, Valea Buda sau pe culmile sudice Coastele Mari şi Scărişoara. De pe Vf. Viştea Mare, continuăm spre est şi coborâm până în Şaua Viştea, unde se află amplasat Refugiul Salvamont. Din Şaua Viştea, traseul continuă peste Vf. Hârtopu Ursului, apoi în traversare pe versantul sudic pe sub Vf. Gălbenele şi Vf. Gălăşescu Mare, urcă pe Vf. Gălăşescu Mic şi coboară în Ferestra Mică a Sâmbetei. Aici se află amplasat un refugiu salvamont. Se poate coborî direct la Cabana Valea Sâmbetei prin Fereastra Mică sau se poate trece pe sub Vf. Slănina, prin sud, până în Fereastra Mare, de unde se poate coborî către Cabana Valea Sâmbetei.
Din Șaua Caprei, poteca de creastă coboară spre Lacul Capra, cel mai mare de pe versantul sudic al Făgărașului, unde se poate campa. Lacul Capra și lacul Căprița (2230 m) fotogenice, poartă amintirea (monument) a 4 alpiniști răpuși de o avalanșă, pe drumul lor către creasta Arpășelului în anul 1963. Este semnalul că intrăm în zona alpină cea mai accidentată a crestei. Lacul Capra este bază de pornire spre Vânătoarea lui Buteanu sau spre Arpașu Mic, Arpașu Mare, Podragu, Corabia, Ucea etc., atât de îndrăgite de alpiniști.
De la lac continuăm prin căldarea suspendată de sub Creasta Arpăşel-Vârtopel, apoi trecem prin Fereastra Zmeilor, o frumoasă arcadă din creasta Arpășelului, accesibilă dinspre Transfăgărășan pe poteca TG (traseul 42). Urmează segmentul La Trei Pași de Moarte, până la baza abruptului vestic al Arpașului Mic, prevăzută cu lanțuri. Există și un traseu care ocolește acest sector, coborând la Cabana Podragu prin Căldarea Pietroasă, pe marcaj CA (traseul 43) - însă nu se recomandă pe ceață.
Dacă urmăm linia crestei, traversăm printre stânci greu de trecut (sub Vf. Păru de Fier), pe lângă Monumentul Nerlinger (care comemorează expediția Nerlinger - Ruzicka din 1934) și ajungem în Șaua Vârtopului, de unde putem admira Vf. Buda, izvoarele Podul Giurgiului și Vf. Arpaşu Mare (Vârtopul), spre care ne îndreptăm.
Urmează creasta care leagă Arpaşu Mare (Vârtopul) de Vf. Mircii, de unde coborâm în serpentine, pe grohotișuri, spre Lacul Mircii (Podu Giurgiului), sub Creasta Podrăgelului, unde găsim ruinele unui refugiu distrus de avalanşe. De aici poteca urcă ușor, pe versantul sudic al Vf. Podragu (2462 m), până în Şaua Podragului, unde acces traseele dinspre Cabana Podragu, respectiv varianta TR (traseul 44) și TA dinspre Valea Buda (traseul 46).
De aici BR urmărește creasta pe versantul sudic al acesteia, traversând Căldarea Podul Giurgiului până la șaua din culmea M. Podul Giurgiului. Suntem la Izv. Orzăneaua Mică și coborâm spre Șaua Ucea Mare, deasupra abruptului sălbatic al V. Ucea Mare, de unde ocolim vechiul drum al Dorobanților ce trecea din Țara Românească în Transilvania prin Șaua Corăbiei (2364 m). În apropiere admirăm trapezul Viștea - Moldoveanu, Coastele Mari - Picuiata și valea glaciară Ucișoara, cu grohotișuri, ca un profil în forma literei U.
Urmează o zonă în care creasta se îngustează și poposim în Şaua Orzănele, la intersecția cu marcajul TR (traseul 47) - ce urcă de la stânele din Podul Giurgiului. Din șa urcăm susținut către Vf. Viştea Mare (2527 m), al treilea vârf ca înălţime din țară. Dacă continuăm 30 min pe marcaj PR (traseul 51), pe custura care culminează cu cel mai înalt vârf din România, Vf. Moldoveanu (2544 m), ajungem pe “Acoperișul României”. În zonă urcă și variantele dinspre Valea Rea (traseul 53), Valea Buda (traseul 48) sau dinspre culmile sudice, Coastele Mari (traseul 49), respectiv M. Scărişoara (traseul 52).
De pe Viștea Mare putem avea un orizont panoramic larg fermecător. Vârfurile Lespezi, Negoiu, Scara, Șerbota și Ciortea se văd la V, masivul Iezer-Păpușa spre SE, Vânătoarea lui Buteanu, Arpașu Mare, Podragu, Tărâța, Ucea, Hârtopu Ursului, Gălbenele, Gălășescu Mare, în creastă (toate peste 2400 de m), iar în apropiere, căldarea superioară a Viștei și Iezerul Triunghiular, completează imaginea.
Din Vf. Viștea Marea coborâm în Şaua Viştea, unde ajung marcajele TR ale potecii ce urcă pe Valea Rea pe lângă Cascada Zbuciumată, Cascada Valea Rea și Iezerul Triunghiular (traseul 53) și varianta dinspre Valea Viștei (traseul 55). Din șa ajungem rapid la locul unde se află amplasat Refugiul Portița Viștei, continuăm pe versantul sudic al Vf. Hartopu Ursului și începem traversarea pe sub vârfurile Gălbenele și Gălăşescu, pe deasupra căldărilor adânci de sub creastă. Spectacolul acestei zone este dat de un perete vertical cu hornuri, pereții Muchiei Drăgușului și M. Zănoaga flancând căldarea văii Viștișoara, cu Lacul Viștișoarei.
Urmează coborârea în Fereastra Mică a Sâmbetei, unde se află amplasat un refugiu Salvamont. Putem admira spre sud, căldarea înierbată a Ferestrei Mici cu pragul glaciar, spinarea Muntelui Slănina și Căldărușa Gălășescului. După ce trecem de Vf. Slănina, spre SE se deschide panorama Văii Bândei până sub Urlea, apoi, la scurt timp, ajungem în Fereastra Mare a Sâmbetei, sub Colțul Bălăceni. Aici ajunge poteca TR dinspre Cabana Valea Sâmbetei și Complexul Turistic Sâmbăta (traseul 58).
Traseu omologat. Inaccesibil iarna.
Nu există comentarii încă. Fii primul care comentează!