Culorile toamnei târzii în Munții Parâng

Munții Parâng

Munții Parâng așa cum se văd din Munții Șureanu.

Parângul, fratele mai mic și mai modest al Munților Făgărașului – mai scund și mai restrâns, dar cu peisaje care te uimesc! În zilele de vizibilitate perfectă, de pe crestele lui se pot întrezări în depărtare până și Munții Balcani. Tot în asemenea condiții, privind spre est, se deslușesc Munții Bucegi, la 150 de kilometri, spre vest Munții Mehedinți, la 100 de kilometri, iar spre nord Vârful Bihor, ca un far al Apusenilor, la peste 130 de kilometri distanță.

Creasta Munților Parâng văzută din Buila-Vânturarița. Foto: Marius Munteanu.

Munții Parâng dau numele celei mai extinse grupe montane din Carpații Meridionali, cuprinsă între Defileul Oltului și Defileul Jiului, un vechi spațiu pastoral al Carpaților. Aici poți traversa cea mai înaltă șosea montană din România, Transalpina, coborând apoi prin Pasul Groapa Seacă, pe Valea Jiețului, spre Petroșani. De aici, o nouă șosea montană te va duce până la Stațiunea Parâng, o excelentă bază de pornire pentru o drumeție captivantă în inima munților.

Transalpina - cea mai înaltă șosea din România.

Activități pastorale în Munții Parâng.

Activități turistice în Munții Parâng.

Mănăstirea Jieț.

Șoseaua care leagă municipiul Petroșani de stațiunea Parâng.

Depresiunea Petroșani, cea mai mare depresiune intramontană a Carpaților Meridionali, este înconjurată de masive montane impunătoare: Munții Parâng, Munții Șureanu, Munții Retezat și Munții Vâlcan. Această regiune izolată se leagă de zonele adiacente prin pasaje naturale înguste, precum Pasul Merișor și Defileul Jiului.

Vedere dinspre Stațiunea Parâng spre Munții Șureanu.

Depresiunea Petroșani și Munții Retezat văzute de la urcarea din stațiunea Parâng.

Aici se găsesc „orașele cărbunelui” ale României, care păstrează încă o parte din moștenirea industrială istorică a regiunii: Petroșani, Petrila, Vulcan, Lupeni și Uricani. Climatul depresionar este adesea afectat de inversiuni termice, care se manifestă vizibil prin mări de ceață ce se aștern pe vale. Aceste inversiuni pot genera straturi multiple de condensare, creând efecte estetice surprinzătoare și fascinante.

Municipiul Petroșani.

Orașul Petrila și Cheile Taia.

Complexul turistic Rusu.

Urcarea spre Stațiunea Parâng.

Obiective de interes

Refugiul Cârja

Refugiul Cârja, cunoscut și sub numele de Refugiul Rudolf Schutte, este un vechi refugiu montan situat în Munții Parâng, în prezent complet ruinat și inutilizabil. Acesta este poziționat pe creasta Parângului, într-o nișă nivală din apropierea vârfului Cârja, la o altitudine de aproximativ 2.230 de metri. Refugiul a fost construit în memoria lui Rudolf Schutte, un iubitor al muntelui și al naturii, de origine germană, care a contribuit la promovarea drumețiilor montane în România.

Refugiul Cârja așa cum era în anul 2020.

Adăpostul din piatră a fost ridicat prima dată în anul 1889 de către Societatea Carpatină Ardeleană a Turistilor (S.K.V.), la fel ca multe alte adăposturi din Carpați. De-a lungul anilor, refugiul a suferit distrugeri repetate, fiind cunoscut doar că între 1932 și 1938 a fost reconstruit. După o nouă perioadă de ruină, din structura sa au rămas doar zidurile de piatră, mărturii ale istoriei sale zbuciumate.

Refugiul Cârja în toamna anului 2024.

Între anii 2004 și 2007, membrii Asociației de Schi Turism Montan PRO-PARÂNG din Petroșani au pornit un proiect de reconstrucție a refugiului, ridicându-l din ruinele de piatră părăsite de peste patru decenii. Refugiul nu era echipat cu priciuri, ci doar cu o masă și două bănci, fiind conceput strict ca un adăpost de vreme rea, nu ca un refugiu în sensul clasic. În 2020, refugiul încă mai păstra acoperișul din lemn, cu scurgerea apei dirijată într-o singură parte. De atunci însă, starea sa s-a degradat continuu, iar în prezent mai există doar ruinele zidurilor din lespezi de piatră locală.

Refugiul Cârja, adăpostit într-o nișă de nivație.

Atât turiștii, care l-au transformat treptat într-un loc de depozitare a deșeurilor, cât și condițiile extreme ale zonei înalte din Parâng au contribuit la distrugerea și abandonarea refugiului. Iarna, poziționarea sa într-o nișă nivală îl expunea unor acumulări masive de zăpadă aduse de viscol, acoperindu-l complet și făcându-l astfel inutilizabil în sezonul rece.

Iarna, nișa de nivație este complet acoperită de zăpadă.

Refugiul Parângul Mare

Refugiul Parângul Mare se numără printre cele mai înalte refugii din Carpații românești, amplasat la altitudinea de 2.486 metri. Situat la aproximativ 300 de metri vest de Vârful Parângul Mare (2.519 m), refugiul are forma unui container modular, simplu și lipsit de mobilier interior. Acesta a fost transportat și instalat la începutul lunii septembrie 2021, prin efortul echipelor Salvamont Hunedoara și Salvamont Petroșani, pentru a oferi drumeților un adăpost sigur la altitudine.

Refugiul Parângul Mare.

Refugiul oferă un interior curat și bine întreținut, un spațiu simplu, dar primitor pentru drumeți, ideal pentru adăpost temporar. În apropiere, a fost amenajată o mică băncuță și o măsuță din lespezi de piatră, creând un loc de popas ce servește și ca punct de belvedere spectaculos. De aici, se deschid priveliști uimitoare spre masivele Munților Retezat și Godeanu, Munții Vâlcan și Creasta Oslea, precum și spre lanțurile Munților Mehedinți și Cernei, oferind o panoramă memorabilă asupra peisajului carpatin.

Refugiul Parângul Mare este așezat pe marginea unei nișe de nivație.

Stațiunea Parâng – Vf. Parângul Mare

Caseta tehnică

Distanță: cca 20 km (dus-întors); diferență pozitivă de altitudine: cca 1170 m; durată: 7:30 – 8:30 h; dificultate: ușor-mediu; marcaj: Bandă Roșie.

Marcajul crestei principale din Munții Parâng.

De ce să faci această drumeție:

• Pentru a admira de sus cele mai sălbatice și impresionante circuri glaciare ale Parângului.
• Pentru a rememora istoria adăposturilor montane din Carpați, vizitând ruina celui mai vechi și simplitatea celui mai înalt refugiu din acest lanț muntos, recent instalat.
• Pentru a atinge al patrulea cel mai înalt vârf din Carpații românești.
• Pentru a te bucura de priveliști impresionante către masive îndepărtate: Munții Bucegi, Făgăraș, Retezat și multe altele.

Circul impresionant Gemănarea.

Peisaj aproape suprarealist cu Munții Retezat așa cum se văd din Munții Parâng.

Stațiunea Parâng – Vârful Cârja    

Pornind de la capătul superior al vechiului telescaun Parâng, vom urma marcajul Bandă Roșie, care străbate traseul de creastă al Munților Parâng, legătura între stațiunea Parâng și Curmătura Oltețului. În drumul spre Parângul Mic, poteca trece prin apropierea ariei protejate Piatra Crinului, unde se află câteva formațiuni stâncoase pe care vegetează o plantă protejată de stâncărie, cu flori galbene și tulpină zimțată. Aceasta este singura regiune din țară unde poate fi întâlnită această specie balcano-dacică.

Șoseaua din Petroșani ajunge până în apropiere de Cabana IEFS.

Loc de popas la Piatra Crinului.

Continuăm pe curbă de nivel pe sub Vârful Parângul Mic și ne îndreptăm spre Vârful Cârja, având în față o panoramă impresionantă spre adânca și prăpăstioasa vale a Mijei. În Șaua Scurtu, traseul Punct Galben se ramifică spre Lacul Mija, ascuns într-o căldare de o frumusețe deosebită, loc ideal pentru fotografii, mai ales în perioada în care bujorii de munte înfloresc. Creasta devine tot mai stâncoasă, iar spre est, pantele se adâncesc, lăsând în urmă povârnișuri tot mai abrupte, ce accentuează sălbăticia și măreția muntelui. După ce trecem de cele trei vârfuri ale muntelui Scurtu, ajungem la ruinele vechiului Refugiu Cârja, un fost adăpost acum părăsit și inutilizabil.

Poteca de vară pe sub Vârful Parângul Mic.

Vedere de pe poteca de vară spre Munții Retezat.

Șaua Izvorul - 2050 m.

Prima vedere a Munților Făgărașului.

Vedere spre Munții Șureanu.

Vedere spre Munții Cindrel și Munții Lotrului.

Vedere de sub Vf. Scurtu spre Vf. Parângul Mic.

Vedere spre Petroșani.

Refugiul Cârja.

De aici, în fața noastră se ridică povârnișul abrupt ce ne conduce pieptiș, în serpentine strânse, spre vârful semeț al Cârjei. În ultima porțiune, aproape de vârf, panta se domolește ușor și se deschide un platou ierbos, o relaxare binevenită după un urcuș atât de abrupt. De la Vf. Cârja (2405 m), panorama este pur și simplu copleșitoare: Din apropierea Vf. Cârja (2405 m), avem o panoramă covârşitoare spre creasta ascuțită Custura Cârjei și spre căldarea Cârjei cu pereți verticali impresionanți.  

Povârnișul spre Vf. Cârja.

Vârful Cârja - 2405 m.

Custura Cârjei.

Vârful Cârja – Vârful Parângul Mare

Traseul continuă peste vârfurile Stoienița și Gemănarea, lăsând în stânga căldările lacurilor Cârja și Înghețat, apoi Căldarea Slivei cu Lacul Verde, Lacul Mic și Lacul Slivei. Curând ajungem pe Vârful Parângul Mare, al patrulea pisc ca înălțime din România (2.519 m), marcat de o bornă de beton (aproximativ 4 ore din stațiune). De aici, ne bucurăm de o panoramă amplă asupra culmilor Slivei, Gruiu, Ieșu, Vârful Mândra și liniei crestei, către Cârja și Setea Mare, admirând căldările Gemănarea, Zănoaga Stânei și multe altele.

Vedere de pe Vf. Cârja spre Vf. Parângul Mare.

Privind în urmă spre Vf. Cârja.

Vf. Stoienița - 2421 m.

Horn spre Circul Stoienița.

Lacul Verde, din Complexul glaciar Slivei.

Vedere spre versantul sudic.

Vedere de pe Vf. Gemănarea (2437 m) spre Vf. Parângul Mare.

Vârful Gemănarea și Vf. Slivei - 2420 m.

Circul Gemănarea.

Versantul sudic în dreptul circului Gemănarea.

Refugiul și Vf. Parângul Mare.

Pe vârf intersectăm traseele marcate cu Punct Roșu, ce leagă creasta de Defileul Jiului, trecând peste Muntele Recii, și cu Cruce Roșie, venind dinspre Muntele Molidviș.

Vf. Parângul Mare - 2519 m.

Vârful Parângul Mare - important punct de belvedere

Spre Munții Făgărașului.

Spre Munții Iezer-Păpușa.

Spre Piatra Târnovului și Munții Bucegi.

Spre Munții Buila-Vânturarița.

Spre Munții Retezat.

Spre creasta Oslea și  Munții Godeanu.

Spre Munții Cernei și Munții Mehedinți.

Dacă ne rămâne timp și energie, ne putem prelungi puțin drumeția spre Vf. Gruiu, pentru a admira în liniște Complexul glaciar Roșiile, cu frumoasele sale lacuri glaciare.

Complexul glaciar Roșiile.

Lacul Mândra, situat la cea mai mare altitudine din Parâng

Lacul Mândra și Vf. Parângul Mare.

Lacul Roșiile - cel mai adânc din Munții Parâng.

Circul Gruiu, pe versantul sudic.

Vf. Gruiu (2345 m) și Vf. Parângul Mare.

Întoarcerea spre Stațiunea Parâng

Revenirea spre Stațiunea Parâng poate surprinde prin lumina aparte a după-amiezii, care îmbracă peisajul într-o strălucire nouă, alungește umbrele și adaugă efecte atmosferice deosebite.

Pereții de deasupra circului Gemănarea.

Șaua Gruiu și Stațiunea Rânca.

Vârfurile Stoienița și Cârja.

Vârful Cârja văzut de pe Vârful Stoienița.

Creasta Parângului la est de Vf. Cârja.

Creasta Parângului la vest de Vf. Cârja.

Creasta Oslea văzută în perspectivă atmosferică.

Spre Valea Cernei și Munții Mehedinți.

Culorile toamnei în la altitudini mai mici.

Poienile de la poalele Parângului.

Spre efectele atmosferice de pe Valea Streiului.

Pe nesimțite am ajuns pe Vf. Parângul Mic (2074 m).

Vom mai aștepta o oră ca să apună Soarele.

Încet, umbrele se lungesc peste Depresiunea Petroșani.

Efectele inversiunilor termice creează efecte atmosferice.

Diafane fuioare de ceață se scurg prin văile Retezatului.

Creasta Oslea capătă nuanțe aurii.

Retezatul își colorează propriul cer.

Departe spre nord, Farul Apusenilor, Vf. Bihor, veghează depărtările.

Vârful Cârja a ajuns la ora de aur.

Aurie este și ora Vârfului Straja din Munții Vâlcan.

Creasta Oslea arde în flăcări.

Treptat, auriul cald al serii se stinge, lăsând loc albastrului rece al nopții.

Ne dorim ca acest articol să fi fost o sursă de inspirație pentru aventurile tale în natură, deschizându-ți pofta de a explora Munții Parâng. Descoperă frumusețea acestor locuri cu MN12 - Harta de drumeţie a Munților PARÂNG

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.

O ultimă pâlpâire de lumină ne amintește cât de minunată este natura.