Drumeție peste vârfurile Trăscăului nordic

Trascăul nordic - prezentare generală

În acest articol vom prezenta câteva detalii legate de partea de nord a Munților Trascăului. Mai precis acea parte cuprinsă aproximativ între râul Arieș spre nord și vest, Podișul Măhăceni spre est și limita sudică a Depresiunii Trascăului, până spre Cheile Vălișoarei și Cheile Bedeleului spre sud. În acest sector, Munții Trascăului sunt formați din trei aliniamente de culmi, desfășurate pe direcția generală nord-sud sau NE-SV. Cele trei aliniamente de culmi sunt:

• Spre vest: Vf. Bedeleu (1227 m) – Vf. Cireșului  (1239 m) – Vf. Ugerului (1244 m);
• În partea centrală: Vf. Dealu Frânca (1127 m) – Vf. Stemina  (1144 m) – Vf. Cornului (1239 m) – Vf. Ardașcheia (1250 m) – Vf. Berț (1011 m);
• În partea de est: Vf. Data (884 m) – Vf. Piatra Secuiului (1129 m) – Vf. Colții Trascăului(1113 m).

Piatra Secuiului văzută dinspre Cetatea Colțești

Între aceste șiruri de înălțimi se află cea mai întinsă depresiune din Munții Trascăului, Depresiunea Trascăului. În aliniamentul central, văile care l-au străpuns de la vest spre est și-au sculptat sectoare de chei: Cheile Bedeleului, Cheile Plaiului, Cheile Siloșului. Se mai poate observa că altitudinea vârfurilor celor trei linii de culmi crește de la sud spre nord. Cele mai înalte vârfuri ale acestor trei șiruri montane sunt: Vf. Ugerului (1285 m/1244 m), Vf. Ardașcheia (1250 m) și Vf. Piatra Secuiului (1129 m). Cu o bună condiție fizică, cele trei vârfuri pot fi cuprinse într-un circuit de o zi. Singura problemă ar fi cea de orientare spre Vf. Ardașcheia, pentru că spre el nu duce niciun marcaj turistic. Deși sunt vârfuri de altitudine mică, diferențele de nivel de parcurs sunt destul de mari (700 – 800 m). Acest lucru este posibil deoarece baza de pornire este foarte joasă, 530 m – 550 m pentru Depresiunea Trascăului sau 400 m – 430 m pentru Valea Arieșului.

Vârful Ardașcheia văzut dinspre Cetatea Colțești

Vârful Ugerului – este un vârf montan din partea de nord a Munților Trascăului. Vârful este situat în partea de nord a platoului Bedeleului, având el însuși aspect de platou. Vârful Ugerului domină Valea Arieșului - cea care îl delimitează spre nord - de la o înălțime relativă de 800 m. Pe abrupturile nordice ale vârfului, cu înălțimi de peste 200 m, și la baza acestora, se găsește Rezervația botanică de lăricet de la Vidolm. Acest lăricet poate fi admirat foarte bine de pe Colțul Roșu, un balcon natural situat la NE de vârf. Altitudinea acestui vârf este dilematică (la fel ca a multor vârfuri montane din România). Este creditat cu două valori diferite: 1285 m și 1244 m. O diferență semnificativă. În două ture recente, aplicația de pe telefon mi-a dat două valori apropiate de 1244 m.

Vârful Ugerului văzut de pe DN75

Vârful Ugerului văzut de pe Vf. Ardașcheia

Vârful Ardașcheia – este cel mai înalt punct (1250 m) al crestei cu același nume, cea care mărginește spre vest partea nordică a Depresiunii Trascăului. Această creastă are o lungime de aproximativ 5 km, fiind cuprinsă între doi afluenți ai Pârâului Rimetea. Vârful este situat la est de Vf. Ugerului, acestea fiind separate de o înșeuare cu altitudinea de 948 m.

Vârful Ardașcheia văzut dinspre est.

Piatra Secuiului – este masivul calcaros și pleșuv care domină spre est partea nordică a Depresiunii Trascăului. Văzută dinspre Vârful Ardașcheia, Piatra Secuiului seamănă cu un uriaș (3,5 km lungime) animal adormit. Capul acestuia ar fi reprezentat de Colții Trascăului, cu altitudinea maximă de 1113 m; corpul animalului este chiar Piatra Secuiului, cu altitudinea maximă de 1129 m; aceste două componente sunt separate prin Șanțul Mare, un vâlcel pietros și abrupt. El asigură cel mai rapid acces spre ambele vârfuri, dinspre Rimetea, pe poteca cu marcaj Cruce Albastră. Coada uriașului ”animal” este reprezentată de o scurtă și abruptă creastă, din partea de sud a Pietrei Secuiului, înspre Valea Guștreagului. Prin Șaua dintre Piatra Secuiului și această ”codiță” trece o variantă a traseului marcat cu Cruce Albastră. Aceasta cea mai rapidă cale de acces dinspre Colțești spre Piatra Secuiului. Calea mai blândă ocolește Piatra Secuiului pe la est, cu urcare pe Valea Guștreagului. 

Piatra Secuiului văzută dinspre Ardașcheia.

Colții Trascăului

În apropierea acestor trei vârfuri (Ugerului, Ardașcheia și Piatra Secuiului) există numeroase alte obiective naturale sau antropice cu atractivitate turistică: satul Rimetea cu casele sale cu o arhitectură specifică maghiarilor din Transilvania, Cetatea Colțești, Grota Studenților, Minele de fier de la Rimetea, Vârful Data, Cheile Vălișoarei, Cheile Bedeleului, Cheile Plaiului, Cheile Siloșului, Lăricetul de sub Vf. Ugerului (Vidolm).

Ar putea fi trecute pe această listă și două puncte unde se poate servi masa, dar și admira peisajele din jur: Conacul Secuiesc de la Colțești și Castelul Templul Cavalerilor din Cheile Vălișoarei. Zona este un loc căutat de pasionații de cicloturism, parapantism, cățărare pe stâncă și de fotografii în căutare de locații pentru ședințe foto.

Localitatea Rimetea văzută de la baza Pietrei Secuiului.

Cetatea Colțești văzută dinspre Grota Studenților.

Drumeție la Cetatea Colțești.

Creasta Cocoșului de Trascău.

Grota Studenților.

Grota Studențilorși Depresiunea Trascăului.

Grota Studenților dinspre interior.

Vârful/Colțul Data

Cheia Vălișoarei/Aiudului văzută dinspre Cetatea Colțești.

Cheile Vălișoarei/Aiudului.

Detaliu din Cheile Vălișoarei/Aiudului.

Castelul Templul Cavalerilor din Cheile Vălișoarei/Aiudului.

Munții Făgărașului văzuți de la Cheile Vălișoarei/Aiudului.

Conacul Secuiesc din Colțești.

Parapantism în Depresiunea Trascăului.

Ședințe foto în Cheile Vălișoarei/Aiudului. 

Lăricetul de la Vidolm – este o rezervație naturală forestieră în care se conservă laricele sau zada (Larix decidua), singurul conifer cu frunze căzătoare european. Lăricetul de la Vidolm este de două ori o raritate. Mai întâi pentru că reprezintă un relict glaciar, adică o moștenire botanică a erelor glaciare. În al doilea rând pentru că în mod obișnuit această specie crește la altitudini cuprinse între 1350-1850 m. La Vidolm laricele crește la altitudini cuprinse între 850 m și 1260 m, adică în etajul fagului, pe versantul nordic al Vârfului Ugerului. În țară la noi laricele se mai numește crin în Munții Ceahlău sau jep în Munții Bucegi. Toamna, pădurile în care există larice sunt păduri-spectacol, multicolore.

”Insulă! de larice și meseteacăn în pădure de fag.

Lăricetul de la Vidolm.

În localitatea Rimetea își are locația și un ONG a cărui stabiliment poate fi închiriat în scop turistic. Cu banii astfel obținuți sunt găzduite tabere gratuite pentru copii, sunt susținute diverse ONG-uri sociale și de mediu cu care sunt încheiate parteneriate de colaborare prin găzduirea de evenimente, team building într-un mod avantajos. Pe lângă aceasta, în cadrul centrului Montan "Mărioara Pușcaș" de la Rimetea, există un panou de cățărat, un observator de păsări (căsuțe de lemn în copac). Pentru grupurile mai mari de 10 persoane și care se cazează pentru minim 2 nopți, se oferă o ieșire ghidată în satul Rimetea, Piatra Secuiului, vârful Ardașcheia, minele de fier sau platoul Bedeleu prin cheile Plaiului și cheile Siloșului.   Pe lângă toate astea ONG-ul are în prtotecție moară veche de cel puțin 150 de ani, în curs de restaurare. Anterior ei, în același loc, a funcționat o topitorie de fier.

Rimetea.

Traseele din Trascăul nordic

Cu plecare din Rimetea:

Cu plecare din Colțești:

Cu plecare sau sosire în/din Cheile Vălișoarei:

Cu plecare sau sosire în/din Izvoarele:

Traseul Lunca Arieșului – Vf. Ugerului – Șaua cota 948 m – Vidolm

Este un traseu de aproximativ 14 km, cu o diferență de altitudine de aproape 1000 m. Urmărește două marcaje turistice: Cruce Galbenă între Lunca Arieșului și înșeuarea cu cota 948 m, de la obârșia Pârâului Vidolm, respectiv Cruce Albastră de la înșeuarea cu cota 948 m și până la Vidolm. 

Lunca Arieșului.

Descrierea traseului

Traseul pornește din DN 75, de la podul peste Râul Arieș, care duce spre localitatea Lunca Arieșului. După 350 m, cotim la stânga pe drumul asfaltat, mergând paralel cu Arieșul printre case și grădini. După aproximativ 15 minute părăsim asfaltul și intrăm de un drum forestier urmărind marcajul. În scurt timp drumul începe să urce abrupt, prin pădure, pe lângă pârâul Valea Morilor. După aproximativ 35 de minute ajungem la un adăpost forestier din scânduri pe lângă care susură un șipoțel. Imediat după adăpost se traversează o poiană mărginită pe stânga de un versant stâncos, cu arbuști. Drumul urcă susținut și face o curbă dublă, ieșind într-o altă poiană mică din care, în față, se vede un perete de calcar (Vf. Piatra cu Urdă - acesta este un reper important pentru că poteca urmează să treacă printr-o poiană lungă din stânga lui). După câțiva zeci de metri, marcajul părăsește drumul forestier și intră în stânga pe o potecă greu vizibilă printre arbuști. Din acest loc marcajul și poteca devin mai greu de urmărit, deoarece străbat poieni separate de zone de pădure. La ieșirea din pădure, ajungem la poiana de care vorbeam înainte, de la baza peretelui calcaros, urcând paralel cu acesta până într-o șa de lângă un adăpost de observare a animalelor. De aici spre NE, putem zări printre crengi zona Vârfului Ugerului. După alte 40 de minute de urcat prin pădure ajungem la un alt observator de animale situat chiar în șaua de la sud de Vf. Ugerului. De aici până pe vârf mai sunt 10-15 minute. Dacă mai mergem 5 minute spre NE de vârf, vom ajunge la Colțul Roșu, un țanc de calcare de pe care putem vedea în toată splendoarea abruptul nordic al Vârfului Ugerului și pădurea de larice de sub acesta. De pe vârf revenim în șaua de lângă observator, și intrăm în pădure în partea opusă decât cea din care am venit dinspre Lunca Arieșului, adică spre est. Coborâm la început abrupt prin pădure, apoi mai domol până în șaua cu cota 848 m de la obârșia pârâului Vidolm. În această șa se găsește un alt observator de animale. De aici vom schimba marcajul și vom coborî pe o potecă destul de incomodă, mereu paralelă cu firul apei, până în sat la un mic monument numit Izvorul Dacilor. De aici drumul cotește la stânga, ajungând la podul peste Arieș și la DN 75, chiar în stația de autobuz.

Pe ulițele din Lunca Arieșului.

Urcând prin pădurea de fag.

Adăpostul din scânduri.

Șipotul de lângă adăpost.

Frumuseți de pe traseu.

Bunătăți de pe traseu. Coarne.

Alte bunătăți de pe traseu. Fructe de porumbar.

Peretele de sub Vf. Piatra cu Urdă

Primul observator de animale.

Al doilea observator de animale. Aproape de Vf. Ugerului.

Vf. Ardașcheia văzut dinspre al doilea adăpost de observare.

Ienupăr.

Fructe de ienupăr.

Cetatea Colțești văzută de la Vf. Ugerului.

Cheile Aiudului văzute de la Vf. Ugerului.

Vf. Muntele Mare văzut de pe Vf. Ugerului.

Vf. Poienița văzut de pe Vf. Ugerului.

Cariera de la Roșia Poieni văzută de pe Vf. Ugerului.

Cariera Jidovina de la Ocoliș.

Rezervația naturală Scărița-Belioara.

Cheile Poșăgii văzute de pe Vf. Ugerului.

Rezervația Scărița-Belioara și Creasta Vulturese văzute de pe Vf. Ugerului.

Cheile Pociovaliștei văzute de pe Vf. Ugerului.

Cheile Runcului văzute de pe Vf. Ugerului.

Localitatea Ocoliș văzută de pe Vf. Ugerului.

Localitatea Lunca Arieșului văzută de pe Vf. Ugerului. De acolo venim.

Localitatea Vidolm văzută de pe Vf. Ugerului. Încolo mergem.

Lăricet pe platoul de pe Vf. Ugerului.

Lăricet pe Colțul Roșu.

Lăricet sub Vf. Ugerului.

Luna ne zâmbește printre ramuri de larice.

Lăricet pe abruptul nordic al Vf. Ugerului.

Coborârea de pe Vf. Ugerului.

Al treilea observator în șaua cu cota 948 m.

Coborârea pe Pârâul Vidolm.

Mici baldachine.

Vf. Ugerului văzut dinspre Vidolm.

Gospodărie din Vidolm.

Pridvor de casă din Vidolm.

Bunătăți de la bunica.

Locuitorii din Vidolm iubesc florile.

Arieșul la Vidolm.

O variantă din șaua cu cota 948 m poate fi, pe potecă nemarcată spre Vf. Ardașcheia.

Rimetea văzută de pe Vf. Ardașcheia.

Ramificații ale muchiilor Pietrei Secuiului.

Cheile Aiudului văzute de pe Vf. Ardașcheia.

O ”santinelă” sub Vf. Ardașcheia.

Șanțul Mare văzut dinspre Vf. Ardașcheia.

Colții Trascăului.

Vf. Ardașcheia și Creasta Cocoșului de Trascău.

Vf. Ardașcheia.

Cetatea Colțești văzută dinspre Creasta Cocoșului.

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture în natură, descoperind Trăscăul nordic cu MN10 - Harta de drumeţie a Munților TRASCĂULUI

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.