Pe muchia Drăgușului, la întrecere cu norii

Muchiile nordice cu marcaj turistic

Dintre culmile și muchiile nordice ale Munților Făgărașului, doar câteva au marcaj turistic integral sau parțial. De la vest la est, grupate pe trei sectoare, culmile marcate sunt:

 

În partea de vest: Culmea Fântânii marcată cu Cruce Roșie - Gara Turnu Roşu - Mănăstirea Turnu Roşu - Şaua Corbului; Culmea Moașei, marcată cu Triunghi Roșu - Halta Sebeş Olt - Cabana Suru - Curmătura Surului); Culmea Bârcaciului – Muchia Scărișoarei, marcate cu Cruce Roșie - Avrig - Cabana Bârcaciu - creasta principală; Muchia Șerbotei, marcată cu Bandă Albastră – Cabana Negoiu - Muchia Şerbota - Vf. Şerbota. Toate aceste culmi sau muchii pot fi parcurse până în creasta principală.

Citește și Spre Vârful Suru – drumeț prin Făgărașii vestici

În partea centrală: Muchia Buteanu marcată cu Bandă Albastră - Transfăgărăşan - Şaua Netedu - Lacul Bâlea; Muchia Tărâța, marcată cu Bandă Albastră - Victoria - Muchia Tărâţa - Cabana Podragu; Muchia Drăgușului, marcată cu Punct Roșu, - Izvorul Părintelui Arsenie Boca - Muchia Drăguşului - Căldarea Răcorelelor. Așa cum se poate constata, aceste trei muchii nu continuă până în creastă principală. La inserția acestora în creasta principală există niște inflexiuni adânci în profilul lor longitudinal, numite ”portițe” sau ”spintecături”. Aceste portițe se continuă spre sud cu pereții abrupți (orientați spre nord) ai vârfurilor finale.

În partea de est a Munților Făgărașului există câteva culmi mai domoale: Culmea Smidei – Vf. La Cheia Bândei (Punct Albastru) cu acces din localitatea Lisa; Marcajul Punct Roșu, din localitatea Breaza prin Curmătura Moșului și continuare prin Valea Urlea până la Refugiul Zârna; Marcajul Punct Roșu pe la Refugiul Scoarța și Refugiul Berevoescu până sub Vf. Berevoescu Mare din creasta principală. Culmile nordice din partea estică a masivului au poteci mai puțin umblate, iar marcajele pot fi uneori deficitare.

Muchia Drăgușului văzută de la Sâmbăta de Sus

Muchia Zănoaga văzută de la Sâmbăta de Sus

Colțul Bălăceni, Fereastra Mare a Sâmbetei, Vf. Slănină, Fereastra Mică a Sâmbetei și Vf. Gălășescu Mic văzute de la Sâmbăta de Sus

Muchia Viștea văzută de la Sâmbăta de Sus

Muchia Gârdomanu văzută de la Sâmbăta de Sus

Muchia Sâmbetei văzută de la Sâmbăta de Sus

Cracterizare geografică.

Muchia Drăgușului începe în Depresiunea Făgărașului, deasupra teraselor Oltului și a Piemontului Făgăraș,  la altitudinea de aproximativ 700 m.  Muchia Drăgușului este delimitată la vest de Valea Viștișoarei, iar la est de Valea Sâmbetei. Distanța dintre cele două văi paralele variază între 1,6-2,3 km. Limita sudică a Muchiei Drăgușului este formată de Portița Drăgușului, dincolo de care urmează peretele nordic al Vârfului Gălășescu Mare. Are o lungime de 8 km, din care, sectorul ei alpin și subalpin reprezintă aproximativ o treime. Cele mai înalte vârfuri din sectorul alpin sunt: Vf. Hoaghea – 2012 m, Vf. Claia Codrei – 2171 m, Vf. La Pârâul Larg – 2333 m, Vf. Piatra Roșie – 2354 m și Vf. Răcorelelor - 2382 m. La sud de Portița Drăgușului, pe linia crestei principale a Munților Făgărașului, se ridică Vf. Gălășescu Mare – 2470 m.

Indicatorul de la Păstrăvărie

Poteca prin pădurea de fag spre Muchia Drăgușului

Intersecția de puncte roșii, dispre Izvorul Părintelui Arsenie Boca și dispre Păstrăvărie

Drumul pe Muchia Drăgușului

Ieșirea în zona de rariște

Vedere spre Muchia Zănoaga

Atractivitatea turistică.

Dintre culmile și muchiile nordice ale Munților Făgărașului, Muchia Drăgușului se bucură de un interes aparte. Aceasta pentru că este o muchie care poate oferi multiple experiențe, atât pentru turiștii obișnuiți, care doresc să parcurgă în siguranță un traseu marcat, cât și pentru turiștii experimentați, dornici de un parcurs alpin mai dificil, din afara traseelor marcate. Chiar la începutul acestei culmi nordice se găsește Izvorul Părintelui Arsenie Boca. În apropierea lui se găsesc: Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, Pârtia Moțul Drăgușului și Parcul de aventură din Drăguș. Marcajul Punct Roșu trece chiar pe lângă izvor. Se poate spune pe bună dreptate ca Muchia Drăgușului are două părți total diferite. De la începutul ei și până în Curmătura Răcorele are un aspect mai blând cu zonă forestieră și zonă alpină. Totuși, în zona Vârfului Piatra Roșie, deasupra Căldării Răcorelelor de Jos, prezintă o custură care necesită atenție sporită și este recomandată asigurarea și experiență în trasee alpine. După Curmătura Răcorele, continuând peste Vârful Răcorele, Vârful Portiței, Portița Drăgușului și Peretele nordic al Vârfului Gălășescu Mare, are un parcurs expus, cu pasaje dificile de până la gradul 1B-2A, recomandat doar turiștilor foarte experimentați și cu echipament de asigurare în dotare.

Vedere spre Colțul Bălăceni, Muchia Drăgușului și Muchia Zănoaga

Vedere spre Țara Făgărașului

Privind în urmă spre calea pe care am venit

Muchia Zănoaga

Accesul spre muchie - Intrarea spre Muchia Drăgușului se poate face din trei locuri, pe același marcaj (Punct Roșu):

• Punct Roșu - Dinspre Mănăstirea Brâncoveanu, de lângă Stațiunea Climaterică Sâmbăta de Sus, chiar de acolo de unde începe această muchie nordică;
• Punct Roșu - din Valea Sâmbetei, la 2 minute în amonte de Complexul Turistic Floarea Reginei Păstrăvărie;
• Punct Roșu - din Valea Sâmbetei, în aval (la 15 minute) de Cabana Valea Sâmbetei.

Din toate cele trei puncte marcajul duce în final spre casa de vânătoare Muchia Drăgușului, situată la 1620 m altitudine,  chiar înainte de ieșirea din etajul coniferelor.

La câteva minute de casa de vânătoare Drăguș

Casa de vânătoare Muchia Drăgușului

Panou indicator la Casa de vânătoare Muchia Drăgușului

Interiorul de la Casa de vânătoare Muchia Drăgușului

Casa de vânătoare Muchia Drăgușului

Stâlp indicator la Casa de vânătoare Muchia Drăgușului

Traseul Punct Roșu:  Păstrăvărie – Muchia Drăgușului – Căldarea Răcorele.  

 

Urcușul spre Muchie: de la podul peste Valea Sâmbetei, care duce la Complexul Turistic Floarea Reginei Păstrăvărie, mai mergem pe drumul forestier maxim 150 de m până în locul unde întâlnim, pe partea dreaptă, un stâlp cu săgeți. Acesta ne indică direcția (vest), marcajul (Punct Roșu) și timpul (3 ore) până la casa de vânătoare ”Muchia Drăgușului”. Atenție! La intrarea pe potecă, tentația este de a urma cursul unui pârâu pietros, adâncit între doi versanți abrupți. În realitate poteca marcată intră pe versantul din dreapta în sensul urcării, și continuă abrupt, în serpentine, prin pădurea de fag. Poteca are un aspect total neecologic și neprietenos, cu multe distrugeri și întreruperi, maldăre de crengi abandonate după tăieri și urme de utilaje motorizate.

Drumul pe Muchie: după aproximativ 400 m diferență de nivel urcați în acest fel întâlnim marcajul Punct Roșu, care vine dinspre Mănăstirea de la Sâmbăta de Sus (dinspre dreapta). Am făcut 45 de minute de la intrarea pe potecă până aici, dar cu un ritm alert. Pe indicatorul de la intersecția punctelor roșii este dat un timp de o oră până la Complex Turistic Floarea Reginei Păstrăvărie, în coborâre. Tot de aici până la Mănăstirea Sâmbăta de Sus este dat un timp de 1 oră și 30 minute, iar până la casa de vânătoare tot atât. De aici poteca devine un drum forestier care merge aproape matematic pe culme, iar panta devine mai domoală. Pe marginea drumului este plin de mure și zmeură. După alte 50 de minute de urcat (aproximativ 250 m diferență de nivel) drumul ne scoate într-o zonă de tăietură a pădurii de conifere. Avem pentru prima dată vedere largă spre Muchia Zănoaga până la capătul ei dinspre Vf. Gălbenele, în vest spre Valea Viștișoarei, iar spre nord, putem vedea Depresiunea Făgărașului cu orașul Victoria și localitățile apropiate. Dintr-un anumit punct al drumului putem vedea continuarea Muchiei Drăgușului spre sud până în zona de gol alpin și chiar Colțul Bălăceni de la obârșia Văii Sâmbăta. Culmea Drăgușului este foarte largă și aplatizată în acest sector, iar drumul pretabil pentru vehicule de teren cu garda înaltă. De la ieșirea în această zonă de rariște și până la casa de vânătoare am mai făcut 30 de minute prin poieni și prin pădure de molid.

Casa de vânătoare ”Muchia Drăgușului”: se află într-o poiană largă, care ocupă toată lățimea culmii, la altitudinea de 1620 m. Vegetația ei este formată dintr-un covor compact de ștevie. În jurul casei de vânătoare gunoaiele și dezordinea sunt suverane. Înăuntru nu se poate spune că este o curățenie exemplară, dar e mai bine decât afară și ne putem adăposti acceptabil dacă ne prinde vremea rea. Există un prici cu saltele pe care pot încăpea 4-5 persoane, o masă și o sobă. Stâlpul turistic de lângă casa de vânătoare indică 2-3 ore până în Căldarea Răcorele și 3 ore până la Complexul Sâmbăta. După aproximativ 200 m distanță de la casa de vânătoare, la altitudinea de 1700 m, se trece din etajul coniferelor în etajul subalpin cu jneapăn și ienupăr.

Citește și Spre Vârful Ciortea - reduta Făgărașilor vestici

Zona subalpină a Muchiei Drăgușului

Detaliu cu Muchia Zănoaga

Mănăstirea Sâmbăta de Sus

Poiana casei de vânătoare

Orașul Victoria

Localitățile Viștea de Sus și Viștea de Jos

Parcul de panouri solare de la Ucea de Sus

Complexul turistic Sâmbăta de Sus

Orașul Sibiu

Localitățile Lisa, Pojorta și Ludișor

Localitatea Drăguș

Sectorul alpin al muchei: după un urcuș de aproximativ 200 m diferență de nivel, la aproximativ 1900 m altitudine, poteca marcată părăsește culmea matematică și se înscrie pe versantul estic al Muchiei Drăgușului. De aici urmărește aproximativ curba de nivel de 2000 m. Urcă de două ori aproximativ 100 de metri, la obârșiile Pârâului Larg și Pârâului Poliței, revenind apoi la curba de nivel de 2000 m. În această porțiune există și anumite pasaje mai abrupte, pe fețe stâncoase, dar fără dificultăți tehnice semnificative. Traversează Pârâul Ferăstrăul chiar în partea inferioară a Căldării Răcorelelor de Jos și, pe piciorul dintre aceasta și Căldarea Răcorelelor de Sus și face joncțiunea cu marcajul Punct Albastru - Viştişoara - Muchia Drăguşului - Valea Sâmbăta. Pe acesta se poate merge peste Curmătura Răcorele spre la Lacul Viștișoara sau se poate coborî spre Valea Sâmbetei.

Coborârea din Căldarea Răcorelelor de Jos: panta este accentuată existând aproximativ 450 m de descendență.  Poteca este vizibilă și urmărește piciorul dintre Pârâul Ferăstrăul și Pârâul Răcorele până la confluența acestora.  La final traseul face joncțiunea cu marcajul Triunghi Roșu Sâmbăta de Sus – Fereastra Mare a Sâmbetei.

Rododendron întârziat

Căldarea Viștișoara

Zona alpină a Muchiei Drăgușului

Șaua Viștișoarei

Spintecătura Zănoaga și Vf. Hârtopu Ursului.

Turmă de oi pe Muchia Sâmbetei

Piatra Caprei

Urmările unei avalenșe sub Piatra Caprei

Spre Colțul Bălăceni și Vf. Dara

 

Citește și Munții Făgăraș - Din Valea Sâmbetei pe Dara și Hârtopul Darei

Capre negre sub Muchia Drăgușului

Vf. Gălbenele

Fereastra Mare a Sâmbetei văzută de pe Muchia Drăgușului

Valea Sâmbetei văzută de pe Muchia Drăgușului

Valea Viștișoarei văzută de pe Muchia Drăgușului

Vârfuri alpine ale Muchiei Drăgușului

Zona Vârfului La Pârâul Larg

Privind în urmă la vârfurile parcurse

Vf. Gălășescu Mare ascuns în nori

Custura de deasupra Căldării Răcorelelor de Jos

Citește și Spre Vârful Negoiu prin Custura Sărății

Custura de deasupra Căldării Răcorelelor de Jos

Custura de deasupra Căldării Răcorelelor de Jos

Custura de deasupra Căldării Răcorelelor de Jos

O zonă accidentată dar pitorească

Căldarea Răcorelelor de Jos și căldările Sâmbetei

Lacul Topila Baronesei din Căldarea Răcorelelor de Jos

Custura de deasupra Căldarii Răcorelelor de Jos

Custura de deasupra Căldarii Răcorelelor de Jos

Curmătura Răcorele

Stâlp indicator din Curmătura Răcorele

Curmătura Răcorele văzută dinspre Căldarea Mare a Sâmbetei

Curmătura Răcorele văzută dinspre Muchia Zănoaga, cu Vf. Urlea în fundal

Muchia Drăgușului și Vf. Gălășescu Mare văzute de pe Muchia Zănoaga

Poteca care coboară din Curmătura Răcorele spre Valea Sâmbetei

Capră neagră pe un petic de zăpadă de sub peretele Gălășescului Mic. Foto: Ovidiu Culda

Coborârea dinspre Căldările Răcorele. Foto: Ovidiu Culda

La baza cascadelor de pe pârâul Ferăstrăul. Foto: Ovidiu Culda

Intersecția de trasee Punct Albastu și Triunghi Roșu. Foto: Ovidiu Culda

Detaliu cu zona Vf. Răcorele văzut dinspre Căldarea Mare a Sâmbetei, o zonă inaccesibilă turiștilor standard.

Detaliu cu zona Vf. Răcorele văzut dinspre Muchia Zănoaga

Zona Vârfului Răcorele

Zona Vârfului Răcorele

Portița Drăgușului

Ieșirea pe Vârful Gălășescu Mare prin Hornurile Gălășescu

Ieșirea pe Vârful Gălășescu Mare. Doar pentru alpiniști experimentați

Vf. Gălășescu Mare și peretele său nordic

Vf. Gălășescu Mare

Lacul Valea Rea a Gălășescului

Vf. Gălășescu Mare

Poteca de creastă dintre Vf. Gălășescu Mare și Vf. Gălășescu Mic

Refugiul Fereastra Mică

Fereastra Marea  Sâmbetei

Coborârea prin Căldarea Fereastra Mare

Fereastra Mare văzută de la Cabana Valea Sâmbetei

Cabana Valea Sâmbetei

Farmecul unei drumeții pe Muchia Drăgușului – este acela că îți oferă perspective pe care nici nu le-ai bănui asupra împrejurimilor. Toată Țara Făgărașului, cu satele și frumusețile ei ți se așează la picioare. Detalii ale muchiilor și văilor învecinate îți pot da idei pentru ture noi. Dantelăria de piatră a crestelor, custuri sălbatice, cascade înspumate ascunse, căușuri glaciare și arcurile morenelor, vegetația, caprele negre, toate îți vor încânta ochii, sufletul și mintea.

Sperând că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture în natură, te îndemnăm să descoperi singur zona Muchia Drăgușului - Valea Sâmbetei, cu  MN07 - Harta de drumeţie a Munţilor FĂGĂRAŞ ediţia a 3-a

Citește și Cetatea de Lespezi și Vf. Cornul Călțunului - Făgăraș

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.