Touristik Label - 307MN01C: Şaua Capra - Fereastra Mare a Sâmbetei

Segmentul de creastă Şaua Capra - Fereastra Mare a Sâmbetei
De la Bâlea Lac se ajunge la Lacul Capra și apoi se străbate cu atenție segmentul stâncos de creastă Vârtopel - Arpășel. La capătul lui, se depășește Vârful Podragu și se ajunge în Șaua Podragu, important punct de acces dinspre Cabana Podragu (la N) și stâna din Podu Giurgiului, de pe Valea Buda (la S). Din Șaua Podragului se continuă la mare alt. (2400 m) până la vf. (cu refugiu) Viștea Mare, un adevărat nod de creastă care facilitează accesul la Vf. Moldoveanu. La vârful Viștea Mare acced traseele dinspre S (Podu Giurgiului, Valea Rea, Lacul Vidraru peste Muntele Țuica și Slatina, peste Malița) și dinspre N - traseul pe Valea Viștea Mare din Victoria. Urmează o nouă porțiune de stânci, depășind Vf. Gălbenele. Ajungem în Ferestrele (Mică și Mare) ale Sâmbetei, ce primesc traseele dinspre Complexul Sâmbăta și Viștișoara.
0

Trail Details [ro]

Dificultate
dificil
Distanţă
17,50km
Durată
11:00-12:30h
Urcare
1823m
Coborâre
1955m

Galerie

Tabs

Indicaţii de orientare

Din Şaua Capra, coborâm la Lacul Capra, unde se află un monument al alpiniştilor. De aici, se poate coborî către SE, spre drumul Transfăgărăşan şi către SV, prin Moara Dracilor, spre Cabana Salvamont de la cota 2000. De la lac, coborâm spre est în căldarea suspendată de sub creasta Arpăşel, continuăm în traversare pe sub Creasta Arpăşel-Vârtopel. Urcăm pe un picior înierbat până în creasta principală, în Fereastra Zmeilor. De aici, se poate coborî spre NE şi traversa direct spre Cabana Podragu, prin căldările nordice, pe la Lacul Podrăgel. Continuăm pe creasta îngustă şi accidentată, pe o porţiune expusă, echipată în zonele periculoase cu cabluri şi lanţuri. Acesta este un sector dificil, numit "La trei paşi de moarte". Traversăm pe versantul nordic, pe sub Vf. Arpaşu Mic, coborâm într-o căldare mică, de unde urcăm iar în creastă spre locul numit "parul de fier", într-o zonă în care creasta se îngustează. Urcăm pe Vârful Arpaşu Mare, de unde traversăm creasta care îl leagă de Vf. Mircii. De aici, coborâm pe un picior până la Lacul Mircii, trecem pe lângă ruinele unui refugiu distrus de avalanşe şi continuăm în traversare pe versantul sudic al Vf. Podragu, până în Şaua Podragului. Din Şaua Podragului, se poate coborî spre sud către Valea Buda, până la drumul Transfăgărăşan. Tot de aici, se poate coborî spre nord către Cabana Podragu. În continuare, traseul urmăreşte creasta, în general în traversare pe versantul sudic al acesteia. Ajungem într-o zonă în care creasta se îngustează, Şaua Orzănele, de unde urcăm susţinut către Vf. Viştea Mare, al treilea vârf că înălţime din România. Din Şaua Orzănele, se poate coborî către Valea Buda, până la drumul Transfăgărăşan. Dacă continuăm 30 minute de pe Vf. Viştea Mare, se poate parcurge spre sud custura care culminează cu cel mai înalt vârf din România, Vf. Moldoveanu. De pe vârful Moldoveanu, putem continuă către sud, de unde există mai multe trasee care coboară către Valea Rea, Valea Buda sau pe culmile sudice Coastele Mari şi Scărişoara. De pe Vf. Viştea Mare, continuăm spre est şi coborâm până în Şaua Viştea, unde se află amplasat Refugiul Salvamont. Din Şaua Viştea, traseul continuă peste Vf. Hârtopu Ursului, apoi în traversare pe versantul sudic pe sub Vf. Gălbenele şi Vf. Gălăşescu Mare, urcă pe Vf. Gălăşescu Mic şi coboară în Ferestra Mică a Sâmbetei. Aici se află amplasat un refugiu salvamont. Se poate coborî direct la Cabana Valea Sâmbetei prin Fereastra Mică sau se poate trece pe sub Vf. Slănina, prin sud, până în Fereastra Mare, de unde se poate coborî către Cabana Valea Sâmbetei.

Etape

Şaua Capra - Saua Podragului - Fereastra Mare a Sâmbetei

Descriere

 

Din Șaua Capra, traseul de creastă coboară spre Lacul Capra, cel mai mare de pe versantul sudic al Munților Făgărașului, unde se poate campa. Lacul Capra și lacul Căprița sunt situate la 2230 m alt, cel din urmă fiind alimentat de un pârâu de 8 m, care transportă apele lacului Capra în Căprița. În apropierea lacului se află un monument ridicat în amintirea a 4 alpiniști prinși de o avalanșă, pe drumul lor către creasta Arpășelului în anul 1963. 

Lacul Capra este bază de pornire spre Vârful Vânătarea lui Buteanu sau a vârfurilor din creastă de peste 2400 de m (Arpașu Mic, Arpașu Mare, Podragu Tărâța, Corabia, Ucea etc.) atât de îndrăgite de alpiniști.

De la Lacul Capra continuăm spre E prin căldarea suspendată de sub Creasta Arpăşel-Vârtopel, apoi se trece prin Fereastra Zmeilor, o frumoasă arcadă, formațiune calcaroasă deosebit de spectaculoasă din creasta Arpășelului, la care ajunge și TG dinspre Transfăgărășan (traseul 42). Urmează apoi o porțiune mai grea până la baza abruptului vestic al Arpașului Mic, numită La Trei Pași de Moarte, prevăzută cu lanțuri. Există și un traseul de ocolire a porțiunii La Trei Pași de Moarte, CA (traseul 43) plecând din Portița Arpașului și coborând spre N în Căldarea Pietroasă, însă acesta nu se recomandă pe ceață. 

Urmând linia crestei, printre stânci mai greu de trecut (precum La Parul de Fier), trecem pe lângă Monumentul Nerlinger (comemorează expediția Nerlinger - Ruzicka din 1934) și ajungem în Șaua Vârtopului, de unde putem admira Vf. Buda la V, izvoarele Podul Giurgiului la E și Vârful Arpaşu Mare (Vârtopul), peste care trecem apoi pe potecă. 

Urmează să traversăm creasta care leagă Arpaşu Mare (Vârtopul) de Vf. Mircii, apoi coborâm în serpentine, pe grohotișuri, spre Lacul Mircii, unde se află ruinele unui refugiu distrus de avalanşe. De aici poteca urcă ușor, pe versantul sudic al Vf. Podragu (2462 m), până în Şaua Podragului (2301 m), unde urcă variantele dinspre Cabana Podragu TR (traseul 45) și TA dinspre Valea Buda (traseul 47). 

De aici traseul urmărește creasta, pe versantul sudic al acesteia, apoi traversează Căldarea Podul Giurgiului până la șaua din culmea Muntelui Podul Giurgiului. Suntem la obârșia Izv. Orzăneaua Mică și coborâm spre Șaua Ucea Mare, deasupra abruptului sălbatic al Ucei Mari, depășind vechiul drum al Dorobanților ce trecea din Țara Românească în Transilvania prin Șaua Corăbiei (2364 m). Merită să facem câte un popas și să admirăm în apropiere trapezul Viștea - Moldoveanu, Coastele Mari - Picuiata spre S și valea glaciară Ucișoara, plină de grohotișuri, ca un profil în forma literei U, în stânga.

Ajungem apoi într-o zonă în care creasta se îngustează, Şaua Orzănele, la intersecția cu marcajul TR, ce urcă aici, de la stânele din Podul Giurgiului (traseul 48), de unde vom urca susținut către Vf. Viştea Mare (2527 m), al treilea vârf ca înălţime din România. Dacă continuăm 30 min spre S, pe marcaj PR (traseul 52), de pe Vf. Viştea Mare, se poate parcurge custura care culminează cu cel mai înalt vârf din România, Vf. Moldoveanu (2544 m), “Acoperișul României”. În zonă ajung și variantele TR dinspre Valea Rea (traseul 54), TG dinspre Valea Buda (traseul 49) sau CR dinspre culmile sudice Coastele Mari (traseul 50) şi TA dinspre Vf. Scărişoara (traseul 53).

De pe Viștea Mare putem avea un orizont panoramic larg fermecător. Vârfurile Lespezi, Negoiu, Scara, Șerbota și Ciortea se văd la V, masivul Iezer-Păpușa spre SE, Vânătoarea lui Buteanu, Arpașu Mare, Podragu, Tărâța, Ucea, Hârtopu Ursului, Gălbenele, Gălășescu Mare, în creastă (toate peste 2400 de m), iar în apropiere, căldarea superioară a Viștei și Iezerul Triunghiular, completează imaginea.

Din Vf. Viștea Marea coborâm panta până în Şaua Viştea, unde ajung marcajele TR ale potecii ce urcă pe Valea Rea pe lângă Cascada Zbuciumată, Cascada Valea Rea și Iezerul Triunghiular (traseul 54) și varianta dinspre Valea Viștei (traseul 56). Din această răscruce ajungem rapid la locul unde se află amplasat Refugiul Salvamont Viștea.

De aici vom continua pe versantul S al Hârtopului Ursului, apoi pe sub Vf. Gălbenele şi Vf. Gălăşescu Mare, pe Vf. Gălăşescu Mic și vom coborî în Fereastra Mică a Sâmbetei, unde se află amplasat un refugiu salvamont. Spectacolul acestei zone este dat de un perete vertical cu hornuri, grohotișuri, Căldarea Mioarelor cu Lacul Mănăstirii, pereții Muchiei Drăgușului și Muchiei Zănoaga, flancând căldarea văii Viștișoara, cu Lacul Viștișoarei ș.a.m.d

În dreptul hornului central al Ferestrei Mici a Sâmbetei, avem posibilitatea de a coborî pe marcajele TG (traseul 59) spre cabana Valea Sâmbetei. Putem admira spre S, de la înălțime, căldarea înierbată a Ferestrei Mici cu pragul glaciar, spinarea Muntelui Slănina și Căldărușa Gălășescului. După ce trecem de Vf. Slănina, putem admira spre SE panorama obârșiilor Văii Bândei până sub Urlea, apoi vom atinge la scurt timp, Fereastra Mare a Sâmbetei, sub Colțul Bălăceni, marcat cu stâlp indicator TR spre Cabana Valea Sâmbetei și Complexul Turistic Sâmbăta (traseul 60). 

Observații

Marcaj bun.

Vreme

Persoane care au contribuit si comentat

 

Şaua Capra - Fereastra Mare a Sâmbetei în Sibiu, Argeş, Făgăraş este un traseu de drumeţie dificil.
0
0 voturi

Comentarii

Comentariul dumneavoastră