Este traseul în circuit care ne permite să înconjurăm Cetatea, formaţiunea calcaroasă care străjuiește Cheile Ocolișelului în partea de est. Se recomandă parcurgerea sa cu urcare pe partea vestică a Cetăţii, deoarece marcajele sunt mai vizibile și ușor de urmărit. Pornim în traseu din faţa panoului informativ, de lângă locul de popas amenajat. De aici o să parcurgem un segment scurt împreună cu traseul numărul 11 și încercăm să ne orientăm după semnele de marcaj, însă ele aici mai mult ne încurcă decât ne ajută. Niște semne vopsite pe stâncile din faţa noastră ne indică faptul ca am putea trece mai departe pe acolo, însă este o pistă falsă, poteca terminându-se brusc acolo fie în râu, fie la baza unui versant abrupt. De fapt trebuie să traversăm râul la stânga și să urcăm pe partea stângă a râului (conform direcţiei de urcare), printre tufe și arbori, până trecem de un izvor și întâlnim un copac pe care sunt vopsite ambele semne de marcaj, bandă albastră și punct albastru. Aici se desparte la stânga traseul numărul 11 care continuă prin pădure și noi trecem la dreapta, prin râu. Marcajele se pierd aici pentru o porţiune scurtă, ca urmare a faptului că au fost pe unii dinte copacii doborâţi de vânt din zonă. Ca să le regăsim trebuie să urcăm oblic-dreapta, spre baza abruptului, însă nu foarte aproape de el, până întâlnim o zonă cu grohotiș, unde se află și marcajele noastre. Poteca nu este bine definită, dar dacă ne uităm cu atenţie, putem vedea marcajele de la unul la celălalt. Urcăm abrupt prin grohotiș, apoi prin pădure, în serpentine scurte. După ce am trecut puţin de jumătatea urcușului, ne apropiem mai mult de baza abruptului și continuăm de-a lungul lui prin poteca îngustată de tufe, pe alocuri cu spini. Ieșim din pădure în locul în care ciobanii aruncă lâna oilor tunse și aici cotim dreapta 90 de grade pentru a ajunge la locul de popas amenajat în partea superioară a stâncilor Cetatea. Aici se află și un panou informativ. Suntem la un punct de belvedere unde ne bucurăm de panorama deosebită și, pentru a închide circuitul, coborâm pe o potecă spectaculoasă prin stânga Cetăţii (conform direcţiei de coborâre). În prima fază coborârea este destul de lină și ieșim într-o șa dintre cele două spinări paralele ale formaţiunii stâncoase. Dacă urcăm pe vârful din dreapta avem un alt punct de belvedere. Traseul nostru continuă la stânga, coborând prin serpetine scurte și abrupte pe pantă înierbată. Ajungem la baza abruptului pe care o urmăm pe o potecă stâncoasă, uneori chiar expusă. Acest sector poate deveni periculos dacă stânca este umedă. După 20 de minute de la începerea coborâșului poteca intră în pădure și după circa 10 minute de coborât cu atenţie panta care s-a mai domolit puţin ajungem în lunca Văii Ocolișului, ieșind lângă locul de popas amenajat la care ajungem mergând la stânga.