Traseul 20 PR este traseul de legătură dintre Băile Herculane și ultimele doua crovuri din salba Poienilor de Sus, Poiana Mare și Poiana Beletina. Este un traseu destul de solicitant, cu peste 1000 m diferențe de nivel, în cca. 4 - 5 h de drumeție, accesibil iarna în funcție de cantitatea și calitatea zăpezii.

Până la intrarea în Crovul Mare, poteca PR are tronson comun cu PG (traseul 17). Traseul pornește de la km 26 al drumului naţional de pe Valea Cernei, din dreptul unei parcări cu loc de popas, numit Piatra Pușcată. Din defileul ce aici are aspect de adevărat canion, apucăm poteca la dreapta prin pădure, printre bolovani imenși, într-un urcuș continuu și abrupt cu o diferență de nivel de +700 m, fapt ce poate fi descurajant și destul de solicitant. Într-o poiană străjuită în partea superioară de pereţii calcaroși ai Munților Mehedinți, întâlnim câteva case ţărăneşti pitorești cu grădini și livezi (la cca. 45 min de la start).

Facem un ocol larg spre dreapta, pătrundem din nou în pădure, trecem de o brână cu un minunat loc de belvedere, apoi ajungem în zona de stâncărie, la intrarea în Cheile Tâmnei (Foeroaga Tâmnei) – o lume fermecătoare a pereților verticali. Aici parcurgem o succesiune de trei sectoare de chei, în ținutul Pinului Negru de Banat și tragem cu ochiul la priveliștea frumoasă din spatele nostru spre Valea Cernei, Munții Cernei și Munții Godeanu.

La capătul urcușului ne întâmpină deschiderea din vârf de munte numită generic Crovurile din Mehedinți și pătrundem în Crovul Mare, o dolină imensă, adâncă de peste 100 m, înconjurată de pereți de calcar. Nu putem să nu fim mirați de prezența crovurilor, aceste poieni verzi, circulare sau alungite (formate prin tasare) la mare altitudine. Munții Mehedinți au un perete vestic foarte prăpăstios, însă aici ne aflăm într-o oază de poienițe suspendate.

La intrarea în Crovul Mare poteca se desparte în trei. PR face un cot de 90 de grade la stânga și urcă ușor la Poiana Mare (1170 m), cu o varietate de lapiezuri sculptate de timp, apă şi vânt, forme spectaculoase de calcar care ne captează interesul.

Continuăm spre Poiana Beletina, la marginea căreia intersectăm potecal de creastă, marcat cu BR (traseul 22) - legătura cu Vf. Pietrele Albe. Poiana Belentina (numită de localnici Beletina, Bilitin sau Belentina) este o depresiune carstică deschisă, ca un “stadion, de o perfectă netezime“, străjuit de lapiezuri albe. Din poiană putem observa în dese rânduri Vârful lui Stan (1466 m), cel mai înalt punct al Munţilor Mehedinţi, un uriaș adormit, ce ascunde legende și povești cunoscute doar de oamenii locului.

Următorul tronson străbate pădurea și atinge Culmea Mazdronea, unde întâlnim marcajul TA (traseul 19) - legătura cu Vârful lui Stan. După o scurtă coborâre, ajungem la DN, în Șaua Arșasca (Șaua Mazdronea), aproape de localitatea Godeanu, Mehedinți.

Marcaj rar în Poiana Beletina.