Călător prin Țara Luncanilor

Vom face o călătorie printr-o lume plină de urme ale istoriei și de mistere încă nedezlegate. Vom străbate poteci care merg în jurul cetăților dacice pe drumuri comerciale antice din Munții Orăștiei și ajungem în câteva dintre cele mai importante noduri de comunicație ale dacilor din acești munți. Vom porni de la una dintre cele mai puțin cunoscute cetăți dacice inclusă pe lista UNESCO, cea de la Piatra Roșie și urcăm apoi spre legendara Poiana Omului. Din poiană vom coborî pe la Prihodiște și pe Valea Alunului, închizând circuitul pe vârful netezit de la Piatra Roșie.

Platforma Luncanilor și Munții Retezat.

Munții Orăștiei

Munții Orăștiei reprezintă partea de vest a Munților Șureanu. Sunt mărginiți la nord de Valea Mureșului, iar la vest și la sud de Valea Streiului. Cea mai mare parte a acestor munți este reprezentată de Platforma Luncanilor, aparținând complexului de nivelare Gornovița. Aceasta este formată din culmi aplatizate cu altitudinea medie de 900 m. Are aspectul unor platouri ondulate:  Platoul Ursici, Platoul Târsa, Platoul Ponorici-Cioclovina, Masivul Vârtoapele. Au o litologie diversă care include șisturile cristaline, conglomeratele, gresiile, calcarele etc. Cele mai înalte vârfuri din Munții Orăștiei se găsesc în partea de est, Vf. Godeanu – 1656 m și Vf. Muncelu – 1564 m, situate la nord de Sarmizegetusa Regia. Așezările omenești sunt  formate din sate și cătune grupate în trei comune: Boșorod, Orăștioara de Sus și Pui. Zona de interes pentru articolul nostru aparține comunei Boșorod, cu satele: Alunu, Ursici, Târsa, Prihodiște, Cioclovina și Luncani. Din cadrul comunei Boșorod mai fac parte satele Chitid, Bobaia și reședința comunei, satul Boșorod, situate în zona de șes. Punctele de interes pe care le vom vedea în drumeția noastră sunt: Cetatea Piatra Roșie, Prihodiște, Poiana Omului, Alunu.

Munții Orăștiei 

Urcarea spre Vf. Muncelu, cu Parângul în depărtare.

Vf. Godeanu.

Vedere de pe Vf. Godeanu spre Valea Mureșului și Munții Apuseni.

Munții Retezat văzuți din Munții Orăștiei.

Cetatea Piatra Roșie

Cetatea de la Piatra Roșie se află pe vârful unui deal calcaros, îndreptat antropic, având la bază și în împrejurimi numeroase terase ale unor așezări civile antice. Acestea se întindeau până departe spre Costești-Cetățuie. Cetatea de la Piatra Roșie se pare că avea rolul de a controla drumurile dacice din Munții Orăștiei. Acestea formau două noduri importante în apropierea ei, la Prihodiște și Poiana Omului. După exigențele actuale ale arheologiei, cetatea se consideră că este puțin cercetată. De la primele săpături arheologice și până în prezent starea cetății s-a degradat foarte mult. Piatra din zidurile cetății a fost folosită de localnici pentru amenajări gospodărești. Ce se poate vedea încă: scara monumentală, fragmente de zid și turnuri de incintă, urma clădirii cu absidă și, nu în ultimul rând frumoasa perspectivă spre  munții din jur și Munții Retezat, liliacul înflorit primăvara și numeroase flori rare. Drumul de acces auto este cel prin comuna Boșorod – Satul Luncani. Există o potecă marcată cu Triunghi Roșu: Grădiștea de Munte – Prihodiște – Poiana Omului – Șaua estică Piatra Roșie. Distanța este de aproximativ 10 km și se poate parcurge în aproximativ 5-6 h. Mai multe informații despre Cetatea Piatra Roșie puteți afla de aici.

Indicator spre Piatra Roșie la intersecția DJ 705 J cu DJ 668 A.

Indicator de la confluența Văii Luncanilor cu Valea Alunului.

Vârful Piatra Roșie văzut de pe Valea Roșie.

Panou informativ la intrarea spre cetate.

Planul Cetății Piatra Roșie.

Poteca spre Piatra Roșie.

Scara monumentală de la Piatra Roșie.

Detaliu cu scara monumentală.

Piatră cu „babă”.

Turnul de NV al incintei I.

Platoul incintei I a cetății.

Floră la Piatra Roșie.

Floră la Piatra Roșie.

Gușter la Piatra Roșie.

Munțiii Retezat văzuți de la Piatra Roșie.

Vedere spre terasele dacice de sub Vf. Țâfla.

Zidul incintei I de la Piatra Roșie.

Anul primei săpături arheologice sistematice de la Piatra Roșie.

Clădirea cu absidă de la Piatra Roșie.

Aleea pavată spre clădirea cu absidă.

Intrarea la Cetatea Piatra Roșie.

Gospodării lângă Cetatea Piatra Roșie.

Drumul din Șaua Cetății spre Poiana Omului.

Poiana Omului

Este situată la ESE de Piatra Roșie și la sud de Prihodiște, la obârșia unui afluent al pârâului Ohaba. Este un alt important nod de comunicație, aflat la intersecția principalului drum de culme de la sud de Sarmizegetusa cu cel care vine de la Cetatea Blidaru prin Târsa. Este, de asemenea, un alt presupus loc în care Decebal și-ar fi aflat sfârșitul. Este o poiană mare, de peste 90 de hectare, în care s-au găsit urmele unor fortificații antice cu șanț dublu și val de pământ. Era în trecut locul de desfășurare al unor sărbători populare, iar în prezent la marginea ei se află o stână. Din Poiana Omului se poate vedea spre NE Vârful Muncel situat deasupra Sarmizegetusei.

Poartă spre Poiana Omului.

Vf. Piatra Roșie (dreapta jos) văzut de pe poteca spre Poiana Omului.

Vf. Piatra Roșie.

Spre Poiana Omului.

Poiana Omului.

Stână din Poiana Omului.

Intersecția Triunghi Roșu cu Bandă Albastră.

Drumul de la Poiana Omului la Prihodiște.

Inscripție spre Poiana Omului.

Prihodiste

Pentru acest toponim dexonline ne oferă următoarea explicație: cărare, potecă printre stânci; trecătoare, pas, priod. Prihodiște este mic cătun din Munții Orăștiei, iar istoricii confirmă că el era un important nod de căi de comunicație antice. La Prihodiște se intersectează vechiul drum antic de culme, care venea dinspre sud de la Cetatea Costești-Blidaru, pe la Târsa și mergea mai departe spre SV prin Poiana Omului până în Valea Streiului, cu drumul care făcea legătura dintre Cetatea Roșie, urcând pe Valea Alunului și coborând în Valea Grădiștei, pentru a urca apoi la Sarmisegetuza Regia. Ne putem imagina că a fost locul de trecere al lui Decebal dinspre Sarmizegetusa, asediată și incendiată de armata romană, spre cetățile din nord, poate spre cea de la Piatra Craivei sau spre cea, mai apropiată, de la Ardeu. Ni-l putem imagina pe Decebal și pe cei câțiva apropiați fideli privind mereu peste umăr, urmăriți îndeaproape de detașamentul de cavalerie al acelor exploratores, condus de experimentatul Tiberius Claudius Maximus. Ajuns din urma, lui Decebal i-ar fi rămas  singura opțiune onorabilă, sinuciderea, cu singura arma pe care o păstrase pentru nevoie, sica. Claudius Maximus, execută ordinul împăratului și îi duce acestuia, în tabăra așezată nu departe de aici, la Ranisstorum, Sub Cununi, capul și mana lui Decebal. Dacă așa s-a întâmplat cu adevărat, probabil ca nu vom ști niciodată. Sursele autorilor antici sunt destul de lacunare, iar cele epigrafice la fel. Povestea este însă pe cât de tragica pentru regele dac, pe atât de înălțătoare pentru spiritul poporului său.

Gospodării la Prihodiște.

 Gospodării la Prihodiște.

Vechea școală din  Prihodiște.

Drumul de la  Prihodiște spre Alunu.

Alunu

Este localitatea aflată pe valea omonimă de la poalele Cetății Piatra Roșie. Valea Alunului mărginește Vf. Piatra Roșie spre nord și își are obârșia sub Culmea Făgetului de la Prihodiște. La Alunu vă puteți caza și afla mai multe amănunte despre Cetatea Roșie la Pensiunea Dacica. Contactul pensiunii și localizarea le puteți vedea aici.

Drumul spre Alunu.

Urme de urs pe drumul spre Alunu.

Alunu.

Alunu.

Vf. Piatra Roșie văzut de la Alunu.

Pensiunea Dacica de la Alunu.

Poteca de la Alunu la Piatra Roșie.

Poteca de la Alunu la Piatra Roșie.

Pensiunea Dacica văzută de pe poteca spre Piatra Roșie.

Trasee din zona Munților Orăștiei

Triunghi Roșu - Luncani - Valea Alunului – Prihodişte;

Triunghi Roșu - Grădiştea de Munte - Cetatea Piatra Roşie - intersecţie BR

Bandă Albastră - Costeşti - Vf. Porumbelu Mare - Vf. Godeanu;

Cruce Roșie - Costeşti - Sarmizegetusa Regia - Vf. Godeanu.

Incinta sacră de la Sarmizegetusa Regia.

Scara monumentală de la Costești - Cetățuie.

Cetatea Dacică de la Costești - Blidaru.

Dacă îți plac drumețiile, natura și dacă te fascinează istoria, ai ocazia să te bucuri de toate la un loc, vizitând cetățile dacice din Munții Orăștiei cu MN22 - Harta de drumeție a MUNŢILOR ŞUREANU

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.