Drumeții de iarnă fără pericol de avalanșă
Ierni atipice
După două luni - decembrie și ianuarie - asemănătoare cu cele din anul precedent, în care zăpada a cam lipsit, zăpezile s-au reîntors triumfal la munte în februarie. Alături de frumusețea și puritatea peisajelor albe ale munților înalți stau multe pericole pe care este bine să le evităm.
Când zăpada este mare și există pericol de avalanșă, este esențial să se țină cont de siguranța personală și să se evite turele montane în zonele cu risc ridicat. Putem găsi trasee alternative în munții mici, lipsiți de astfel de pericole, sau să alegem din munții mari acele trasee pe care nu există un astfel de risc. În articolul următor vă oferim câteva sugestii despre posibile trasee din „munții mari” care nu sunt expuse avalanșelor.
Iarna în Meridionali
Singurul moment în care Carpații Meridionali pot fi asemănați vizual cu Munții Alpi este anotimpul alb, când peste amprenta glaciară a reliefului „Alpilor Transilvaniei” se suprapune cerga albă a zăpezii. Doar atunci putem încerca un exercițiu de imaginație și să ne închipuim că fluviile de gheață încă curg din marile căldări, formând „cascade” cu crevase peste pragurile văilor. Unde putem vedea asemenea peisaje fără a ne expune pericolului de avalanșă? În primul rând, atunci când există un cod de avalanșă emis de către autorități e bine să ținem cont de el și să nu mergem în zonele supuse codului. Există totuși trasee sau segmente de trasee pentru a căror parcurgere nu ne expunem unui asemenea pericol, pentru că nu se află pe versanți sau culoare de avalanșă expuse.
Peisaj alpin în Carpații Meridionali.
Am putea de exemplu să urcăm în Munții Retezat pe traseul Cârnic – Cabana Gențiana și în funcție de starea zăpezii la fața locului până la Lacul Pietrele. Atenție însă, mai sus de Cabana Gențiana au existat în trecut cazuri de avalanșe cu victime. Așadar, dacă simțim vreun pericol, iar cabanierul ne spune că nu sunt urme mai sus, ne putem opri la cabana Gențiana să bem un ceai și să ne întoarcem.
Cabana Gențiana din Munții Retezat.
Un alt traseu potrivit pentru o drumeție de iarnă fără pericol de avalanșă ar fi Poiana Neamțului - Cabana Bârcaciu. Din poiana Cabanei Bârcaciu se pot admira câteva vârfuri înalte ale crestei făgărășene (Capu Surului, Budislavu, Vârtopu Roșu), dar putem avea și o perspectivă spectaculoasă asupra Transilvaniei. Atenție, mai sus de Cabana Bârcaciu există precedente de avalanșe cu victime!
Cabana Bârcaciu, Munții Făgărașului.
O a treia destinație de drumeție de iarnă în condiții de relativă siguranță este creasta Parângului Mic dintre Vârful Parângul Mic și Vârful Scurtu. Este o tură nu prea grea și care nu are zone expuse avalanșelor. Pentru a evita orice risc este recomandat a se parcurge creasta matematic, evitând cornișele care se pot forma deasupra versantului nordic, mai abrupt.
Planificarea turei
Chiar dacă vom alege un traseu mai ușor, asta nu ne scutește de o bună planificare a unei ture de iarnă. Asta constă, printre altele, în cunoașterea traseului, evaluarea experienței și a condiției fizice proprii, cunoașterea prognozei meteo și alegerea echipamentului. Mai multe despre planificarea unei ture de iarnă se pot afla din articolul Planificarea unei ture de iarnă pe munte.
Stațiunea Parâng - Vf. Parângul Mic - Vf. Scurtu
Câteva avantaje și atuuri ale acestui traseu:
- se poate urca cu telescaunul până la aproape 1700 m;
- este ferit de pericolul avalanșelor;
- oferă vederi spectaculoase asupra a numeroase masive vecine;
- formează cornișe foarte fotogenice spre nord.
Accesul
Accesul spre stațiunea Parâng se face din municipiul Petroșani pe DN7A, până la Moliviș, iar apoi pe DJ 709F până la una dintre stațiile de Telescaun Parâng. Telescaunul vechi pleacă de la o altitudine mai mică și urcă la o altitudine mai mare. Telescaunul nou are stația de pornire de lângă Hotel Rusu.
Descrierea traseului
De la capătul liniei vechi de telescaun și până pe Vf. Scurtu sunt aproximativ 4,5 km, deci un total dus-întors de 9 km și o urcare totală de 650 m, din care 370 m reprezintă urcarea până pe Vf. Parângul Mic. De la Cabana Telescaun traseul urcă susținut pe marginea pârtiei de schi, trece pe lângă legendara Cabană UNEFS Parâng, apoi pe lângă releul de la cota 1790 m și ajunge la locul de popas unde traseul de vară Bandă Roșie se desparte de traseul spre Vf. Parângul Mic. Pentru a urma parcursul de iarnă se va urca în direcția acestui vârf. Pe măsură ce urcăm descoperim treptat frumusețile din jur, vederi spectaculoase spre depresiunile sau masivele învecinate.
Vf. Parângul Mic văzut de pe telescaun.
Vedere spre Munții Retezat.
De pe Vârful Parângul Mic se deschi perspective spectaculoase în toate direcțiile. După acest vârf culmea se întinde prelung, punctată de trei vârfulețe intermediare și micile înșeuări dintre ele. După Vârful Parângul Mic traseul este relativ ușor, singurul urcuș care mai depășește 60 de metri diferență de nivel fiind cel din Șaua Scurtu spre un vârf situat imediat la nord de Vf. Scurtu. În Șaua Izvorul marcajul Bandă Roșie al traseului de vară revine în culme, iar în Șaua Scurtu se despart traseele Bandă Roșie a crestei principale de poteca marcată cu Punct Galben care duce spre Lacul Mija. Traseul spre Lacul Mija nu este indicat a se parcurge pe timp de iarnă deoarece parcurge versanți nordici expuși alunecării și, posibil, avalanșelor. De pe Vârful Scurtu se deschid frumoase perspective spre Căldarea Mija, Căldarea Mija Mare, Custura Cârjei și spre Vf. Stoienița.
Vf. Parângul Mic.
Vf. Parângul Mic văzut dinspre Șaua Izvorul.
Belvederi spre masivele învecinate
Vf. Gugu din Munții Godeanu.
Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture în natură, descoperind Munții Parâng cu MN12 - Harta de drumeţie a Munților PARÂNG
Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.
Nu există comentarii încă. Fii primul care comentează!