Pe ulițele satelor din Țara Moților, com. Horea -cota 1500

Zona etnografică Țara Moților se suprapune bazinului superior al Arieșului, cu un potențial ecoturistic incontestabil.
 Colibele Petreasa - Marius Turc

Comuna Horea - cadru geografic și istoric

Comuna Horea se află la poalele munților Apuseni, în nordul județului Alba, într-o zona pitorească, la poalele de NV ale Muntelui Mare şi la cele de SV ale Munţilor Gilău, pe râul Albac. Regiunea are o istorie veche a rezistenței și luptei pentru drepturi, insuficient valorificată pentru activități de turism. Aici s-a născut revolta țăranilor ardeleni din anul 1784, conduși de Horea (Vasile Ursu Nicola), împreună cu Cloșca și Crișan.

O troiță comemorativă dedicată marelui luptător pentru libertatea moților, stă pe locul unde unde se afla casa în care s-a nǎscut și a locuit (satul Fericet). Horea a fost de patru ori la Viena pentru a cere împăratului drepturi sociale și libertate, eliberarea moților din iobăgie.

Citește și Concediu activ și idei de drumeții - Satul Rimetea (Torockó)

Țara Moților este caracterizată prin faptul că este singurul loc din ţară unde există aşezări permanente la mare altitudine (peste 1.400 m) care sunt locuite aproape pe toată durata anului. Întinderea Ţării Moţilor variază de la un autor la altul.  În mod tradiţional, moţii sunt consideraţi numai locuitorii satelor situate mai sus de oraşul Câmpeni, judeţul Alba. (detalii geografice)

După al doilea război mondial asistăm la o continuă scădere a populației, moții din zona emigrează în zone mai mari sau mai mici, care se întind până pe Crişul Alb în Ţara Zărandului (judeţul Arad), Ţara Beiuşului (judeţul Bihor), apropierea Huedinului, dar şi estul judeţului Alba, cu aşa-numita zonă a mocanilor. 

În secolul al XVIII-lea, la 6 iulie 1849, cetele moţilor conduse de Avram Iancu şi alcătuite din aproximativ 500 oameni, între care și femei, au învins oastea maghiară, apărând astfel centrul de comandă românesc de la Câmpeni. (detalii istorice). În Satul Mărișel (județul Cluj), la mică distanţă de Crucea Iancului, stă bustul din bronz în memoriam Pelaghia Roşu, mândria comunei, eroina Revoluţiei din Transilvania de la 1848. 

Pelaghia Rosu - eroina din Mărișel

Citește și Concediu activ în zona platoului Mărișel, județul Cluj

 

Ce poți face într-un concediu în “Țara Moților”?

Astăzi denumirea de "moţi" a căpătat un sens mai larg. Suprafaţa Ţării Moţilor este determinată de cei mai mulţi autori după întinderea până la care locuitorii se declară moţi,  chiar dacă din punct de vedere etnografic, folcloric, al tradiţiilor etc., românii din acea zonă nu se aseamănă cu moţii propriu-zişi. Ca destinații turistice de top în “Țara Moților” s-au inclus peșterile Ghețarul de la Scărișoara, Poarta lui Ionele, Ghețarul Vârtop, Peștera Urșilor sau Groapa Ruginoasa.

Citește și Munții Apuseni, concedii și idei de drumeții - zona Scărișoara

Merită vizitate și Casa memorială Avram Iancu, Cascada Pișoaia și Dealul cu Melci din comuna Vidra, Galeriile Romane de la Roșia Montană, Detunata Goala și Detunata Flocoasă etc.

Detunata Goală - © Marius Turc

Citește și Munții Apuseni, concedii și idei de drumeții - zona Arieșeni

Însă ca să cunoști moții cu adevărat, trebuie să o iei la pas pe dealurile din Țara Moților, cu oameni harnici și mândri de reușitele lor:

-Horea și Mătișești sunt sate europene încă dinaintea aderării României la U.E.

-în comună există heliport pentru situații de urgență, sală de sport, teren sintetic cu nocturnă

Pe drumul dinspre Beliș spre Horea, moții şi-au dat mâna pentru amenajarea unor izvoare de popas, parte dintr-un itinerar turistic pitoresc.

Izvorul lui Horea - Alina Cirja - © Banda Rosie

Nu doar acestea ci întreaga comună Horea cu frumosul sat Mătișești, Biserica din Costești, Trifești ori Fericet - satul natal a lui Horea, merită vizitate la pas.  

Biserica din Costesti - © Marius Turc

Muzeul "Horea" se află lângă "Frasinul lui Horea"- vizibil de departe, din centrul de comuna sau din cătunele de vizavi.

Frasinul lui Horea - © Descopera Muntii Apuseni

Minunate sunt și colibele de vară din ținutul Coachii, dincolo de Petreasa - zonă mediatizată (eronat) datorită accidentului aviatic din 20 ianuarie 2014. Există un traseul de acces spre memorialul accidentului aviatic, pornind din localitatea Horea - marcat Cruce Albastră, care urcă pe drumul asfaltat spre Pătrușești, apoi pe un drum pietruit spre șaua Apa Cumpănită, la intersecția cu traseul principal BR.

Drumul din Șaua Apa Cumpănită - © Munții Noștri

Ulterior s-a asfaltat și drumul Horea - Butești - Giurgiuți - Zânzeși - Șaua Petreasa, - căci locul și Troița de la locul accidentului au devenit ”obiectiv turistic”. Locul tragediei: se află pe versantul nordic al culmii Vârful Frânturile (1653 m).

 

Traseu Dârlești -Trifești - Petreasa - Dealul Chochii - cota 1500

De lângă Izvorul Horea urmăm drumul spre Mătișești, pe șoseaua ce traversează frumos satul în serpentine, nu degeaba există un panou "La Mătișești e ca-n povești...”

Într-o curbă strânsă a asfaltului începe drumul comunal spre Trifești, asfaltat și acesta destul de recent. Drumul tăiat în munte urcă cca 2-3 km până în primul sat – Dârleşti. 

Intersectie Horea spre Darlesti - © Marius Turc

Drumul merge parael cu o vale - © Marius Turc

Dupa un urcus ajungem la primele gospodarii - © Marius Turc

Casele răsfirate de-o parte și de alta a drumului ne cuceresc. Ne imaginăm tranşeele săpate prin zăpadă între casă şi grajd, când iernile grele îi încearcă pe moți. Greu trebuie să fie. 

Case faine ale motilor pe la Dârlești - © Marius Turc

Continuam urcarea printre case- © Marius Turc

Case mandre se ridica-n fata - © Marius Turc

După cele scrise pe o clădire ne dăm seama că suntem deja în Trifeşti. Satele sunt împrăştiate pe dealuri, încât nici nu-ţi dai seama când ai trecut dintr-unul în altul.

Primele Case din Trifesti - © Ioan Benea Jurca

Pe ulita satului Trifesti - © Ioan Benea Jurca

Printre catunele motesti cu case de lemn - © Marius Turc

Biserica din Trifesti - © Marius Turc

In vale vedem catunul Matisesti - © Ioan Benea Jurca

Scurt popas pe drumul comunal - © Ioan Benea Jurca

Printre case, pe ulita satului Trifesti - © Mariu Turc

Iarna faina sus la moti - © Marius Turc

Dam buna ziua localnicilor - © Ioan Benea Jurca

La taclale cu localnicii - © Marius Turc

Un drum frumos printre gardurile motilor - © Marius Turc

Încet încet începem să avem şi „privelişte” asupra dealurilor înconjurătoare. În urma noastră apare silueta bisericuţei din Costeşti, dincolo de Dealul Fericet. 

Lasam in urma Biserica din Costesti - © Ioan Benea Jurca

Scoala din Giurgiuț - © Marius Turc

Locuri faine in fata noastra catun Zânzești - © Marius Turc

Privind spre casele din vale - © Mariu Turc

La un moment dat drumul se transformă în potecă şi ne poartă pe nişte păşuni la o oarecare distanţă faţă de case. Vremea e superbă, o zi autentică de iarnă.

si continuam pe carare - © Marius Turc

Ne afundăm tot mai adând in zăpadă - © Ioan Benea Jurca

După ce traversăm câteva păşuni dăm iar în drum, observăm și colibele Petreasa. ”Satul” este şi mai răspândit pe dealuri decât cele dinainte. 2-3 case grupate ici-colo şi între ele păşuni.

Gospodarii din Petreasa - © Marius Turc

Dincolo de brazi mai zarim cate o gospodarie - © Ioan Benea Jurca

De la colibele din Petreasa se poate continua tocmai până spre Pasul Ursoaia (2-3 h), dincolo de locurile numite Dealul Coachii, Muntele Oşorhei şi Dealul Stăuin. Nu apare pe hărţi şi vârful estic (1435 m) al Dealului Coachii, ci numai cel vestic (1415 m), cu o şa de sub care izvorăşte P. Mesteacăn ce curge spre Poiana Horea. (sursa).

Culmile albite ne asteapta - © Marius Turc

Tot mai sus, în pădure, se închide şi valea (Valea Ploştini) - care separă cele două muchii care formează versantul Vârfului Petreasa. Dincolo de Petreasa se află ținutul Coachi, unde moții din zonă își au colibele și adăposturile pentru vite pe perioada verii, la o altitudine de 1550 m.

Drumul spre Tinutul Coachii - © Ioan Benea Jurca

Din cătunul Petreasa, spre dealul Coachii - © Ioan Benea Jurca

In urcare pe Dealul Coachii - © Ioan Benea Jurca

Pe masura ce inaintam frumusetile sunt tot mai mari - © Marius Turc

Lasam in spate palcurile de brazi pufosi - © Marius Turc

Poteca se transformă apoi într-un fel de tunel pe sub crengi de brad…

Printre brazi pufosi spre Dl Coachii - © Ioan Benea Jurca

Drumul continua prin imparatia brazilor - © Marius Turc

Pe carare la umbra brazilor falnici - © Ioan Benea Jurca

Pe versantul celălalt apare muchia Zânzeşti - Giurgiuț - Buteşti, pe care doritorii (cu experiență) pot coborî înapoi în Horea. Este o zonă frumoasă, pe alocuri despădurită, pe care observăm alte colibe ale moților, unde casele sunt și mai răsfirate.

Privelisti ca-n povesti dincolo de vale - © Ioan Benea Jurca

Surprindem grupul vesel de casute - © Marius Turc

Colibele de vara ale motilor - © Ioan Benea Jurca

Dincolo de gard e lumea lor - © Marius Turc

Tablou de Apuseni - © Marius Turc

Câteva întrebări ne iscodesc mintea: cum trăiesc oamenii ăştia aşa izolaţi? Ce se fac iarna? Cum se duc la şcoală, cum se cunosc, cum se îndrăgostesc?

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture cu dor de ducă, descoperind satele moților cu harta de drumeție ➡️MN 11 Gilău-Muntele Mare https://bit.ly/2PuragZ

Vă lăsăm să vă delectați cu imaginile superbe surprinse în drumul spre Dl. Coachii.

Iarna pe dealurile motilor - © Marius Turc

Poteca superba dintre brazi - © Ioan Benea Jurca

Colibele dintre brazi - © Ioan Benea Jurca

Drumul prin Imparatie iernii - © Ioan Benea Jurca

Sălașe de vară pe deal - © Marius Turc

Ce frumusete iarna - © Marius Turc

Cararea spre rai - © Marius Turc

Redactare și format: Manu Muntomanu

Photo Credit: © Marius Turc & Ioan Benea Jurca

Citește și Început de iarnă pe Vf. Dâmbău, cel mai înalt din Trascău