Retezatul Mic - Prin Cheile Scorota și pe Culmea Piule - Pleșa

Retezatul Mic, cu chei înguste și vârfuri semețe de peste 2000 m, nu e cu nimic mai prejos decât fratele mai mare, Retezatul.
 Cover Retezatul Mic - Varful Piule - Daniel Morar

Munții Piule-Iorgovanu, cunoscuți în literatura turistică sub numele de Retezatul Mic, se află în partea sudică a masivului, despărțiți de Retezat prin Valea Lăpușnicului Mare și pârâul Buta. 

Aspectul reliefului individualizează acești munți atât de Retezatul nordic cât și de Godeanu, aflat în V, datorită calcarelor jurasice modelate sub formă de doline, chei, văi seci, peșteri și avene, dar și prin creste stâncoase impunătoare. O altă particularitate sunt suprafețele de nivelare (în special nivelul Borăscu), extinse dinspre zona Vf. Gugu - Munții Godeanu..

Citește și Grădinile suspendate ale Godeanului - sub vârful Gugu

Văile sudice, tributare Jiului de Vest, sunt mai lungi, dar cu pantă mai redusă, în timp ce văile de pe versantul nordic, ce se varsă în Lăpușnicul Mare sunt mai abrupte dar și mai scurte. Așa se face că potecile turistice de acces spre Retezatul Mic sunt mai multe dinspre sud. 

Un astfel de traseu este și cel propus pentru azi, care ne dă ocazia să admirăm panoramic înălțimile Retezatului (cu Peleaga și Păpușa), Campul lui Neag, creasta Oslei, Piatra Iorgovanului, Munții Godeanu ș.a.

Citește și Retezatul “ochilor albaștri” - în drumul spre Păpușa și Peleaga

Traseu: Cheile Scorota - Stâna Scorota - Șaua Iepii - Culmea Piule-Pleșa - Schitul Pleșei

Lungime: aprox. 12 km, cca. 1000 m diferențe de nivel  - în 6 - 7 h de drumeție.

 

Cheile Scorota - Stâna Scorota - Șaua Iepii (2 -2.5 h) - Punct Galben.

Traseul Punct Galben pornește de pe drumul asfaltat care însoțește Valea Jiului de Vest dinspre Câmpul lui Neag. 

Cheile Scorotei, în care se ajunge rapid din șosea, sunt extraordinar de frumoase. Luați cu voi dispozitive foto, e rost de poze macro. Distanța între pereți în anumite porțiuni nu depășește 3-4 m, iar pereții au înălțimi de câteva zeci de m.

Cheile Scorota, cu porțiuni înguste de 3-4 m - © Daniel Morar

Cheile Scorota înalte de câțiva zeci de m - © Daniel Morar

Lungimea cheii este de aprox. 100 m, iar cursul este sec, dar urmele erodării există. Aici se găsesc Peștera cu Corali și Peștera Zeicului, fiecare cu legendele ei (info).

Valea pare o cheie fosilă - fără un curs activ la suprafața, dar natura e totuși darnică aici: muschi, plante, copaci crescuți din stânci, întregesc peisajul. 

Cheia Scorota, o cheie fosilă fără curs la suprafata - © Daniel Morar

De la chei, o urcare mai aprigă pe sub Vf. Biserica, ne reamintește că avem 1000 m diferență de nivel. Ieșim după cca. 1 h la Stâna Scorota. 

Prin pădure cu bolovănișuri acoperite de mușchi - © Daniel Morar

Ieșirea în poiana Stânei Scorota - © Daniel Morar

Stâna Scorota are și funcție de refugiu turistic și ne invita la popas, admirând Culmea Oslea.

Stâna Scorota cu privelisști spre Culmea Oslea - © Daniel Morar

Stâna Scorota are și funcție de refugiu turistic - © Daniel Morar

De-aici avem de urcat aprig până în Șaua Iepii, la aproape 2000 m alt, pe o potecă care devine tot mai stâncoasă.

Urcare spre Șaua Iepii (Scorota) - © Daniel Morar

Poteca stâncoasă de sub Șaua Iepii (Scorota) - © Daniel Morar

Țancuri și grote ne dau idei despre morfologia calcarului.

Țancuri si grote spre Șaua Iepii (Scorota) - © Daniel Morar

Urcarea are și un sector scurt de grohotiș, mai greu de abordat în sezonul rece. 

Grohotiș sub Șaua Iepii (Scorota) - © Daniel Morar

În Șaua Iepii (Scorota) întâlnim traseul de creastă BG care urcă aprig de la Cabana Buta. 

 Intersecție de marcaje în Șaua Iepii (Scorota) - © Daniel Morar

Poiana largă din Şaua Scorota (Şaua Iepei) ne îmbie la popas, cu privelisti ce se deschid spre toate zările. Rămânem înmărmuriți: spre NV, dincolo de Muchia Drăgşanului şi Şaua Plaiului Mic se ridică semeţe piramidele de piatră ale Pelegii şi Păpuşii. 

Retezatul (Peleaga și Păpușa) văzut din Saua Iepii - © Daniel Morar

Stâna Scorota și Culmea Drăgșanului - © Daniel Morar

Continuăm urcarea pe sub coastele Gurganului, cu vederi ce se deschid până departe spre Valea Cernei.

Vârful Gurganu înspre Valea Buta - © Daniel Morar

Câteva capre negre ne avertizează despre urcarea ce ne așteaptă.

Capre negre spre culmea Piule - © Daniel Morar

Șaua Iepei - Culmea Piule-Pleșa  (1 -1.5 h) - Bandă Galbenă

Din Șaua Iepei depășim câțiva pinteni, pe o cărare pietroasă, dar panorama e superbă. Retezatul nordic își arată coloșii de piatră cu șei largi între vârfurile lor stâncoase.

Urcând din Șaua Iepei - © Daniel Morar

Urcarea din Șaua Iepei spre Vf. Piule - © Daniel Morar

Urcarea finală spre Vf. Piule - © Daniel Morar

Urcăm pe Vf. Piule (2081 m) și admirăm îndeaproape culmea vârfurilor Custura - Gruniu.

Vederi spre Retezatul nordic - © Daniel Morar

Traseul pe culme este unul superb dacă avem noroc de vizibilitate maximă. 

Pe culme spre Vf. Pleșa - © Daniel Morar

De pe Vf. Piule spre Vf. Pleșa - © Daniel Morar

În continuare, urmăm Creasta Piule-Pleşa spre SE, coborând pe la baza unui abrupt mare de calcar (Piatra Albă).

Pe potecile calcaroase ale Retezatului Mic - © Daniel Morar

Coborârea de pe Vf. Piule - © Daniel Morar

Coborârea pe sub Piatra Albă (de Retezat) - © Daniel Morar

Parcurgem apoi o custură îngustă, cu tufe de jnepeni, până într-un vârf cu o spinare lungă. De-aici coborâm abrupt la o nouă custură, spre Vf. Pleșa. 

Câmpul lui Neag cu Lacul Marea Săracilor - © Daniel Morar

Creasta devine mai blândă cu pajişti largi pe care le traversăm cu uşurinţă. Ultimul vârf al crestei este Vârful Pleşa, marcat cu o momâie mare, de pe care avem o largă panoramă asupra Văii Jiului de Vest, asupra crestei Oslea și Munților Vulcan. 

Vârful Pleța, marcat de o momâie de pietre - © Daniel Morar

Culmea Piule-Pleșa - schitul Dâlma Mare - Gura Butei - Bandă Galbenă

De la Vârful Pleşa (1840 m), creasta „cade” brusc, coborând la o stână părăsită, prin pajişti frumoase în care molizi rari iau treptat locul tufelor de jnepeni. 

Coborârea spre Valea Jiului de Vest - © Daniel Morar

Avem priveliști tot mai frumoase spre Câmpul lui Neag cu lacul omonim ("Marea Săracilor"), Lupeni și Vulcan.

Câmpu lui Neag cu "Marea Săracilor", Lupeni și Vulcan - © Daniel Morar

Coborârea finală o facem la dreapta prin pădure, spre Schitul Dâlma Mare (Schitul Pleșii), iar de aici urmăm un drum forestier marcat cu troițe, răvășit de ape și de tăietorii de lemne.

Coborârea spre Schitul Dalma Mare (Pleșa) - © Daniel Morar

Troițe la intersectii care ajută la ghidaj - © Daniel Morar

Drumul forestier afectat de pietre și exploatări - © Daniel Morar

Drumul de exploatare cu troițe - © Daniel Morar

 

Ultima troiță se află pe Valea Jiului de Vest, lângă un pod, loc unde marcajul Bandă Galbenă ia sfârșit. 

Sperăm că ți-am dat inspirație pentru ture cu dor de ducă în Retezatul calcaros, cu harta de drumeție ➡️MN 06 Munții Retezat ediția a 2-a https://bit.ly/2yxI9ru

Redactare și format: Manu Muntomanu

Photo Credit: © Daniel Morar

Citește și Piatra Bulzului (bulzul Gălzii) - cu priveliști spre "Pietrele Trascăului"