Mărețul Jude - străjer peste Rezervaţia Gemenele și bazinul Judele

S-au spus multe despre frumusețea Retezatului. Iar aceste locuri întregesc peisajul sublim.
 Vf. Judele - Csaba-Ilie Silvesan

Munții Retezat - munții superlativelor

Așezat în mijlocul unui complex de munți înalți și ocolit de drumurile cele mai uzuale, Retezatul este unul dintre cele mai spectaculoase masive din țară, după unii, poate cel mai frumos.

Caldarea Bucura, cu Ana, Viorica, Florica - Csaba-Ilie Silvesan

Citește și Retezatul - Nestemata Coronei Montium

Fără drumuri transalpine, telecabine ori alte instalații pe cablu, Retezatul este una dintre nestematele Carpaților. Nu întâmplător Retezatul este primul parc național al României, înființat la iniţiativa lui Alexandru Borza (fondatorului Grădinii Botanice din Cluj) şi a biologului Emil Racoviţa, în anul 1935.

Retezatul e muntele pe care în orice anotimp l-ai vizita vei avea ceva de văzut și peisaje de admirat.

Tăul Ţapului - Robert Dogaru

Citește și Retezatul vestic – la pas prin zăpezile de vară 

Sobru și impunator, ca o uriașă cetate de granit, cu piscurile și crestele acoperite de albul zăpezii până târziu în vară, Retezatul te cucerește instant, adesea iremediabil.

Retezatul, chiar dacă nu cel mai înalt, este un vârf dominant - Daniel Morar

Citește și Drumeție de iarnă în Munții Retezat

Diversitatea geologică și biologică a masivului a născut în literatura de specialitate două părți distincte: o creastă nordică cunoscută ca Retezatul Mare, alcătuită predominant din roci cristaline și una sudică, Retezatul Mic (Piule-Iorgovanu)

Citește și Retezatul Nordic - drumeții spre Vf. Retezat și Vf. Păpușa

Dacă prima se diferențiază evident, prin urmele pregnante ale glaciațiunii cuaternare, cu uriașe circuri, lacuri, văi glaciare în trepte, morene, grohotișuri întinse etc., în Retezatul Mic predomină calcarele jurasice și cretacice, care contrasteaza puternic prin relief, rețeaua hidrografică subterană și fenomenul carstic, cu pesteri, doline, avene, lapiezuri, etc.

Pe potecile calcaroase ale Retezatului Mic - Daniel Morar

Citește și Retezatul Mic - Prin Cheile Scorota și pe Culmea Piule - Pleșa

În Retezat s-au identificat urmele a peste 18 ghețari de vale, cu lungimi ce le întreceau pe acelea ale ghețarilor din Munții Rodnei, Bucegi, Parâng sau Făgăraș. 

Citește și Parângul glaciar - spectacolul lacurilor de la obârșia Jiețului

Un exemplu elocvent este ghetarul Lăpușnicul Mare, care atingea 9-10 km lungime și aproape 200 m grosime, extins la nivelul superior într-un circ de 8 km, reprezentat astăzi de compexul glaciar Bucura. 

Complexul glaciar Bucura - Ioan Benea Jurca

Citește și Retezatul “ochilor albaștri” - în drumul spre Păpușa și Peleaga

Despre lacurile glaciare din Retezat sunt multe de spus. 

Aceste podoabe neprețuite care dau farmecul acestui munte prin numărul lor foarte mare (cca 80, din care 40 mari și mijlocii, 18 lacuri mici dar permanente și alte ochiuri de apă), denumite de localnici „tăuri”,  cu ape reci și limpezi, oglindind cerul, norii, custurile și piscurile masivului, te vor lăsa avid de o nouă drumeție.

Tăurile din Valea Rea - Robert Dogaru

Lacurile glaciare din Rezervația Științifică Gemenele.

Dacă despre sectorul nordic am scris, cu lacurile Ștevia, Stânișoara, Pietrele, Tăurile din Valea Rea, Zănoagele Galeșului, ori cele sudice, cu Lacul Ghimpele sau Peleaga, Peleguța, complexul Bucura (Bucura, Lia, Ana, Viorica, Florica, Tăul Porții, Tăul Agățat), ori cele estice, precum Tăul Țapului, Tăul Păpușii numit și Tăul Adânc, Tăurile din căldarea Custurii etc - a venit rândul să vorbim și despre lacurile glaciare din bazinul văii Zlatna.

 

Despre Rezervaţia ştiinţifică Gemenele

Rezervaţia ştiinţifică Gemenele ocupă cca 2000 ha şi se numără printre locurile mai puţin accesibile din Retezat, nu neapărat din prisma terenului, ci datorită protecţiei de care se bucură. Rezervația a fost înfiinţată în anul 1935 şi este inclusă în Reţeaua Internaţională a Rezervaţiilor prin programul de ocrotire al biosferei coordonat de UNESCO. Situată în zona centrală a Parcului Naţional Retezat, aceasta asigură un regim strict de protecţie, prin care habitatele sunt păstrate în starea lor naturală, fiind permise doar activităţile știinţifice (!)

Rezervația științifică Gemenele cu Lacul Știrbu și Lacul Gemenele - Mugurel Neag

Potrivit reprezentanţilor Parcului, aici trăiesc multe din cele 1186 de specii de plante superioare din Retezat, cu specii endemice și cu regim special de ocrotire, totodată aici se află și una dintre ultimele păduri primare neafectate existente în Europa!

Rezervația științifică Gemenele - Tău Negru se află sub administrarea directă a Academiei Române încă din anul 1955 și pentru a o traversa sau a o vizita este nevoie de autorizație! 

Pe teritoriul rezervației, turismul este interzis, la fel şi camparea, focul, abandonarea deşeurilor, culegerea plantelor, deteriorarea arborilor, pescuitul, vânătoarea, pășunatul, deschiderea unor noi poteci şi trasee turistice, sau oricare alte mijloace de alterare a peisajului. 

Accesul în rezervaţie se poate face doar cu acordul Comisiei Monumentelor Naturii. 

În cadrul rezervației se află 3 baze științifice, denumite “Casa Laborator” - 2 în zona Gura Zlatna și 1 pe Valea Gemenele.

Geografia rezervației științifice Gemenele

În cadrul Rezervației științifice Gemenele-Tăul Negru se află căldările Bârlei și Știrbului; pe o treaptă inferioară se adâncește căldarea Gemenele, iar suspendate la înălțime, cu deschidere spre nord, se afla căldările Tăul Negru, Cârligul, Radeșul Mare, care stârnesc admirație prin frumusețea și sălbăticia lor.

Accesibilitate

Aproape de limita rezervației științifice Gemenele se desfășoară 2 trasee turistice:

Triunghi Roșu Gura Zlata - La Pir - Lacul Zănoaga - Lacul Bucura, aproape 2000 m D+ cumulate, în cca. 7-10 h de drumeție 

Cruce Albastră Lacul Gura Apei - La Pir - Lacul Zănoaga - Crucea Trăznitului - Lacul Bucura, aprox. aceleași specificații, dar mai lung.

Traseul CA are o variantă spre Bazinul Judelui, respectiv: Lacul Zănoaga - Cărarea Măgarilor - Tăul Răsucit - Culmea Slăveiu - Lacul Bucura

 

1) Gura Zlata - La Pir - Lacul Zănoaga - Vf. Judele (7-8 h de drumeție)

De la Cabana Gura Zlata, urmăm văile Zlata, apoi P. Turcului (Radeșul Mare), aproape de firul văii, pe marcaj Triunghi Roșu - cu câteva traversări pe podețe și străbatem un sector frumos de pădure, descrise de un panou informativ ca fiind ultimele păduri primare neafectate din Europa. Continuăm de-a coasta spre Platoul Radeș - Zlatna, printre jnepeni, ienuperi și pini, până la o poiană cu multă ştevie și o stână părăsită.

De aici urcăm uşor pe Culmea Radeş pe partea ei SV, iar în locul La Pir, semnalizat cu stâlp indicator, întâlnim marcajul Cruce Albastră.

Platoul Rades-Zlatna - Csaba-Ilie Silvesan

Împreună cu acesta vom parcurge o porţiune pe curba de nivel, întâlnind mai multe izvoare, până într-o mică şa de unde se coboară spre Lacul Zănoaga (cu loc de campare și Refugiu Salvamont).

Lacul Zănoaga- Csaba-Ilie Silvesan

Refugiul Zănoaga - Csaba-Ilie Silvesan

Lacul Zănoaga este cel mai adânc lac glaciar din țară (29 m) și unul dintre cele mai întinse. Situat într-o căldare superbă cu lespezi și jnepeni pitorești, pe versantul sudic al muntelui Șesele, cu o formă circulară. 

Lacul Zănoaga- Csaba-Ilie Silvesan

De la Lacul Zănoaga urcăm având mereu o frumoasă privelişte spre Slăvei şi Judele, până în Şaua Judele (2370 m).

Creasta Slaveiu-Judele - Csaba-Ilie Silvesan

Din Șaua Judele, Lia, Ana, Viorica, Florica, Bucura și Tăul Porții - Alexandra Ghita

Vârful Judele (e.g. demnitar cu atribuții judecătorești) s-ar putea să nu fie printre cele mai vizitate vârfuri din Retezat, dar cu siguranță este printre cele mai sălbatice.

Vf. Judele - Csaba-Ilie Silvesan

 

2) Platoul Zănoaga - Muntele Șesele - Vf. Bârlea - Poarta Bucurei - nemarcat (3 h de drumeție)

De pe Platoul Zănoaga, la obârșia Pârâului Zănoguţa, putem urca la limita rezervației Gemenele, urmând linia crestei Șesele și câteva momâi, peste lespezii mari din “granit de Retezat”. 

Lacul Zănoaga și munții Țarcu - Ștefan Filip

OBS. Orientarea în teren precum și parcurgerea crestei necesită experiență adecvată unui astfel de traseu accidentat.

În cadrul rezervației, avem la stânga Vârful Radeşul Mare (2261 m) şi lacurile răsfirate sub el: Tăurile Zănoaga Mică, Tăurile Radeşului şi Tăul Cârligului. 

Vf. Radeșu Mare și Tăul Cârligului - Csaba-Ilie Silvesan

Tăurile Radeșului și Cârligu - Csaba-Ilie Silvesan

În şaua de dinainte de Vârful Şesele Mici (2278 m) întâlnim o placă a Academiei Române care ne avertizează că suntem la marginea rezervației Gemenele. Ne aflăm deasupra Tăului Negru (2010 m), cu ape limpezi albastru-închis și adanci, care conferă peisajului un farmec aparte. În apropiere se află și Tăul Secat, un mic ochi de apă, deseori sec în timpul verii, de unde și numele.

Tăul Negru - Csaba-Ilie Silvesan

Urmează o traversare peste piciorul secundar Bârlea, desprins din creasta principală între Vârful Şesele Mari (2328 m) şi Vârful Judele (2398 m). În stânga apar mai multe ochiuri mici de apă (Tăurile Bârlei).

Creasta Bârlea-Șesele - Csaba-Ilie Silvesan

Ieșim deasupra Lacului Gemenele (1920 m), parcă şi mai frumos decât Tăul Negru întrucât aici stâncăria e amestecată cu o vegetaţie bogată.

Ierburile înalte, jnepenii extrem de înalţi cu rădăcini groase, flori multicolore, ape ireal de limpezi, broaşte mari cât palma, păsări şi capre negre cocoţate pe stânci conturează lumea Gemenelor.

Lacul Gemenele - Nicu Ardeiu

Lăsând spre nord abrupturi și spre sud pante înclinate, în stânga se deschide o vale în care se găsesc Tăurile Iezilor și Caprelor.

Tăul Caprei și Tăul Iezilor - Alexandra Ghita

Lacul Caprelor - Ștefan Filip

Tăul Iezilor - Nicu Ardeu

În căldarea din dreapta (între vârfurile Bârlea - Judele - Sântămăria) luceşte în soare Lacul Judele. 

Tăul Judele - Csaba-Ilie Silvesan

Până la Varful Judele (2398 m) există o poteca pietroasa și dură. Acest sector este ocolit în mare parte de turiști, deoarece este dificil de străbătut, neprietenos.

Vf. Judele și potace care ocolește vârful spre Tăul Agățat - Csaba-Ilie Silvesan

Vârful Judele dă impresia unui Machu Picchu al Retezatului, greu de escaladat.

Lespezii de pe Vf. Judele și complexul glaciar Bucura - Robert Dogaru

Dincolo de Judele, spre nord, în căldarea Știrbului se află Lacul Știrbu, cu maluri străjuite de blocuri mari de piatră. Apele sale provin din căldarea suspendată Gemenele Mici și are o adancime de aprox. 9 m -  printre cele mai adânci lacuri din Retezat.

Lacul Știrbu - Ștefan Filip

Dacă continuăm pe creastă, la limita rezervației, vom ajunge deasupra Tăului Porţii (2230 m) – lacul glaciar situat la cea mai mare altitudine din Retzat, lângă plăcuţa Academiei din Poarta Bucurei (2261 m). 

Tăul Porții și Vf. Judele - Radu Munteanu

Avem și opțiunea de a coborî la Tăul Agățat, pe traseul marcat Punct Roșu - primul lac din seria de lacuri care alcătuiesc complexul glaciar Bucura.

Tăul Agățat - Radu Munteanu

Complexul glaciar Bucura - Csaba-Ilie Silvesan

 

Lacurile glaciare din bazinul văii Judele 

Din vârful Judele (2398 m) se desprinde o creastă alpină – creasta Slăveiului, cu o serie de vârfuri ascuțite: Vf. din Mijloc, Sântămăria, Slăveiul Mare, La Clince, ca apoi sa coboare în valea Lăpușnicului Mare spre Lunca Berhina.

Creasta Slăveiu-Judele - Csaba-Ilie Silvesan

Deasupra văii glaciare Lăpușnicul Mare, suspendate, cu deschidere spre S, stau căldările Slaveiu și Turcelu, iar la obârșia văii Judele, căldările: Zănoguța, Zănoaga, Judele și Căldarea Ascunsă. Bazinul văii Judele, unul dintre cele mai sălbatice locuri din Retezat, se întinde între culmile Judele – Zănoaga – Slăveiu – La Clince și este compartimentat în 2 de Muchia Ascuțită. 

Am amintit despre Lacul Judele (2120 m) care se află în cuveta nordică, izolat de grohotișurile de sub Judele și Sântămăria. Pe o treaptă mijlocie se află lacul Judele Mic (2020  m), iar pe firul P. Judele și pe mici trepte laterale, găsim alte ochiuri de apă permanente. În compartimentul sudic, P. Oboarelor aduna apele unor lacuri mai puțin cunoscute dar deosebit de frumoase.

Tăul Răsucit - Csaba-Ilie Silvesan

Fără îndoială, cel mai fotogenic dintre acestea este Tăul Răsucit (2106 m), la care se poate ajunge pe Cărarea Măgarilor, marcaj Cruce Albastră, pornind dinspre Lacul Zănoaga. 

Cărarea Măgarilor - Csaba-Ilie Silvesan

Suspendat între pereții Vf. Turcelul și căldarea inferioară a Judelui, apele adânci și cristaline se întind armonios între covoare de lespezi și pajiști de flori.

Tăul Răsucit - Robert Dogaru

Tăul Răsucit - Robert Dogaru

La 200 m SV de Tăul Răsucit, se găsește Tăul Urât (2110 m).

Tăul Urât - Csaba-Ilie Silvesan

Tot în această zonă, la N de Slaveiu Mare, în Căldarea Ascunsă, stă Tăul Ascuns (2180 m), înconjurat de un brâu cafeniu de turbă.

Tăul Ascuns - Csaba-Ilie Silvesan

Cu un efort suplimentar, de la Crucea Trăznitului, dacă urmărim marcajul Punct Galben și Cruce Albastră, pe mijlocul culmii Slăveiului, evitând Vârful La Clince, ajungem deasupra tăurilor Turcelu şi Slăveiu. 

Tăul Turcelu - Csaba-Ilie Silvesan

Lacul Slăveiu - Csaba-Ilie Silvesan

Câțiva stâlpi de marcaj ajută în orientare pe timp de ceață. Traversăm apoi un mic platou și ajungem în șaua La Pintenul Slăveiului, în dreptul vârfului Slăveiului, șa care se situează deasupra căldări Bucurei. 

Șaua Slăveiu spre Bucura - Csaba-Ilie Silvesan

Ne putem bucura de perspectiva spectaculoasă asupra lacurilor din căldare și asupra Vârfului Peleaga. Spre N, observăm alți doi coloși ai Retezatului, Vf. Bucura I și Vf. Retezat.

Vf Peleaga și Lacul Peleaga - Csaba-Ilie Silvesan

Din șa se coboară accentuat pe lângă un izvor, printr-o zonă stâncoasă, traversând pârâul Ana, pentru a ajunge într-un final la baza de campare Lacul Bucura, cel mai întins ca suprafaţă dintre lacurile glaciare ale Carpaţilor.

Parcul National Retezat-Caldarea Bucura - Csaba-Ilie Silvesan

 

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture în natură, descoperind Retezatul vestic cu MN06 - Harta de drumeţie a Munților RETEZAT ediţia a 2-a

Redactare și format: Manu Muntomanu

Photo credit: Csaba-Ilie Silvesan, Radu Munteanu, Robert Dogaru & more

Bucură-te de măreția acestui Munte deosebit cu harta și aplicația Munții Noștri!

Tăul Judele turcoaz - Csaba-Ilie Silvesan

Citește și Munții Bucegi – incursiune la originile drumeției.