Retezatul Nordic - drumeții spre Vf. Retezat și Vf. Păpușa

Retezatul superlativelor

Pentru multă lume, Retezatul rămâne o enigmă. Asta pentru că accesul se face exclusiv la pas, fără drumuri transalpine, telecabine ori alte instalații pe cablu, fapt care a menținut sălbăticia și farmecul incomensurabil al acestui Munte. Nu întâmplător Retezatul este primul parc național al României, înființat la iniţiativa lui Alexandru Borza (fondatorului Grădinii Botanice din Cluj) şi a biologului Emil Racoviţa, în anul 1935.

Peleaga si Coltii Pelegi - Robert Dogaru

Munții Retezat au două părți distincte: o creastă nordică cunoscută ca Retezatul Mare, alcătuită predominant din roci cristaline și una sudică, Retezatul Mic (Piule-Iorgovanu), din roci calcaroase. Cele două sunt bine individualizate și diversificate ca forme de relief (urme glaciare versus chei, peșteri și vârfuri pe calcare), separate de două văi opuse, puternic adâncite: Râul Bărbat și Lăpușnicul Mare. Pe cea din urmă vale s-a identificat urma celui mai lung ghețar montan din țară: 18 km. De asemenea, în partea de est a Retezatului se află un alt sector distinct cunoscut sub denumirea de Munții Tulișa.

Citește și Retezatul Mic - Prin Cheile Scorota și pe Culmea Piule - Pleșa

Retezatul deține cel mai expresiv relief glaciar din Carpații României, cu cele mai lungi văi glaciare, cele mai numeroase cuvete de lacuri glaciare, cel mai adânc lac glaciar (Zănoaga), lacul glaciar cu cea mai întinsă suprafață (Bucura), cel dintâi Parc Național înființat pe teritoriul României etc. Peisajele sale unice, îmbie la drumeții montane care pot fi de relaxare, de cercetare, birdwatching, wildlife-foto etc.

Lacul Galeș - Robert Dogaru

Trasee în Retezatul Mare:

Cel mai cunoscut și abordat traseu din Retezat este, de departe, traseul Bandă Albastră, care despică muntele pe direcția N-S, pornind dinspre Ohaba de sub Piatră (acces auto până la Cârnic) spre Lacul Bucura și coborând în Poiana Pelegii, de unde continuă spre Cabana Buta, Complexul Cheile Buţii și Câmpul lui Neag. 

Dinspre Ohaba de Sub Piatra spre Salasul de Sus - Daniel Morar

În Poiana Pelegii se poate ajunge pe Valea Lăpuşnicului (în funcție de starea drumului), urmând marcajul Punct Albastru.

Alt traseu destul de des abordat este cel de la Cabana Pietrele spre Lacul Bucura, trecând pe lângă Lacul Stânişoara și prin Poarta Bucurei (cu acces la Vf. Retezat), respectiv Triunghi Albastru + Bandă Galbenă.

Lacul Stânişoara  - Sima Constantin

Despre traseele dinspre Complex Alpin Râușor, cu vederi superbe spre creasta principală (vârfurile Păpușa și Peleaga, Custura Bucurei) și spre Țara Hațegului, am vorbit pe larg.

Citește și Retezatul - Nestemata Coronei Montium

O altă zonă atractivă, preferată de turiștii mai experimentați este abordarea vârfurilor Păpușa și Peleaga dinspre Stâna de Râu, respectiv pe marcaj Punct Roșu + Bandă Roșie.

Tăul Peleaga (sau Ghimpelui) - Daniel Morar

Citește și Retezatul “ochilor albaștri” - în drumul spre Păpușa și Peleaga

Mai puțin folosită este abordarea dinspre Gura Apelor, pe Culmea Radeș-Zlata spre Lacul Zănoaga, marcaj Cruce Albastră, apoi peste Judele și spre Lacul Bucura - marcaj Triunghi Roșu.

Stâna de sub Vf. Zlata și Godeanu - Daniel Morar

Lacul Zanoaga, cel mai adanc din tara - Daniel Morar

Citește și Retezatul vestic – la pas prin zăpezile de vară

Trasee mai puțin umblate în Retezatul Mare

A venit vremea să vă propunem câteva trasee mai sălbatice, care pornesc dinspre Cârnic.

Cârnic - Cabana Pietrele - Culmea Lolaia - Vârful Retezat - marcaj Bandă Galbenă (4 h)

Traseul Bandă Galbenă face legătura între Cabana Pietrele și Vârful Retezat, urcând culmea Lolaia și pantele uriașului Retezat până pe vârf. Până la Cabana Pietrele urmăm marcajul Bandă Albastră dinspre Cârnic, trecând pe lângă frumoasa Cascadă Lolaia. Cabana Pietrele este momentan în litigiu.

Cascada Lolaia - Liana Marin

Potrivit legendei, Cascada Lolaia ar fi o frumoasă ciobăniță care a întâlnit o arătare uriașă și înfricoșătoare care i-a mâncat oile. De frică, s-a aruncat în vale, iar șuvițele ei despletite au albit, formând cascada (vezi legenda).

De la cabana Pietrele, trecem podeţul peste valea Stânişoarei și urmăm marcajul BG care ne conduce prin pădure, apoi printr-un luminiş cu multe lespezi de piatră. După o serie de serpentine, ieșim la partea superioară a pădurii, și, după mai bine de 1 h de urcuș dificil, ajungem pe creasta Lolaia. 

Valea Stânişoarei - Sima Constantin

Începem să parcurgem culmea Lolaia spre SV, printre lespezi de piatră, ienuperi şi pâlcuri de jnepeni, trecând de vârfurile Lolaia și admirând Valea Stânișoara.

Şaua Ciurila - vederi spre Valea Stânişoarei., Vf. Bucura II şi Curmătura Bucurei - Sima Constantin

Vf. Lolaia Nord - in fundal Vf. Retezat - Sima Constantin

Vf. Lolaia Sud si Vf. Retezat - Sima Constantin

Vf. Retezat, Şaua şi Vf. Prelucele, Lacul Ştevia - Sima Constantin

Din Șaua Lolaia vom ataca pantele cu lespezi mari și pasaje mai dificile, până pe vârful Retezat.

Structura plată la vârf dă senzația că ar fi un munte retezat, de unde și numele. 

Vf. Retezat - Sima Constantin

Din Şaua Lolaia, în urcare spre Vf. Retezat - Sima Constantin

Valea Stânişoarei., Vf. Peleaga şi Păpuşa - Sima Constantin

Lacul Ştevia., Şaua şi Vf. Prelucele- Sima Constantin

Valea şi Lacul Stânişoara., Vf. Bucura II şi Curmătura Bucurei., Vf. Peleaga şă Păpuşa - Sima Constantin

Coborârea de pe Vf. Retezat spre Şaua Retezat ne dă prilej să observăm lacurile din Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele. 

Lacurile Ştirbu şi Gemenele din Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele - Sima Constantin

Citește și Mărețul Jude - străjer peste Rezervaţia Gemenele și bazinul Judele

De aici putem reveni la Pietrele, pe frumoasa vale Stânișoara, alte 3 h.

Valea şi Lacul Stânişoara - Sima Constantin

Valea Stânişoarei., Pârâul Stânişoara., Vf. Bucura II şi Curmătura Bucurei - Sima Constantin

Pârâul Ștânișoara şi Cascadele de pe Valea Stânişoarei - Sima Constantin

Citește și Drumeție în Retezat, spre Tăul Porții - lacul de poveste

Cârnic - Lacul Galeș - Vârful Mare - Porțile Închise - Vf. Păpușa - Tăurile din Valea Rea

Până pe Vf. Mare se poate ajunge de la Pietrele, pe poteca Triunghi Roșu - aprox. 4 h, cu un ocol spre Tăul dintre Brazi, urmând Punct Roșu.

Tăul dintre Brazi - Alexandru Teleagă

Tăul dintre Brazi are un farmec aparte, fiind singurul lac din Retezat care nu este glaciar. Înconjurat de pădure de molid și jnepeni, apa puțin adâncă și limpede, oglindește copacii și cerul (ori cețurile) într-o manieră atractivă pentru fotografii de peisaj. 

De la Tăul dintre Brazi, urcăm într-o poieniță cu izvoare și trecem de mai multe praguri succesive, până în căldarea Galeșului, cu frumosul lac Galeş, care își merită (re)numele. 

Lacul Galeș - Mircea V Grama

Urcuşul spre creasta principală a masivului, se face printr-un peisaj tot mai arid. 

Lacul Galeș, urcare spre Vf. Mare - Robert Dogaru

După mai bine de 1h de la Galeș, cu un urcuș pieptiș, putem ajunge în şaua dintre Vf. Galeș și Vârful Mare. 

 Șaua dintre Vf.Gales si Vf. Mare - Robert Dogaru

Parcurgerea culmii nordice a Vârfului Mare (2463 m), unul din coloşii masivului, necesită foarte multă atenție și experiență (nerecomandat iarna). Traversăm o potecă spectaculoasă şi sălbatică, cu lespezi şi colţi de piatră care ne pun la încercare îndemânarea.

Urcare spre V. Mare - Robert Dogaru

Poteca marcată urcă în şaua Vârful Mare, loc panoramic deosebit asupra căldării Zănoagelor și a Porţile Închise.

Portile Inchise in stanga, Vf. Papusa in dreapta - Robert Dogaru

Din şaua Vârful Mare vom urma poteca de creastă Bandă Roșie spre Vf. Păpușa. Avem o porțiune cu pasaje mai dificile (greu de străbătut de cei fără antrenament), pe o potecă ce se strecoară printre ţancuri, pe creasta îngustă, sector pe cât de dificil pe atât de frumos, cunoscut ca Porţile Închise. 

Porţile Închise  - Robert Dogaru

Se pot admira împrejurimile din unghiuri inedite, iar Tăul Ţapului ne captează atenția.

Tăul Ţapului - Robert Dogaru

După ce lăsăm în urmă acest sector mai puțin prietenos cu relief frământat, ocolim pe versantul său sudic, vârful mic al Păpușii, Capul Văii Rele (2408 m), dincolo de care ne așteaptă un urcuş susţinut pe Vârful Păpuşa (2508 m), al doilea ca înălţime din masiv.

Ocolire Vf. Capul Văii Rele - Robert Dogaru

Poteca lasă în dreapta tăurile sălbaticii zănoage Valea Rea, iar în apropiere, ne delectăm cu imaginea căldării Tăului Adânc. 

Tăurile din Valea Rea - Robert Dogaru

Tăul Adânc - Robert Dogaru

După ce trecem o săritoare mai dificilă, ținem poteca de culme și custura marcată Cruce Galbenă (Custura Păpușii) până pe Vf. Păpușa.

 Spălătura Păpușii și Tăurile din Valea Rea- Robert Dogaru

Vârful Păpușa - Robert Dogaru

De la Vf. Păpușa, coborâm la căldarea Tăurilor din Valea Rea, un întins ţinut de lespezi prăvălite din masiv, neprielnic pentru păşunat, acesta fiind probabil şi motivul pentru care ciobanii au dat acest nume văii. 

Tăul Mare din Valea Rea - Robert Dogaru

Valea Rea de Retezat - Robert Dogaru

Coborâm pragul primei trepte glaciare spre partea inferioară a căldării, cu Lacul cu Pietriş, și Lacul Mutătorii, apoi continuăm aproape de firul Văii Rele, printre jnepeni.

Coborâre pe Valea Rea - Robert Dogaru

După ce traversăm culmea dintre Valea Pietrele și Valea Rea, în drumul spre Pietrele, putem face un popas la Cascada Maria Magdalena, cea care poartă numele unei legende vii a Retezatului. În perioada 1936 -1947, Maria Magdalena a fost cabanier la Pietrele, punând bazele activității turistice din Retezat. Ea a marcat primele trasee montane cu „momâi”.

Cascada Maria Magdalena - Robert Dogaru

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture în natură, descoperind Retezatul vestic cu Harta de drumeţie a Munților RETEZAT ediţia a 3-a

 

Redactare și format: Manu Muntomanu

Photo credit: Sima Constantin, Robert Dogaru & more

Bucură-te de măreția acestui Munte deosebit cu harta și aplicația Munții Noștri!

Tăul Ţapului - Robert Dogaru

Citește și Lacurile Lala Mare și Lala Mică - în drumul spre Ineu