Rodnei roz - Traversarea crestei între Borșa și Pasul Rotunda

Cadru geografic și curiozități:

Munții Rodnei constituie al treilea parc național ca mărime din țară și totodată unul dintre cele mai bine conservate peisaje glaciare din România. Masivul are o creastă impresionantă, singura comparabilă cu cea a Meridionalilor, cu cele mai inalte altitudini din Carpații Orientali: Vf. Pietrosu (2303 m), Vf. Inău (2279 m) și Vf. Inăuţ (2222 m). 

Culmea principală are o lungime de peste 50 km și o lățime de 30-40 km, orientată est-vest, între Pasul Şetref și Pasul Rotunda, abruptă spre nord și domoală spre sud. 

La sud, culmile sunt înierbate, favorizând păstoritul, în timp ce la nord regăsim majoritatea circurilor glaciare (Negoiescu, Izvorul Cailor, Puzdrele) și căldărilor (zănoagelor), unele păstrând Lacuri de o frumusețe excepțională. 

Citește și Parângul glaciar - spectacolul lacurilor de la obârșia Jiețului

Dintre acestea, mai accesibile sunt căldările Lacurilor Lala, Tăul Știol, ori Iezerul Pietrosului și Tăurile Buhăescului. Într-un peisaj superb, sub Vârful Inău / Ineu (2279m) la dreapta și Vârful Inăuț la stânga (2222m), stă cel mai mare lac glaciar din Munții Rodnei (1815 m alt), considerat unul dintre cele mai frumoase lacuri din Carpații Orientali.

Lacul lala Mare - Gavrila Albert

Citește și Lacurile Lala Mare și Lala Mică - în drumul spre Ineu

Tăurile Buhăescu - Robert Dogaru

 

Despre Parcul Național Munții Rodnei

Din punct de vedere administrativ, parcul se întinde în județele Maramureș și Bistrița-Năsăud. Parcul Naţional Munţii Rodnei nu include întreg lanţul Munţilor Rodnei ci numai o parte a acestora. Zonele de protecție strictă sunt: Rezervația naturală Pietrosu Mare, Rezervația Științifică Piatra Rea, Rezervația naturală Bila-Lala și zona Vârfului Corongiș (1987 m)

Relieful Parcului Național Munții Rodnei se remarcă prin bogăția formelor glaciare și crionivale: lacuri (67), văi, circuri glaciare etc., comparabil cu Parcul Național Retezat.

Citește și Mărețul Jude - străjer peste Rezervaţia Gemenele și bazinul Judele

Accesibilitate:

Accesul spre Parcul Naţional Munţii Rodnei se face pe căi ferate, dublate de drumuri care leagă Transilvania de Maramureș (prin Pasul Setref), respectiv de Moldova (prin Pasul Rotunda). Accesul în masiv dinspre nord se face prin localitatea Borșa (DN 18). (sursa)

Trasee turistice consacrate din Munții Rodnei:

-Bandă Albastră: Borşa - Staţia meteo Iezer - Vf. Pietrosul Rodnei - Tarniţa La Cruce

-Bandă Roșie: Pasul Rotunda - Şaua Ineuţului - Şaua Gărgălău - Tarniţa La Cruce - Pasul Şetref

-Punct Albastru: Gura Lalei - Lacul Lala Mare - Şaua Ineuţului - Şaua Cu Lac, apoi Bandă Roșie: Şaua Cu Lac - Vf. Ineu (2279 m)

-segmente din traseul Triunghi Roșu: Complexul Turistic Borşa - Cascada Cailor - Poiana Ştiol sau Pasul Prislop - Poiana Ştiol - Cascada Cailor 

-Bandă Albastră: Stațiunea Borşa - Poiana Ştiol - Şaua Gărgălău, cu acces la Tăul Știol

Lacul Știol - Gavrila Albert

-odată cu punerea în funcțiune a noii Telegondole Borșa (2021), traseul Punct Albastru: Stațiunea Borşa - Buza Muntelui - fosta Cabană Puzdrele - Şaua Laptelui

-Triunghi Albastru: Borşa - Valea Negoiescu Mare - Căldarea Negoiescu - Şaua Galaţului

Alte trasee turistice din Munții Rodnei care merită menționate:

-Triunghi Roșu: Traseul tematic „Drumul ascuns al apei” de pe Valea Izei, care vizitează Izbucul Izei, pretențios denumit și Izvorul Albastru al Izei, Tăul Izei (Muced) și Ponorul Izei.

Izvorul Albastru al izei - Csaba-Ilie Silvesan

-Triunghi Roșu: Romuli - Valea Strâmba - Zăvoaiele Borcutului - Şaua Bătrânei, cu Zăvoaiele Borcutului, o mică rezervație cu doua izvoare minerale incadrate in categoria apelor feruginoase, sodice, calcice, bicarbonate și carbogazoase

-Cruce Galbenă: Traseul tematic „La Cărţile Munţilor Rodnei”, care vizitează izvoarele Anieșului Mic cu izvorul carstic – La Cărţi – pietrele stratificate sunt asemănătoare unor cărţi.

La Cărţi - Gavrila Albert

-Triunghi Albastru / Omuleț Portocaliu: Traseul tematic Poiana cu narcise de pe Masivul Saca, poiană care se află la cea mai mare altitudine (dintre rezervațiile de narcise). Pe lângă covorul alb de narcise, găsim și alte flori de munte: argințica, gențiana, brândușele de primăvară ș.a. 

Poiana cu narcise de pe Masivul Saca - Andrei Pahomi

Citește și Masivul Saca - paradisul narciselor din Munții Rodnei

 

În zona stației terminale Telegondola Borșa sunt propuse spre omologare alte trasee de interes, care să crească fluxul de turiști:

-Omuleț Portocaliu: Traseul tematic ,,De ce Parcul Naţional Munţii Rodnei” cu 2 segmente>

a) Telegondola Borșa - Buza Dealului - Vf.Păltiniș (1773m) - Fața Meselor - Cabana veche Puzdrele și

b) Cabana veche Puzdrele - Șaua Laptelui - Vf. Galațului - Șaua Galațului - Șaua Păltiniș - Fața Meselor - Vf.Păltiniș - Buza Dealului - Telegondola Borșa

-Nemarcat (în curs de omologare): Șaua Păltiniș - Cascada Păltiniș - Stâna Păltiniș - confluența P. Fântâna cu P. Zănoaga (amonte de Complexul Turistic Borșa)

 

Despre Complexul Turistic Borșa

Complexul Turistic Borşa este situat la 10 km de centrul oraşului Borşa, 147 km de Baia Mare, 80 km faţă de Sighetul Marmaţiei, 21 km faţă de Vişeu de Sus, 189 km de Cluj-Napoca, 301 km de Suceava, 342 km de Oradea, 436 km de Iaşi, 545 km de Timişoara, 572 km de Bucureşti şi 798 km de Constanţa.

Posibilităţile de cazare sunt multiple şi variate, atât în cadrul complexului turistic cât şi în localitățile Borşa sau Moisei. Borșa este una dintre cele mai întinse așezări din țară (52 km).

Vf. Puzdrele (2189 m) și Borșa - Manu Munțomanu

Stațiunea a avut o dezvoltare continuă începând cu anii ’40, când s-a dorit organizarea la Borșa a Olimpiadei de iarnă din 1948. Deși activitatea turistică în Borșa a cunoscut un declin după căderea comunismului, în prezent este în continuă expansiune, asigurând condiții bune de cazare în hoteluri și pensiuni, pârtii noi de schi cu instalație de transport pe cablu, trasee montane și numeroase zone de belvedere. (sursa)

Borșa este favorizată de potențialul turistic extraordinar, dat de poziția râului Vișeu între Parcul Național Munții Maramureșului și Parcul Naţional Munţii Rodnei cât și de Pasul Rotunda (1277 m), trecătoarea ce desparte Rodnei de munţii Suhard, considerat cel mai pitoresc pas de altitudine din Orientali, legătura între Transilvania, Maramureș și Bucovina.

Perioada propice practicării sporturilor de iarnă în această zonă începe în primele zile ale lunii decembrie și ține cam până la jumătatea lunii mai (în anii cu căderi masive de zăpadă).

Citește și Munții Rodnei - propuneri de trasee pentru schi de tură

Culmea principală a Munților Rodnei, care este vizibilă din toate direcțiile, cu multe picioare sudice lungi și pante nordice abrupte, favorizează prezența bujorilor de munte și le ocrotesc.

Culmea Hotarului - Marian Poară

Citește și Munții Rodnei - în căutarea bujorilor de munte

 

Bujorii de munte, bijuterii naturale pe timp de vară (iunie-iulie)

Rhododendronul (din grecescul: rhodos, "trandafir", și dendron, "arbore"), iubește altitudinea, așadar îl vom regăsi de la cota 1500 m spre creste. Tufele de smârdar nu depășesc 30–50 cm înălțime și apar îndeosebi pe culmile interioare (pe coaste ori pe brâne) și pe pantele nordice, cu versanții însoriți.

Zăpada din timpul iernii asigură protecția contra gerului, însă dacă iernile sunt lungi, perioada de vegetație este redusă. Așa se face că bujorii pot înflori de la mijlocul lunii mai până la mijlocul lui iulie, în funcție de an. Smârdarul este uneori însoțit de afin și merișor sau de specii din pajiștile subalpine (exemplare de floare de colț, dediței și gențiane etc).  

Laptele Mare și creasta principală - Marian Poară

 

Traversarea crestei Munților Rodnei între Stațiunea Borșa și Pasul Rotunda

Pentru cei cu experiență, pregătire și condiție fizică bună propunem un traseu pe durata a 2-3 zile, folosind marcajele Bandă Albastră și Bandă Roșie, aprox. 60 km.

Prima zi: Traseul de urmat: Bandă Albastră (4 - 4.5 h).

BA porneşte din centrul oraşului Borşa, pe valea Pietroasa, apoi pe Piciorul Moșului, până în căldarea Iezerului, unde se află clădirile ce aparțin de stația meteo (Borșa - Stația meteo Iezer 2 -2.5 h). 

Statia meteo Pietrosu - Csaba-Ilie Silvesan

Poteca ne conduce pe lângă ele, printr-o scurtă porţiune de jnepeni și pe o poteca înierbată, apoi urcă lin către Iezerul Pietrosului, unul dintre cele mai frumoase lacuri din țară (1825  m).

Iezerul Pietrosului - Dodan Doru Sorin

Arealul Rezervaţiei Pietrosul Rodnei cuprinde cel mai impresionant relief glaciar din Munţii Rodnei: circurile glaciare Buhăescu, Zănoaga Iezerului, Zănoaga Mare, Zănoaga Mică, Tăul Rebra, Gropilor ș.a, cu morene şi căderi de apă pe pragurile de stâncă lustruite de gheţari, fapt care face extrem de spectaculoasă această zonă.

Despre Iezer există legenda cum că ar fi un lac fără fund, făcând legătura direct cu Marea Neagră, însă el este mai cunoscut pentru forma lui care se aseamănă foarte bine cu cea a României. Odată ce urci susținut pe serpentinele spre Vf. Pietrosu, te vei convinge. 

Iezerul Pietrosului - Robert Dogaru

Un zig-zag ne scoate într-o șa de unde în cca. 10 min. se poate ajunge pe Vf. Pietrosul Rodnei (2303 m) și la fosta stație meteo de pe vârf (în paragină). Borșa - Pietrosul Rodnei 4 - 4.5 h.

Vf. Pietrosul Rodnei - Csaba-Ilie Silvesan

BA coboară în Tarniţa Pietrosului (şaua dintre vf. Pietrosu şi Buhăescu Mare), iar de aici continuă pe versantul nordic, ocolind, prin dreapta vf. Buhăiescu Mare, cu imaginea Tăurilor Buhăescu spre est.

Buhaescu Mare si Mic - Csaba-Ilie Silvesan

Vedere spre orașul Borșa - Csaba-Ilie Silvesan

De-aici poteca se înscrie pe creastă, pe vf. Buhăescu Mic, după care coboară lung până într-o mica şa (Curmătura Buhăescului), de unde părăseşte creasta spre stânga, traversând spre Vf. Rebra (2119 m). Mai departe vom urma Bandă Roșie până la final. 

Curmătura Pietrosului - Csaba-Ilie Silvesan

Spre Vf Rebra - Csaba-Ilie Silvesan

Primul vârf din traseul de creastă pe care îl străbatem este Vf Rebra (2019 m), apoi ne îndreptăm spre Vf. Obârşia Rebrii, traversând Tarnița La Cruce.

Tarnita la Cruce - Csaba-Ilie Silvesan

Dincolo de Şaua Obârşia Rebri, BR are două variante: una ce ocoleşte Vârfurile Cormaia şi Repede, spre nord (varianta de vară) şi o alta care le urcă (varianta de iarnă). Ambele ajung în Şaua Între Izvoare. 

Obs: Chiar și vara, merită efortul de a urca pe Vf. Repede (2074 m), pentru panoramă. 

Pe Vf Repede, vedere spre Buhaescu Pietrosu - Csaba-Ilie Silvesan

Din Şaua Între Izvoare următorul obiectiv este Refugiul La Cărți, unde putem înnopta. (distanța Vf. Rebra - La Cărți ~ 1 h 45 min -  2 h). 

Refugiul La Carti - Csaba-Ilie Silvesan

Aici pietrele stratificate sunt asemănătoare unor cărţi, avem refugiu și există izvor.

A doua zi:

De la Refugiul La Cărți, continuăm spre următorul obiectiv de neratat, Vf. Puzdrele, care se află puțin la nord de traseul de creastă principală. 

Spre Puzdrele-Laptele - Csaba-Ilie Silvesan

Șaua Puzdrele și Vf. Puzdrele - Manu Munțomanu

Din Șaua Puzdrele, BR ocolește piramida vârfului Laptele / Anieșul Mare (2167 m) și străbate o zonă frumoasă unde vara suntem înconjurați de rhododendroni.

Laptele și Galațului spre Gărgălău, văzute de sub Puzdrele - Manu Munțomanu

 Șaua Puzdrele spre Laptele și Galațului - Manu Munțomanu

Sub Vf. Laptelui spre Vf. Păltiniș și Borșa

Covor roz sub Vf. Laptelui - Manu Munțomanu

Din Șaua Laptelui urcăm spre Vf. Galațului, un alt punct de belvedere cu orizonturi frumoase spre Borșa și Vf. Păltiniș, creasta principală cu Laptele, Puzdrele și Pietrosu, iar în față (traseul de urmat) vom vedea Gărgălăul (din care se desprinde Corongișul) 

Sub Vf. Galațului - Manu Munțomanu

Vedere spre Borșa - Manu Munțomanu

Covorul roz, Vf. Păltiniș și Borșa - Manu Munțomanu

Vf. Galațului spre Păltiniș și Borșa - Manu Munțomanu

Sub Vf. Galațului spre Laptele și Puzdrele - Manu Munțomanu

Sub Vf. Galațului spre Corongiș - Manu Munțomanu.

În depărtare avem Ineul, următorul obiectiv principal.

La mică distanţă de Șaua Gărgălău, găsim noul refugiu (construit în 2019) și avem izvoare în zona La Izvoare - Lacul Cailor. Aici putem de asemenea înnopta.

Sub Vf. Galațului spre Gărgălău și Ineu - Manu Munțomanu. 

Lângă Lacul Cailor - Manu Munțomanu.

Lacul Cailor - Manu Munțomanu.

Spre Izvoarele din zona refugiului Gărgălău - Manu Munțomanu

Bujorii și Refugiul Gărgălău - Manu Munțomanu.

În șaua Gărgălău întâlnim varianta Bandă Albastră, ce urcă dinspre staţiunea Borşa, trecând prin căldarea Știol cu Tăul Știol.

La nevoie ne putem retrage din creastă în această direcție. 

Refugiul Gărgălău, tabăra de corturi - Manu Munțomanu

Ziua 3:

Traseul de creastă Bandă Roșie continuă printr-o zonă în care creasta se unduiește spre Ineu.

Merită să facem un popas pe Vf. Gărgălău și să admirăm priveliștea.

Creasta principală, de pe Vf Gargalau - Csaba-Ilie Silvesan

Din Vf. Gărgălău (2159 m), creasta își schimbă direcția spre sud, trecem prin vestul Vf. Clăii (2117 m), apoi continuăm printre lespezi, peste Vf. La Cepi (2102 m), având Vf. Omului în față. 

Vf Omului - Csaba-Ilie Silvesan

Creasta își schimbă direcția din nou (spre sud), peste Muntele Cişa (2039 m) și Vf. Coasta Netedă (2060 m), trecând prin Tarniţa lui Putredu (l 960 m), unde se desprinde spre stânga varianta Triunghi Albastru, spre satul Valea Vinului, rar folosit. 

Tarnita lui Putredu - Csaba-Ilie Silvesan

De pe Coasta Netedă facem trecerea printr-un peisaj mai stâncos, deasupra Râpei Coasta Netedă, prin Șaua Bilei (Gaura Bilei), spre Ineu.

Saua Bila și Vf. Ineu - Csaba-Ilie Silvesan

Vf. Ineu - Csaba-Ilie Silvesan

Merită să urcăm pe Vf. Ineu (2279 m), aflat în afara traseului de creastă pentru a ne bucura de priveliști.

Ineut-Rosu, de pe Vf. Ineu - Csaba-Ilie Silvesan

Creasta principală, de pe Vf Ineu - Csaba-Ilie Silvesan

Ineul domină jumătatea de est a crestei principale, iar de aici ni se dezvăluie Vf. Tomnatec (2051 m) și Lacul de sub Ineu, situat într-un circ glaciar de toată frumusețea. Dacă avem noroc, în zilele senine, putem vedea munții din jur: Maramureşului, Munţii Suhard, Rarău, Călimani și Bârgăul. Sub noi avem următoarele obiective importante spre care ne putem abate, sau alegem să le privim de sus: căldările Lacurilor Lala. 

Căldările Lacurilor Lala - Dodan Doru Sorin

Din Șaua Ineuțului (2060 m) coboară aprig varianta Punct Albastru spre Gura Lalei.

Mai departe, trecem peste Vf. Ineuț (2222 m), un alt colos al masivului, cu orizont 360°. Ne bucurăm de perspectiva frumoasă asupra Vf. Ineu, valea Lalei, Muntele Gaja, etc.

Obs: de pe vârf se desprinde varianta Cruce Albastră - peste Vf. Roşu, spre Alpina Blazna şi satul Șanț.

Vf Rosu - Csaba-Ilie Silvesan

Vârful Roșu (2113 m), reprezintă extremitatea estică a trio-ului Ineu-Ineuţ-Roșu, însă nu face parte din traseul principal al crestei. În lunile mai - iunie pe pantele Vf. Roșu, abundă rododendroni (de unde și numele).

Trio-ul Ineu-Ineuţ-Roșu - Iulian Radu

Urmând BR, ajungem în Şaua Gajei, unde avem opțiunea să coborâm rapid spre Lacul Lala Mare, pe varianta Punct Roșu.

Lacul Lala Mare - Csaba-Ilie Silvesan

La final străbatem un drum pastoral peste Muntele Dosu Gajei (~1700 m), ocolind prin sud Vârful Nichitaş (1451 m) și trecând printr-o zonă cu stâne (atenție la câini!),

Bulevardul de pe Dosul Gajei - Csaba-Ilie Silvesan

Ajungem în Pasul Rotunda (1277 m), trecătoarea ce desparte Munții Rodnei Rodnei de Suhard, considerat cel mai pitoresc pas de altitudine din Orientali, legătura între Transilvania, Maramureș și Bucovina. 

Pasul Rotunda - Csaba-Ilie Silvesan

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture cu dor de ducă, descoperind narcisele de pe Masivul saca cu harta de drumeție a Munţilor Rodnei ediţia a 3-a

Redactare și format: Manu Muntomanu

Photo credit: Manu Munțomanu, Csaba-Ilie Silvesan, Robert Dogaru & more

Muntele îţi arată doar ce vrea şi când vrea. De aceea, cheia e să perseverezi.

Covor Roșu de rhododendroni - Iulian Radu

Citește și Suru de primăvară - brândușele de la Cabana Suru