Traseul nr. 1 Bandă Roșie este un traseu dificil, îndeosebi datorită lungimii traseului și a stâlpilor de marcaj (pe unele porțiuni) destul de rari, care fac orientarea dificilă în condiții de ceață sau de iarnă grea. Este un traseu potrivit celor experimentați, obișnuiți cu diferențe de nivel de 3100+, pe porțiuni vaste de culmi înierbate, dar și porțiuni stâncoase, cu trasee de retragere destul de lungi, în condiții de vreme potrivnică.
Marcajul pornește din Pasul Rotunda / Rodna (1277 m), trecătoarea ce desparte munţii Rodnei de munţii Suhard, considerat cel mai pitoresc pas de altitudine din Carpații Orientali, făcând legătura între Transilvania, Maramureș și Bucovina. Poteca urmează drumul pastoral până aproape de Şaua Gajei, la început prin pădure, ieșind lângă două stâne (atenție la câini!), apoi prin pășune, ocolind prin sud Vârful Nichitaş, pe partea vestică a Culmii Prelucile. După ce depăşim Vf. Gaja (1847 m) care se află înspre nord, putem observa cum mai la vest, spre sud, se desprinde piciorul Dealului Negru, păzit în depărtare de Munții Suhardului.
Continuând spre Creastă, primul vârf care ni se dezvăluie în continuare este Vf. Roșu (2113 m), urmând apoi să desăvârșim trio-ul cu alte 2 vârfuri de peste 2000 de m (Ineuţ și Ineu), dintre care Ineu, este al doilea ca înălțime din Munții Rodnei (2.279 m). În continuare vom părăsi drumul pentru a urca o porţiune scurtă spre nord până pe creastă, în Şaua Gajei (1789 m). Distanța Pasul Rotunda - Şaua Gajei 3.5 h. Aici se desprinde traseul PR (traseu 9), traseu de legătură spre Lacul Lala Mare (cca. 30 min).
Din șa avem în câmpul vizual și căldarea Lala, dar și piciorul nordic al Ineului, Creasta Pleșcuța. Depășim Panoul informativ cu Parcul Național munții Rodnei care ne anunță că ne apropiem cu pași repezi de urcușul final de sub Ineuț, trecând de o porțiune mai abruptă, ca mai apoi să ieşim într-o şa. Depăşim şaua şi revenim la urcuşul susţinut care se mai domolește doar pe ultima porţiune, înainte de Vârful Ineuţ (2222 m). De pe vârf, înspre est, se desprinde marcajul CA (traseu 26) care merge peste Vf. Roşu, apoi coboară spre Complexul Văii Blazna şi apoi în satul Şant.
Coborând spre vest pe poteca de creastă, ajungem în Șaua Ineuţului (2060 m). De aici înspre N se desprinde PA (traseul 2) (ce urcă pe V. Lalei), care în 5 min ne duce la un izvor, apoi pe malul Lacului Lala Mică (la 20 de min), loc de campare. Mai departe, din Șaua Ineuţului continuăm în urcuş spre V, într-un scurt ocol spre stânga, iar după 10 min ajungem în Șaua Cu Lac (2120 m).
Aici poteca se ramifică, iar o ramură vizitează Vf. Ineu (2279 m), iar alta o ia pe curbă de nivel, ocolind vârful prin S, prin Șaua Ineului, pe culmea Ineu-Tomnatec, pe o cărare ce cu greu o putem desluşi prin iarbă. Vârful Ineu domină jumătatea de E a munţilor Rodnei, iar de aici ni se dezvăluie grandioasă, creasta principală cu Vârful Tomnatec (2051 m) și Lacul de sub Ineu într-un circ glaciar de toată frumusețea. Dacă avem noroc, în zilele senine avem perspective frumoase și asupra masivelor din jur: Munţii Maramureşului, Munţii Suhard, Rarău, Călimani și Bârgău
Continuând pe curbă de nivel vom trece pe lângă refugiul de urgenţă de sub Ineu, singurul adăpost de pe toată creasta munţilor Rodnei, coborând, apoi urcând din nou, până în Şaua Bila. De aici, urcăm Vârful Tomnatec (2051 m) și prin partea S a crestei vom trece de o porţiune stâncoasă, scurtă, însă mai dificilă, segment în care creasta seamănă cu o custură. De aici înainte poteca trece tot pe culme şi, mai apoi, se lasă sub ea, la stânga crestei și urcă domol Vârful Coasta Netedă (2060 m). Pe un drum plin cu făgaşe făcute de ape, se coboară în Tarniţa lui Putredu (l 960 m), unde se desprinde spre stânga TA (traseul 25), pe culmea Muntelui Cişa, ajungând în satul Valea Vinului. Mai departe urcăm vârful Cișa, coborâm în șaua omonimă și atacăm vârful Omului.
Din Vf. Omului (2135 m), creasta principală îşi schimbă direcţia înspre nord, până pe Vârful Gărgălău (2135 m), iar poteca se desfăşoară printre lespezi, ne duce peste Vf. La Cepi (2102 m), iar apoi trece prin partea V a Vârfului Clăii (2117 m). Fără grabă ne înscriem pe coborârea spre șaua Gărgălău, admirând căldarea Știol cu Lacul Știol, șa marcată printr-un par de lemn, unde intersectăm BA (traseul 4), ce urcă din staţiunea Borşa către Lacul Ştiol. De reținut că la mică distanţă de Șaua Gărgălău, în zona La Izvoare, este permisă camparea.
Continuând pe poteca înierbată, pe curbă de nivel şi după un scurt urcuş prin S Muntelui Cailor (1931 m), ajungem în Şaua Galaţului (Curmătura Galaţului), intersectând TA (traseul 6) ce urcă din Borşa pe Valea Negoiescului. În continuare traseul de creastă ne propune urcarea unei porţiuni care culminează cu Vârful Galaţului (2048 m) pentru ca mai apoi să coborâm uşor pe creasta uşor vălurită în Șaua Laptelui (1943 m).
De aici poteca cu BR se mută pe versantul nordic, pentru a ocoli impozantul Vârf Laptele (Anieșu) Mare (2167 m), ajungând în şaua lată a Puzdrelor (2035 m). Traversând o porţiune de jnepeni, ajungem în Tarniţa Bârsanului, o şa lungă şi lată de unde se poate admira creasta înaltă Buhăescu Mare-Pietrosu şi Vârful Negoiasa Mare în imediata apropiere. Mai departe poteca urcă lin printre tufe de jneapăn peste Piciorul Negoieselor, iar apoi se lasă uşor spre Tarniţa Negoieselor. Curând ajungem și în Şaua Între Izvoare (1820 m), joncțiunea cu traseul 21 CG și respectiv traseul 19 PR și continuăm spre “La Cărţi” (loc în care pietrele stratificate sunt asemănătoare unor cărţi), unde este permisă camparea, afost construit recent un refugiu și există izvor (Tăul La Cărți).
Marcajul conduce la o birfucaţie de poteci, unde traseul principal are două variante: una ce ocoleşte Vârfurile Cormaia şi Repede, spre N şi o alta care le urcă. Cele două trasee se reîntâlnesc în Şaua Obârşia Rebrii. De aici se urcă lin înspre Vârful Obârşia Rebrii şi apoi se coboarâ înspre Ţarniţa La Cruce (1981 m), unde poteca se bifurcă din nou, varianta prin S vârfurilor Rebra şi Gropilor fiind comună pe o porțiune cu BA traseul 7 (care ajunge la Vf. Buhăescu Mare), în timp ce, varianta cealaltă continuă pe curbă de nivel. De consemnat că pe urcarea spre Vf. Gropilor există scurte porţiuni care sunt mai înguste, zona semănând unei custuri, iar pe coborâre, marcajul este șters.
În continuare ținem drumul înierbat, trecem printr-o porţiune de jnepeni și revenim pe drumul marcat cu piloni din loc în loc. Cu puţin înainte de Şaua Bătrânei vom întâlni PR traseul 12 ce urcă din satul Telciu. Din Şaua Bătrânei (1679 m) (legătura cu TR traseul 11 care coboară în Romuli), ocolim Vârful Bătrâna prin N şi în coborâre părăsim golul alpin, apropiindu-ne de pădurea de molid de pe Obcina Pietrii.
De aici vom urma un drum de căruţă, bolovănos, prin pădure, care ne duce spre Pasul Pietrii (1196 m), loc în care intersectăm drumul nemodernizat care leagă Romuli de Moisei. Din această intersecţie, după circa 1,5 km, traseul pătrunde într-o poiană alungită cunoscută sub denumirea de Preluca de sub Piatră (în mijlocul căreia este instalată o stână), apoi vom continua pe sub Vf. Muncelul Râios pe lângă niște jgheaburi pentru adăpat animale numite La Vălaie. De aici traseul urmăreşte culmea acoperită cu fâneţe, spre Vârful Capul Muntelui (1194 m), apoi coboară treptat prin poieni cu stâne şi aşezări de vară, spre Pasul Şetref.
Comentarii