Dificultate:
Distanță:
Durată:
Urcare:
Coborâre:
Vârf:
Din zona de acces a Peșterii Muierilor pornește marcajul triunghi albastru în direcţia Staţiunea Rânca. Încă de la start acesta ne propune un urcuș susţinut, printr-o poiană de foioase, pentru a putea ieși în culme. Preţ de 15 minute urcăm pe versantul estic al culmii, iar apoi schimbăm direcţia înspre nord. Marcajul e refăcut în prima parte, apoi destul de rar sau chiar absent în unele zone. Culmea pe care o urmăm prezintă diverse urcușuri și coborâșuri, prin pădure, apoi ne trece prin poieni și ne oferă câteva priveliște spre Valea Galbenul. Mai sus, în partea de gol alpin, zările se deschid și putem identifica masivul Buila-Vânturariţa din Munţii Căpăţânii, dar și creasta înspre Vârful Parângul Mare. În apropiere de Rânca vom trece pe lângă Vârful Cerbu, vârf ușor de recunoscut deoarece aici se află mai multe relee. După 2,5 km din acest loc ajungem în Staţiunea Rânca.
Traseul 14 TA face legătura între zona Peștera Muierii și Staţiunea Rânca, pe o culme secundară a Parângului. Este un traseu solicitant, cu peste 1000 de m diferențe de nivel, în cca. 5-6 h de drumeție. Potrivit drumeților cu experiență montană și cu și abilităţi de orientare (zone cu marcaj deficitar).
De la ultimele case din Baia de Fier, trecem pârâul Galbenul în direcția N, cca. 1 km până în cheile Galbenului, structuri geologice formate îndeosebi pe versantul vestic, unde se afșă și Peștera Muierilor, vestită în toată ţara. Aici există o numeroasă colonie de lilieci și dovezi incontestabile privind traiul leului de peșteră și al ursului de cavernă. Peștera Muierii este faimoasă și datorită descoperirii de resturi fosile ale omului modern timpuriu.
TA debutează încă de la start cu un urcuș susţinut, printr-o poiană de foioase, până în culme, apoi continuă pe versantul estic al culmii Pleșa. Poteca prezită urcușuri și coborâșuri prin pădure, trece prin câteva poieni cu belvedere spre Valea Galbenul și ajunge la golul alpin.
Pe măsură ce urcăm, orizontul devine mai larg, observând masivul Buila-Vânturariţa din Munţii Căpăţânii, dar și creasta principală, înspre Vârful Parângul Mare. Următorul sector urcă pantele prelungi ale Vârfului Cerbu (1586 m), ușor de identificat datorită releelor.
Ieșim pe Transalpina (sectorul Novaci - Rânca), la 4 - 4.5 h de la start. Ceva mai departe, întâlnim Casele Florile Albe. De-aici înainte şoseaua este dublată de o potecă ce ocolește vf. Plopul (1596 m) și urcă ușor în diagonală pe creasta dintre bazinul văii Galbenul și bazinul mare al Gilortului la stânga. Transalpina continuă pe piciorul Corneşu Mare, de unde se zăreşte vf. Păpuşa, primul vârf înalt de pe creasta principală BR.
Marcajul e rar sau chiar absent pe mai multe porţiuni.
Nu există comentarii încă. Fii primul care comentează!