Drumeție din Pasul Groapa Seacă spre inima glaciară a Parângului

Pasul Groapa Seacă – Șaua Huluzu – Vârful Coasta lui Rus – Lacul Câlcescu – Obârșia Lotrului

Lacul Huluzu.

Citește și Drumeție prin „sipetul cu comori” al Parângului

Caseta tehnică: Marcaje: Bandă Albastră, Cruce Roșie; Lungimea: 21,7 km; Urcare: 936 m; Dificultatea: mediu; durata: 6 -7 ore.

Marcajul primei jumătăți a traseului.

Apropierea de traseu

Pornind din Petroșani, traseul urmează pitoreștile Chei ale Jiețului și defileul acestuia, trece pe lângă Cabana Mija și Cabana Groapa Seacă, ajungând în Pasul Groapa Seacă (1598 m) — o șa situată la altitudine ridicată, chiar la granița dintre județele Hunedoara și Vâlcea, pe drumul de legătură cu Transalpina.

Cheile Jiețului.

Descrierea succintă a traseului

Traseul  Bandă Albastră urcă din Pasul Groapa Seacă spre creasta principală a Munților Parâng, până în Șaua Piatra Tăiată, urmând linia culmii prin Vârful Ciobanu, Vârful Pietrii și Vârful Găuri. Această culme constituie în prezent cumpăna de ape, iar în trecut era o cumpănă glaciară între cele mai mari două complexe glaciare ale Munților Parâng. La vest putem vedea cele mai mari circuri glaciare: Slivei, Ghereșu, Gemănarea, Roșiile și cele mai mici, suspendate pe versanții Vârfului Mija sau Stoienița, din Complexul glaciar al Jiețului. La est putem admira Circul Găuri. Aparâinând Complexului glaciar al Lotrului.

Belvedere de pe Vârful Coricea.

Descrierea turei

Priveliști spectaculoase spre creasta principală.

Citește și Pași de vacanță în Munții Parâng

Pasul Groapa Seacă (1575 m) – Vârful Ciobanul (1944 m)

Din Pasul Groapa Seacă, marcajul Bandă Albastră urcă spre sud, ajungând la liziera pădurii, apoi continuă pieptiș printr-o zonă împădurită până într-o poiană alungită, de unde se pătrunde treptat în golul alpin. După scurt timp, se ajunge pe Vârful Coricia (1856 m), un punct de belvedere excelent, oferind o panoramă spectaculoasă asupra crestei principale a Munților Parâng, de la Vârful Mohoru până la Vârful Parângul Mare. De aici, poteca continuă spre sud, urcând ușor pe platoul Borăscu II, până la Vârful Ciobanu (cunoscut și sub numele de Ciobanul Mare - 1944 m). Acesta oferă un punct de belvedere excelent asupra părții următoare a traseului, incluzând Șaua Huluzu și Cracul-Găuri.

Pasul Groapa Seacă.

Urcarea din pas prin pădurea de molid.

Ieșirea din pădure spre Vârful Coricea.

Vederi spre creasta principală a Parângului.

Citește și Spre Vârful Cârja prin zăpezile din martie

Căldarea Slivei.

Vârful Ciobanul.

Vârful Ciobanul (1944 m) – Șaua Huluzu (1824 m)

De pe vârf, poteca coboară aproximativ 120 de metri până în Șaua Huluzu, unde se intersectează cu traseul Punct Albastru care vine dinspre Cabana Groapa Seacă. În apropierea intersecției, într-un mic circ nival, se află Lacul Huluzu.

Gențiana lutea

Vedere spre Cracul Găuri.

Lacul Huluzu.

Lacul Huluzu cu insula sa vegetală.

Șaua Huluzu (1824 m) – Cracul Găuri (1900 m)

De aici, marcajul devine destul de rar, fiind însoțit de momâi din loc în loc. În caz de vreme rea sau vizibilitate redusă, traseul poate pune probleme de orientare. Din șa, poteca urcă moderat până pe un mic platou, dominat spre vest de un promontoriu stâncos. Cu atenție, pe acest platou se pot observa valurile de pământ ale Castrului de marș Cracul-Găuri.

Urme de urs la Cracul Găuri.

Valul nordic al castrului roman temporar de la Cracul Găuri.

Citește și Drumeție în Munții Șureanu pe urmele legiunilor romane

Spre Valea Găuri.

Cracul Găuri (1900 m) - Vârful Găuri (2244 m)

De la castru, poteca se îndreaptă spre sud-vest și ajunge pe un mic monticul înconjurat de jnepeni, unde se află o momâie de înălțimea unui om. După aceasta, poteca urcă abrupt printr-un culoar strâmt, format între jnepeni, pe ulucul unui jgeab natural. Acesta păstrează zăpada până în timpul verii. La începutul culoarului, pe partea dreaptă, între jnepeni, se poate ajunge în două minute la malul unui mic ochi de apă, Lacul Ciobanul. La capătul superior al culoarului, poteca urcă pe culmea din dreapta (vest), de unde se deschid din nou priveliști largi asupra peisajului înconjurător. Poteca continuă prin câteva zone pietroase, lăsând în stânga Vârful Pietrii (2155 m) și câțiva bolovani mari, cunoscuți sub numele „La Urși”, apoi iese pe Vârful Găuri (2244 m), un excelent punct de belvedere spre Circul glaciar Găuri și lacul acestuia (Complexul glaciar al Lotrului), dar și spre Circul glaciar Ghereșu (Complexul glaciar al Jiețului). Foarte spectaculos se pot vedea și micile circuri suspendate de sub Vârful Mija: circurile Lacului Înghețat, Pârleele și Burtan.

Gențiana verna.

Momâia de la est de Lacul Ciobanul.

Lacul Ciobanul.

Scocul prin care se urcă spre Vârful Găuri.

Urcarea spre Vârful Găuri.

La Urși.

Vârful Găuri.

Vârful Găuri (2244 m) – Vârful Coasta lui Rus (2301 m)

În continuare poteca urmează în general linia culmii, ocolind pe dreapta, spre Circul Ghereșu, treptele mai abrupte, și iese în final pe Vârful Coasta lui Rus (2301 m). De pe acesta mai sunt aproximativ 350 de metri până în Șaua Piatra Tăiată, capătul traseului marcat Bandă Albastră cu și intersecția acestuia cu marcajul Bandă Roșie a crestei principale. 

Lacul Găuri.

Culmea dintre Vârful Găuri și Vârful Coasta lui Rus.

Urcarea premergătoare Vârfului Coasta lui Rus.

Citește și Drumeție și schi de tură în Grupa Parâng

Vârful Coasta lui Rus.

Vârful Coasta lui Rus (2301 m) – Lacul Gâlcescu (1925 m)

De pe Vârful Costa lui Rus, traseul coboară către Vârful Piatra Tăiată și continuă spre Șaua Piatra Tăiată (2.225 m), locul unde se întâlnesc marcajele Bandă Albastră, Bandă Roșie și Cruce Roșie. De aici, urmând marcajul Cruce Roșie, începe coborârea spre Circul Zănoaga Mare, abruptă pe primii zeci de metri, apoi din ce în ce mai domoală. Poteca trece pe deasupra Lacului Zănoaga Mare, traversează șaua din partea inferioară a Crestei Păsări — care separă Circul Zănoaga Mare, Căldarea Dracului și Circul Gâlcescu — și coboară către impresionantul Lac Gâlcescu, al doilea ca suprafață din Munții Parâng. 

Vârful Piatra Tăiată.

Citește și Munții Parâng - o iarnă atipică pentru zona alpină

Cornișa de primăvară de la Vârful Piatra Tăiată.

Citește și Drumeții de iarnă fără pericol de avalanșă

Spre Lacul Găuri.

Căldarea Zănoaga.

Coborârea din Șaua Piatra Tăiată spre Căldarea Zănoaga.

Lacul Zănoaga Mare.

Vedere spre creasta principală din Căldarea Zănoaga.

Rocă șlefuită de ghețari.

Lacul Gâlcescu.

Mic lac înainte de Lacul Gâlcescu.

Lacul Gâlcescu.

Lacul Gâlcescu.

Lacul Gâlcescu (1925 m) – Transalpina (1410 m)

În aval de lacul Gâlcescu, poteca Cruce Roșie intersectează marcajul Triunghi Roșu, care urcă spre creasta principală, pe la lacurile Vidal și Pencu, iar apoi prin Hornul Lacurilor. Aceste lacuri se pot vizita, fiind la 10 minute de urcare de la Lacul Gâlcescu. De pe malul nordic al Lacului Gâlcescu poteca Cruce Roșie urmează spre aval emisarul lacului printr-un culoar de jnepeni, care pe alocuri formează un adevărat tunel prin marea de jnepeni. După circa 15 minute de jnepeneală poteca iese pe o pajiște alpină, pe o treaptă inferioară a complexului glaciar, acolo unde pârâul Gâlcescu se unește cu pârâul Zănoaga Mare. Poteca urmează în continuare malul drept al pârâului, apoi îl traversează pe cel stâng într-un loc în care, în funcție de debitul acestuia, s-ar putea să fie nevoie să se trecă prin apă. În scurt timp poteca intră în pădurea de molid, coborând progresiv spre firul râului Lotru, pe care îl traversează prin apă. Poteca urmează apoi malul drept al Lotrului, pe un drum forestier prin pădure, traversează înapoi pe malul stâng peste un pod de piatră și continuă până la șoseaua Transalpina.

Lacurile Vidal și Pencu.

Coborârea de la Lacul Gâlcescu.

Prin tunelul de jnepeni.

Jincțiunea văilor Zănoaga și Gâlcescu.

Confluența pâraielor Zănoaga și Gâlcescu.

Berbec glaciar.

Prin pădurea de molid.

Traversarea prin apa Lotrului.

Prima parte a drumului forestier.

A doua parte a drumului forestier.

Lunca de altitudine a Lotrului.

Atenționări!

• În timpul drumeției, la urcarea prin pădure, din Pasul Groapa Seacă, am întâlnit numeroși copaci căzuți pe traseu, uneori chiar peste marcaj.

• Este important de menționat că din pas pornește și un drum forestier, spre dreapta-vest, care ajunge în aceeași poiană, dar este mai lung și ocolit. Tot din pas un alt drum pornește spre stânga-est, dar acesta NU are legătura cu destinația traseului.

• În zona Cracu-Găuri am observat urme de urs.

• Între Lacul Gâlcescu și Obârșia Lotrului, traseul traversează de patru ori cursuri de apă care, în perioadele cu debit ridicat, pot deveni imposibil de trecut fără a intra prin apă.

Urme de urs.

Traversarea prin apa rece.

Câteva puncte de atracție ale traseului sunt:

Lacul Huluzu -un lac glacio-nival, cu o insulă vegetală. Atunci când apa e nemișcată formează o superbă suprafață de reflexie a crestelor din jur, numai bună pentru fotografii pentru Instagram.

Lacul Huluzu - un spectacol vizual.

Castrul de la Cracul Găuri - este al doilea castru roman de marș ca altitudine (1900 m) descoperit până acum și primul dintre cele două descoperite până în prezent în Munții Parâng. Cu puțină intuiție poți vedea valul nordic și pe cel vestic, pe lângă care trece poteca turistică.

Castrul de marș de la Cracul Găuri.

Lacul Ciobanu - este un lac glacio-nival, situat pe un mic platou aflat deasupra circului glaciar Zănoaga Verde. Ascuns de un covor dens de jnepeni, lacul rămâne greu de observat, chiar dacă se află în apropierea unei poteci turistice marcate. Din acest motiv, este cunoscut doar de puțini turiști care se aventurează să-l caute. Prin analogie cu binecunoscutul Tău dintre Brazi din Munții Retezat, acest lac ar putea fi numit, cu farmec, „Tăul dintre Jnepeni”.

Lacul Ciobanul înghețat.

„La Urși” - este o zonă din apropiere de Vârful Pietrii, presărată cu bolovanide mari dimensiuni, foarte spectaculoasă și cu potențiel fotogenic.

La Urși în perioada Rododendronului.

Citește și Drumeții de martie – la munte printre zăpezi și flori

Lacul Zănoaga - Lacul Zănoaga se află la 2015 m altitudine, având o suprafață de 1,1 ha și o adâncime maximă de 1 m.

Lacu Zănoaga.

Lacul Gâlcescu - Lacul Gâlcescu este un lac glaciar format într-o cuvetă de subsăpare glaciară, fiind, alături de Lacul Roșiile, între primele două lacuri glaciare ca suprafață și adâncime din Munții Parâng. Împrejurimile sale sunt protejate ca rezervație naturală încă din anul 1932, iar de aici își are originea râul Lotru. Lacul Gâlcescu se află la 1925 m altitudine, având o suprafață de 3,1 ha și o adâncime maximă de 9,3 m.

Lacul Gâlcescu.

Citește și Ochii albaștri ai munților - lacurile glaciare din Meridionali

Punctele de belvedere – reprezentate de Vârfurile principale ale culmii: Coricia, Ciobanu, Găuri, Coasta lui Rus.

O belvedere continuă pe creasta Parângului.

Lasă-te fascinat de frumusețea acestor locuri și pornește într-o călătorie de neuitat cu: MN12 - Harta de drumeţie a Munților PARÂNG

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.