Pași de vacanță în Munții Parâng
Munții Parâng – scurtă prezentare
Limitele Munților Parâng sunt: la vest – Jiul, la est – Olteţul, la nord – Latoriţa, Lotrul şi Jieţul şi la sud abruptul de contact între zona montană şi Depresiunea Subcarpatică Olteană. Dincolo de aceste limite Munții Parâng sunt încadrați de: Munţii Vâlcan la vest, Munţii Căpăţânii şi Munţii Latoriţei la est, Munţii Şureanu la nord şi Depresiunea Petroşani la nord – vest. Creasta principală a Parângului are aceiași desfășurare cu linia generală a Carpaților Meridionali din care face parte, adică est-vest. Distanța în linie dreaptă între aceste puncte extreme este de puțin peste 30 km. Împărțind - arbitrar – creasta, pe treimi, am obține trei segmente aproximativ egale (de câte 10 km în linie dreaptă): sectorul vestic dintre Valea Jiului și Vf. Parângul Mare, sectorul central dintre Vf. Parângul Mare și Pasul Urdele (Transalpina) și sectorul estic dintre Pasul Urdele și Curmătura Oltețului. Evident cele mai vizitate dintre aceste sectoare și cele mai spectaculoase - în ordinea înălțimilor și a dezvoltării reliefului glaciar - sunt sectoarele de vest și central. Acestea sunt și cele mai accesibile sectoare ale Munților Parâng, fiind deservite de trei axe majore de acces în masiv:
- Șoseaua de mare altitudine Transalpina – cea care îi traversează de la nord la sud la limita estică a sectorului central;
- Axa Jiului-Depresiunea Petroșani – cea care deschide accesul pentru traseele dinspre vest;
- Axa Jiețului-Pasul Groapa Seacă – cea care îi deschid porțile nordice ale masivului.
Munții Parâng văzuți de la Cetatea Bănița
Munții Parâng văzuți din Munții Oslea
Stațiunea Parâng și Vf. Parângul Mic. În plan îndepărtat se văd și M. Făgărașului
Citește și Spre Reduta Suru - vârful dominant al Făgărașilor vestici
Munții Parâng văzuți din Depresiunea Hațegului
Atracții turistice ale Parângului central
Ne vom referi în articolul de față în special la sectorul central, cel dintre Pasul Urdele și Vf. Parângul Mare. Acest sector are câteva atracții turistice majore: șoseaua de mare altitudine Transalpina, complexul glaciar Gâlcescu, complexul glaciar Roșiile și Vf. Parângul Mare.
Transalpina – este șoseaua alpină care atinge cea mai mare altitudine din România, 2145 m în Pasul Urdele. Trecutul acestei rute transcarpatice se pierde în negura istoriei. A fost folosită de romani ca parte a coridorului IV strategic roman iar de ciobani ca parte cărărilor transhumanței și botezată din cauza durității sale „Drumul Dracului”. Legendele mai spun că la începutul secolului XIX localnicii care-și pășteau animalele pe plaiurile alpine ar fi contribuit, după puteri, la reconstrucția ei. Pietruită de germani în timpul Primului Război Mondial, reconstruită și inaugurată de Carol al II-lea în 1939, ea își primește numele de blazon „Drumul Regelui”. Probabil și de aceea a fost neglijată de comuniști în favoarea construcției unei alte șosele alpine – Transfăgărășanul. Transalpina traversează Munții Parâng de la Nord la Sud, paralel cu drumurile transcarpatice din Defileul Jiului și Defileul Oltului. Ea se intersectează la Obârșia Lotrului cu drumul național 7A Brezoi-Petroșani. Transalpina rămâne o șosea tranzitată în timpul sezonului estival de mii de turiști. Iarna, la fel ca Transfăgărășanul, este închisă în sectorul său alpin din cauza depunerilor de mari de zăpadă.
Transalpina așa cum era în anul 2011
Transalpina la momentul asfaltării din 2011
Motocicliști pe Transalpina
Turiști pe Transalpina
Vf. Cărbunele și Vf. Mohoru văzute de pe Transalpina
Complexul glaciar Gâlcescu – face parte din marele complex glaciar al Lotrului, al doilea cel mai extins după cel al Jiețului. Complexul Glaciar Gâlcescu cuprinde circurile glaciare Căldarea Dracului, Zănoaga Mare și Gâlcescu. În cadrul acestor circuri se află mai multe lacuri glaciare: Gâlcescu, Vidal, Pencu, Păsări și Zănoaga. Probabil dintre acestea Lacul Gâlcescu (sau Câlcescu) este cel mai frumos dar și cel mai mare. Înconjurat de un covor compact de jnepeni și afini, populat de păstrăvi și cu ape limpezi, te îndeamnă să zăbovești îndelung pe malurile sale înverzite.
Urcând dinspre Obârșia Lotrului spre Complexul Gâlcescu pe Cruce Roșie
Citește și Parângul fermecător - ocolul lacurilor glaciare de la obârșia Lotrului
Pe poteca Cruce Roșie spre Lacul Gâlcescu
Lacul Gâlcescu
Păstrăvi în Lacul Gâlcescu
Afine la Lacul Gâlcescu
Lacul Vidal
Lacul Pencu și Lacul Vidal din complexul Gâlcescu
Lacul Păsările din Căldarea Dracului
Complexul glaciar Roșiile – cuprins în marele complex glaciar al Jiețului, cel mai mare din Munții Parâng. Din complexul Glaciar Roșiile fac parte Căldarea Gemănarea și seria de căldări dispuse în trepte Mândra, Roșiile și Zănoaga Stânei, cu lacurile omonime. Dintre toate lacurile probabil că Lacul Roșiile reflectă cel mai frumos albastrul azuriu al cerului, în vreme ce mările de pietre de pe malurile sale au o culoare roșiatică.
Citește și Parângul glaciar - spectacolul lacurilor de la obârșia Jiețului
Complexul Roșiile, cu lacurile Roșiile, Mândra, Lung
Vârful Parângul Mare – Cel mai înalt vârf al Munților Parâng și al patrulea din România, numit și „Acoperișul Olteniei”, se ridică la 2519 m deasupra nivelului mării. Paradoxal, deși este cel mai înalt vârf al Parângului, aflându-se pe la mijlocul crestei dintre Valea Jiului și Transalpina, este destul de greu de reperat de la distanță. Este singurul vârf al Parângului care depășește bariera celor 2500 m, spre deosebire de celelalte trei masive: Bucegi, Făgărașului și Retezat, care au minim câte două vârfuri peste această cotă.
Prea multe semne de vârf
Vf. Parângul Mare
Un mesaj interesant pe Vf. Parângul Mare
Transalpina (zona Vf. Cărbunele) – Vf. Parângul Mare pe Bandă Roșie
Face parte din traseul crestei principale a Munților Parâng, marcat cu Bandă Roșie. Traseul face parte din sectorul central al Munților Parâng: Pasul Urdele – Vf. Parângul Mare. Deși pe hartă, în linie dreaptă, toată lungimea crestei este de puțin peste 30 km, atunci când urmezi sinuozitățile ei, constați că este muuult mai lungă. Traseul pe care urmează să-l prezentăm are următoarele specificații tehnice:
- Distanța: 28 km; diferența de altitudine pozitivă: 1400 m
- Timpul total al turei: 11 ore jumătate, din care în mișcare efectivă 6 ore 40 min, la o condiție fizică medie spre bună;
- Surse de apă pe traseu: inexistente fără a coborî în căldări;
- Vârfurile importante: (în majoritatea lui traseul merge pe sub vârfurile menționate): Vf. Mohoru – 2337 m, Vf. Setea Mare – 2365 m, Vf. Setea Mică – 2278 m, Vf. Piatra Tăiată – 2299 m, Vf. Ieșu – 2373 m, Vf. Pâcleșa – 2335 m, Vf. Gruiu – 2345 m, Vf. Parângul Mare – 2519 m.
Vf. Cărbunele, loc de popas și de pornire spre Vf. Parângul Mare
Descrierea traseului
Poteca pleacă din parcarea din apropiere de Vf. Cărbunele (2172), pe care îl putem trece direct sau îl putem ocoli pe curbă de nivel. Trecem apoi pe sub Vf. Iezer (2157 m) și ajungem în Șaua Iezerului (2090 m). De aici începe urcușul mai abrupt spre Vf. Mohoru (2337 m), pe care poteca nu-l atinge, urmând o curbă de nivel situată la aproximativ 60 m sub punctul somital.
Poteca descrie apoi un uriaș arc de cerc în jurul obârșiei Lotrului, trecând pe sub Vf. Pleșcoaia (2250 m). Este un sector cvasi-orizontal al potecii (Șaua Pleșcoaia - 2229 m), care străbate vechea suprafață de nivelare corespunzătoare Suprafeței Borăscu. La o oră și 15 min de la plecarea din parcare se ajunge la intersecția cu marcajul Triunghi Roșu care duce spre Lacul Gâlcescu (1 h) prin Hornul Lacurilor. Pe stâlpul indicator de aici sunt date 4 h până pe Vf. Parângul Mare. Poteca trece pe la nord de Vârful Setea Mare (2365 m) și peste Vârful aproape plat Setea Mică (2278 m), oferindu priveliști spectaculoase spre pietroasa Căldare a Dracului. Poteca continuă spre Șaua Piatra Tăiată (2225 m).
De la intersecția cu poteca Triunghi Roșu până în Șaua Piatra Tăiată se mai fac cca 45 min. Aici se întâlnește poteca Cruce Roșie, care vine dinspre Obârșia Lotrului pe la Lacul Gâlcescu. Din acest punct indicatorul arată 3 h până pe Vf. Parângul Mare. Poteca începe coborârea spre Șaua Ghereșu (2100m), cu priveliști spre Căldarea și Lacul Ghereșu. După șa începe urcușul spre Vf. Ieșu (2373 m), dincolo de care se deschid spectaculoase priveliști spre Căldarea Roșiile și Căldarea Mândra. Urmează Șaua Ieșu (2100 m), Vf. Pâcleșa (2335 m), Șaua Pâcleșa (2225 m) și Vf. Gruiu (2345 m), cu vederi spectaculoase spre căldările menționate.
În următoarea șa, Șaua Gruiu (2305 m) intersectăm poteca Punct Roșu care coboară spre Lacul Mândra. De aici mai sunt de urcat 200 m, cu un timp dat de 30 min. Sus pe vârf, în timpul pe care îl alocați pentru odihnă, puteți admira împrejurimile și să scrutați orizonturile în căutarea masivelor mai apropiate sau mai îndepărtate.
Pornim spre Vf. Parângul Mare cu Vf. Setea Mare și Căldarea Dracului în fundal.
Șaua Iezerului și Vf. Mohoru
Pe sub Vf. Iezer spre Vf. Mohoru
Lacul Iezer de la obârșiile Lotrului
Campare cu cortul sub Vf. Mohoru, cu Vf. Setea Mare în fundal.
Șaua Urdele
Primul contact vizual cu Vf. Parângul Mare
Vf. Cârja și Vf. Stoienița
Eroziunea sub forma unei ravene
Șaua Pleșcoaia, intersecția cu poteca Triunghi Roșu
Continuarea crestei dincolo de Vf. Setea Mare
Vf. Parângul Mare
Vf. Cârja
Lacul Păsări văzut de pe creastă
Lacul Zănoaga ( Atenție, nu cel din Retezat!)
Muntele Mija
Oi toropite de căldură și un culoar de pietre prin pădurea de conifere
Turmă de oi pe Vf. Pietrele Stâncilor
Șaua Piatra Tăiată
Vârful Cârja pare tot mai aproape
Citește și Spre Vârful Cârja prin zăpezile din martie
Coborârea spre Șaua Ghereșu
Lacul Ghereșu
Vf. Gruiu și Vf. Parângul Mare
Căldarea Roșiile
Lacul Lung
Lacul Zănoaga Stânei
Lacul Mândra și Vf. Parângul Mare
Vf. Pâcleșa
Turiști în Șaua Pâcleșa
Campare pe malul Lacului Roșiile
Urcarea finală spre Vf. Parângul Mare
Vf. Parângul Mare
Vf. Parângul Mare
Vf. Parângul Mare - un bun loc de odihnă.
Forfotă pe Vf. Parângul Mare
Continuarea creste spre vest până pe Vf. Cârja
Orașul Vulcan și CET Paroșeni
Stațiunea Rânca văzută de pe Vf. Parângul Mare
Munții Buila-Vânturarița văzuți de pe Vf. Parângul Mare
Un „picior” sudic al Vf. Parângul Mare
Căldarea Roșiile văzută de pe Vf. Parângul Mare
Lacul Mândra văzut de pe Vf. Parângul Mare
Lacul Roșiile
Stâna Roșiile, nu departe de Refugiul Agățat
Piatra Târnovului și Vf. Târnovul Mare din M. Latoriței.
Lacul Ghereșul
Lacul Gâlcescu așa cum se vede din creastă.
Lacul Zănoaga
Releul de la sud de Rânca
Stațiunea Rânca
Ravene
Vf. lui Pătru din Munții Șureanu
Citește și Munții Șureanu – adevărată Poartă a Raiului
Transalpina în zona Șaua Urdele
Trasee conexe traseului parcurs
Triunghi Roșu - Șaua Pleșcoaia - Hornul Lacurilor - Lacul Gâlcescu; 1 oră;
Cruce Roșie - Cabana Obârșia Lotrului - Lacul Gâlcescu - Șaua Piatra Tăiată; 5-6 ore;
Bandă Albastră - Pasul Groapa Seacă - Vârful Găuri - Șaua Piatra Tăiată; 3.30-4.30 ore;
Punct Roșu - Cabana Groapa Seacă - Refugiul Agăţat - Șaua Gruiu; 4-5 ore;
Punct Roșu - Defileul Jiului - Șaua Prisloapelor - Vf. Parângul Mare; 11-12 ore;
Cruce Roșie - Crasna - Muntele Molidvișu - Vf. Parângul Mare; 11-12 ore;
Cai de Parâng
Libertate
Frumoșii bujori de munte pe fundalul Vf. CârjaSperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture în natură, descoperind Munții Parâng cu MN12 - Harta de drumeţie a Munților PARÂNG
Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.