Ochii albaștri ai munților - lacurile glaciare din Meridionali

De ce să vizităm lacurile glaciare.

• pentru că sunt lacurile situate la cele mai mari altitudini din Carpați;

• pentru că ele evocă o epocă, diferită de cea prezentă, din istoria naturală a Carpaților;

• pentru că ele etalează o diversitate peisagistică uimitoare;

• pentru a ne lăsa fascinați de forme, reflexii unice și culori.

Relieful glaciar formează cel mai spectaculos tip de relief din Carpații României.

În inima munților Carpați se ascund comori neprețuite, bijuterii de o frumusețe rară și misterioasă, lacurile glaciare. Adevărate opere de artă ale naturii, oglinzi magice ale munților, ele reflectă cerul albastru ca safirul și pădurile verzi ca smaraldul. Uneori ai impresia că varietatea de nuanțe reflectată de acești ochi ai naturii, reflectă emoțiile munților, uneori albaștrii, visători, alteori verzi, misterioși, alteori cenușii, posomorâți. Este ca și cum ai privi în ochii unei ființe vii, care îți dezvăluie o lume întreagă de emoții și trăiri.

Prumusețea unor lacuri glaciare carpatice este emblematică, așa cum este cazul pentru Tăul Porții din M. Retezat

Cum, când și unde s-au format lacurile glaciare?

Cum s-au format lacurile glaciare?

Lacurile glaciare din Carpați s-au format în două răstimpuri:

Mai întâi, în vremea glaciațiunilor cuaternare din pleistocen, au luat naștere cuvetele acestora. Acest proces s-a petrecut cel puțin în două moduri:

• Prin eroziune – prin acțiunea de subsăpare a ghețarilor, exercitată în cadrul circului glaciar, sau  în fața pragurilor de rocă mai dură de pe văi; astfel s-au format mini-depresiunile de subsăpare din cadrul circurilor sau de pe diferitele trepte glaciare.

• Prin acumularea materialului erodat – atunci când între valurile de morene frontale, stadiale sau laterale, au apărut mici depresiuni, care au putut acumula apele din postglaciar.

Eroziunea glaciară a creat frumoase circuri suspendate sub Vf. Mușeteica, M. Făgărașului.

Frumoasele morene laterale formate prin acumulare pe Valea Vasielu, M. Retezat.

A doua etapă a fost cea de acumulare, în aceste cuvete, a apelor provenite din precipitații, din topirea zăpezilor și din izvoarele alimentate de către acestea.

Izvorul care alimentează Lacul Pietrele din M. Retezat

Când s-au format lacurile glaciare?

Metaforic vorbind, într-o vreme de mult apusă, când munții erau tineri și pădurile încă nu urcaseră pe ei. Aceste procese, în Carpați, au avut loc în timpul ultimelor două glaciațiuni pleistocene, Riss și Wurm, atunci când ghețarii carpatici au funcționat și și-au exercitat acțiunea erozivo-acumulativă. În timp absolut, procesele glaciare s-au petrecut în urmă cu 127.000 - 11.700 ani. Cu toate acestea lacurile sunt mai tinere, pentru că doar la finalul glaciațiunilor vechile cuvete glaciare au acumulat ape, adică în urmă cu aproximativ 10.000 de ani.

Instalați pe vechile văi fluviale, ghețarii le-au șlefuit, le-au dat profilul rotunjit, în formă de U, creând frumoase circuri și văi glaciare, precum cele de la Podragu, M. Făgărașului.

Unde s-au format lacurile glaciare? 

Glaciațiunile cuaternare pleistocene au lăsat urme specifice la altitudini mari în munții noștri. În general, acțiunea erozivă a avut loc la altitudini de peste 1800 m, în vreme ce acumularea materialelor s-a produs și sub aceste altitudini. În Carpații românești există aproximativ 21 de masive montane în care se întâlnește (cu o dezvoltare mare sau incipientă) relieful glaciar:

• Carpații Meridionali: M Bucegi, M. Leaota, M. Făgărașului, M. Iezer-Păpușa, M. Parâng, M. Cindrel, M. Șureanu, M. Lotrului, M. Latoriței, M. Căpățânii, M. Retezat, M. Godeanu, M. Țarcu-Muntele Mic.

Relieful glaciar cel mai bine dezvoltat este specific Carpaților Mridionali.

• Carpații Orientali: M. Rodnei, M. Călimani, M. Maramureșului, M. Țibleș, M. Suhard, M. Siriu.

A doua grupă montană din România, ca amplitudine a reliefului glaciar, o formează Carpații Orientali, în special M. Rodnei.

• Carpații Occidentali: au doar forme glaciare embrionare, în M. Bihor și M. Vlădeasa.

Carpații Occidentali au un relief glaciar incipient, slab evidențiat, așa cum se poate vedea sub Vf. Cucurbăta Mare, M. Apuseni.

Din diferite cauze nu în toate masivele enumerate s-au putut forma lacuri glaciare. Se estimează că în Carpații românești există aproximativ 270  de lacuri glaciare, în diferite stadii de colmatare. Dintre acestea, peste 80% sunt situate între 1800 și 2150 m altitudine (minim - 1416 m; maxim - 2297 m), cu o medie de aproximativ 1980 m. Masivele cu cele mai multe lacuri glaciare sunt: Munții Făgărașului - cca 102, Munții Retezat – cca 80, Munții Parâng – cca 28, Munții Rodnei – cca 23  etc.

Cea mai mare densitate de lacuri glaciare, incluzându-le pe cele mai întinse și pe cele mai adânci, se întâlnește în Munții Retezat. Lacul situat la cea mai mare altitudine este „Lacul 1” din Căldarea Hârtoapele Leaota, aflat (cf. Ică Giurgiu) la 2335 m altitudine. În aceeași căldare se află mai cunoscutul lac al Mioarelor (2286 m).

Uneori lacurile sunt grupate în mari complexe glaciare, așa cum este cazul pentru complexul Bucura, M. Retezat.

Cele mai adânci lacuri glaciare sunt: Zănoaga (29 m), Tăul Negru (24,8 m), Galeșul (20,1 m), Podragu (18,7 m) și Roșiile (17, 6 m). 31 de lacuri au peste 5 m, iar 12 au peste 10 m.

Cele mai întinse lacuri glaciare sunt: Bucura (9,02 ha), Zănoaga (6,66 ha), Bâlea (4,76 ha), Tăul Negru (4,61 ha), Galeșu (3,88 ha), Iezerul Mare (3,84 ha). 18 lacuri au peste 2 ha.

Relieful glaciar

Relieful glaciar reprezintă unul dintre cele mai spectaculoase tipuri de relief din lume, iar Carpații noștri găzduiesc unele dintre cele mai frumoase exemple ale acestei realități naturale. Astfel, este important să ne îndreptăm atenția către aceste minuni ale naturii și să le vizităm, nu numai pentru a ne bucura de peisajele impresionante, ci și pentru a înțelege mai bine procesele care au dus la formarea lor. Relieful glaciar are o „chemare” sălbatică, austeră, rece, dar, paradoxal, primitoare.

Peisaj specific zonei alpine din Carpați, care poartă amprenta modelării glaciare.

Relieful glaciar este un tip genetic de relief care se formează prin acțiunea ghețarilor asupra terenului. Ghețarii sunt mari acumulări de gheață care se deplasează lent, iar în timpul mișcării lor, ei erodează și transportă materialul din jurul lor. Acest material poate fi depus într-o alta zonă. Rezultă astfel:

• forme de eroziune: circuri glaciare (căldări), circuri glaciare suspendate, văi glaciare (troguri) cu profil transversal în forma literei U și profil longitudinal în trepte (trepte și praguri glaciare), mini-depresiuni de subsăpare, umeri glaciari, șei de transfluență, roci mutonate (spinări de berbeci) etc;

• forme de acumulare a materialelor erodate: morene și blocuri eratice.

• formele de dezagregare, apărute în apropierea ghețarilor: custurile glaciare.

Circuri glaciare din M. Țarcu, rezultate în urma eroziunii glaciare

Morene glaciare din M. Făgărașului, formate prin acumularea și abandonarea materialelor transportate de către ghețari.

Custuri glaciare (karling-uri) din M. Făgărașului, rezultate în urma proceselor periglaciare.

 Peste relieful glaciar, în postglaciar, s-au suprapus alte procese și fenomene. Peisajul glaciar, auster, este completat astfel prin pitoreștile lacuri glaciare de pe văi sau din circuri, prin spectaculoasele cascade care se avântă peste pragurile glaciare și prin diversitatea vegetației, instalată la finalul glaciațiunilor.

Vegetația alpină formează împreună cu relieful glaciar un tip de peisaj deosebit de atractiv

Geoturismul

Este unul dintre tipurile de turism care se pretează excelent la acest tip de „chemări” naturale. Practicându-l descoperim, aflăm, învățăm, ne dezvoltăm! Învățăm despre procesele geomorfologice, despre cele climatice și,  învățăm, mai ales, să apreciem diversitatea peisajelor montane. Fiecare călătorie în natură reprezintă o oportunitate de a învăța și de a crește, așadar nu ezitați să vă aventurați în această lume fascinantă! Trebuie doar să o facem într-un mod prietenos cu mediul, prin promovarea turismului responsabil și sustenabil. Putem astfel contribui la conservarea acestor minuni naturale pentru copiii și nepoții noștri. În afară de urmele pașilor, pe poteci, nu lăsați nimic după voi! Natura este curată, este pură, este un templu, să o lăsăm așa!

Munții Făgărașului 

Au cel mai sălbatic relief glaciar, cu cele mai ascuțite creste, cele mai numeroase lacuri glaciare, inclusiv cele situate la cea mai mare altitudine

Circul și valea glaciară Bâlea.

Lacul Bâlea este cel mai întins lac glaciar din M. Făgărașului.

Lacul Bâlea dominat de Vf. Văiuga.

Lacul Capra în timpul verii.

Lacul Capra în timpul toamnei.

Lacurile Paltinu, cantonate în Căldărușa Lungă.

Lacul Văiuga, de pe valea omonimă, apeoape colmatat.

Lacul Doamnei, de pe valea omonimă.

Lacul Călțun.

Pragul glaciar care menține Lacul Călțun.

Lacul de scochină nivală de le Culmea Scărișoara.

Frumoasele reflexii ale Negoiului în oglinda Lacului Scărișoara.

Un peisaj unic în Carpați.

Căldarea Avrigului, de la poalele Vf. Ciortea.

Lacul Avrig, pe versantul nordic al M. Făgărașului.

Lacul Buda, pe versantul sudic al M. Făgărașului.

Lacul Podu Giurgiului, pe versantul sudic al M. Făgărașului.

Creasta Viștea-Moldoveanu reflectată de apele lacului Podu Giurgiului

Lac secundar în Circul Podragu.

Lacul Podragu, pe versantul nordic al M. Făgărașului.

Lacul Podragu – un traseu turistic pe care poți ajunge la Lacul Podragu este Bandă Roșie și Cruce Albastră

Lac secundar, de potcoavă nivală lângă Lacul Podragu.

Spectaculoasa potcoavă nivală.

Lacul Podrăgel, pe versantul nordic al M. Făgărașului.

Iezerul Moldoveanului sau Iezerul Triunghiular, pe versantul sudic al M. Făgărașului.

Mic lac pe Valea Rea

Lacul Galbena,  pe versantul sudic al M. Făgărașului.

Iezerul Valea Rea (Buduri),  pe versantul sudic al M. Făgărașului.

Lacul Viștișoara de pe valea omonimă, pe versantul nordic al M. Făgărașului.

Micul lac, Topila Baronesei, din Circurile Răcorelelor, Valea Sâmbetei.

Lacul Urlea, pe versantul nordic al M. Făgărașului.

Lacurile din Căldarea Hârtoapele Leaota sunt situate la cea mai mare altitudine din România.

Munții Retezat

Au cel mai expresiv relief glaciar, cu cele mai lungi văi glaciare, cea mai mare densitate de lacuri glaciare, incluzându-le pe cel mai întins și pe cel mai adânc dintre lacurile glaciare din România.

Lacul Bucura, cel mai întins lac glaciar din România.

Cu o lungime de peste 550 m și 9,8 ha este cea mai întinsă oglindă lacustră glaciară.

Peisaj din grădina Bucurei.

Lacul Bucura - un traseu turistic pe care poți ajunge la Lacul Bucura este Bandă Albastră

Complexul Bucura cuprinde 7 lacuri mai mari și alte câteva mai mici.

Lacurile înșirate din complexul Bucura; în imagine: Florica, Viorica, Ana, Lia.

Lacul Tăul Porții, este primul în ordinea altitudinii din șirul „lacurilor înșirate”.

Tăul Porții este, probabil, și primul lac în ordinea fotogeniei.

Tăul Porții are cele mai diverse și uimitoare unghiuri din Carpați.

Reflexia Vf. Peleaga în lacul Tăul Porții.

Al doilea ca altitudine din șirul lacurilor din eomplexul Bucura este Tăul Agățat.

Lacul Știrbu, din Rezervația Științifică Gemenele.

Lacul Gemenele, din Rezervația Științifică Gemenele.

Tăul Negru, din Rezervația Științifică Gemenele, are, probabil, cele mai intense nuanțe de culori.

Lacul Zănoaga, „Baikalul” lacurilor glaciare românești (29 m adâncime).

Lacul Zănoaga, are pe malul său Refugiul Zănoaga.

Lacul Zănoguța, într-o mare de jnepeni.

Tăul Judele, poartă numele vârfului lângă care se află.

Lacul Ștevia este situat la baza pereților nordici ai Vf. Retezat.

Lacul Stânișoara, de pe pitoreasca vale omonimă

Lacul Pietrele, separat de L. Bucura prin Curmătura Bucurei.

Tăurile Pietricelele, discrete și puțin știute.

Tăul dintre Brazi, un lac unic în peisajul lacurilor din Carpații Meridionali.

Tăul dintre Brazi este înconjurat de brazi, jnepeni și vegetație de turbărie.

Lacul Galeșu, al treilea ca întindere, dar și ca adâncime din M. Retezat.

L. Galeșu și Vf. Mare.

Zănoagele Galeșului, trei în total.

Tăurile Văii Rele sunt denumirea celor 7 lacuri din Valea Rea.

Tăul Țapului, lacul cu insulă.

Insula, de aprox 40 m lungime are aspectul unui cap de crocodil.

Tăul Adânc sau Tăul Păpușii.

Lacul Peleaga (Taul Ghimpele), situat între vârfurile Peleaga și Păpușa.

Munții Parâng

Au un relief glaciar bine dezvoltat, cu circuri extinse și complexe. Cele mai mari lacuri glaciare din acești munți sunt Roșiile (3,7 ha) și Gâlcescu (Câlcescu - 3 ha).

Lacul Gâlcescu este al doilea cel mai mare lac glaciar din M. Parâng.

Lacul Gâlcescu – un traseu turistic pe care poți ajunge la Lacul Gâlcescu este Cruce Roșie

Lacul Vidal și Lacul Pencu din complexul Gâlcescu.

Lacurile Păsări din complexul Gâlcescu.

Lacu Zănoaga (Zănoaga din Parâng)

Lacurile Mândra, Roșiile și Lung.

Lacul Roșiile, cel mai mare lac glaciar din Parâng.

Lacul Mândra sau Oglinda Mândrei.

Lacul Lung, al doilea lac cu formă alungită din Parâng, alături de Lacul Verde.

Lacul Verde, Lacul Mic și Lacul Slivei.

Lacurile din Căldarea Cârja. Lacul Cârja sau Custura Cârjei.

Munții Cindrel

Au un relief glaciar a cărui dezvoltare este concentrată în jurul Vârfului Cindre. Pe versantul nordic al acestuia se află Complexul glaciar Iezerele Cindrelului. Lacul Iezerul Mare al Cindrelului este situat pe locul 7 în ierarhia lacurilor glaciare din România.

Iezerul Mare al Cindrelului, locul 6 ca îndindere.

Căldarea Iezerului Mare al Cindrelului.

Lacul Iezerul Mare al Cindrelului - un traseu turistic pe care poți ajunge la Lacul Iezerul Mare al Cindrelului este Bandă Roșie

Morena care menține apa lacului.

Munții Șureanu

Au un relief glaciar slab dezvoltat, cu câteva circuri glaciare, dintre care cel mai pronunțat este Circul Șureanu, adăpostind Iezerul Șureanu.

Iezerul Șureanu și Poiana Poarta Raiului.

Iezerul Șureanu, singurul lac glaciar semnificativ din M. Șureanu.

Lacul Iezerul Șureanu - un traseu turistic pe care poți ajunge la Lacul Iezerul Șureanu este Triunghi Roșu

Iezerul Șureanu

Munții Godeanu

Au un relief glaciar extins sub forma unor circuri bine conturate, care festonează marginea platformei de nivelare Borăscu. Unul dintre lacurile formate aici este Lacul Gugu, situat sub vârful omonim, cel mai înalt din masiv

Lacul Gugu, situat la baza vârfului omonim.

Lacul Gugu

Lacul Gugu - un traseu turistic pe care poți ajunge în apropiere de Lacul Gugu, pe Vf. Gugu este Cruce Roșie

Așadar, dragi prieteni, v-am povestit astăzi despre bijuteriile ascunse ale Carpaților, lacurile glaciare, ochii munților. Am încercat să vă transpunem în lumea lor magică, să vă facem să simțiți frumusețea lor pură și să vă inspirăm să le explorați pe cont propriu. Mergeți și descoperiți aceste comori naturale cu ochii voștri! Lăsați-vă copleșiți de albastrul lor hipnotic, de verdele lor misterios. Cu siguranță că veți trăi experiențe unice și memorabile, care vă vor rămâne în suflet pentru totdeauna. Pentru a găsi potecile masivelor din Carpații Meridionali, vă recomandăm hărțile de drumeție Munții Noștri, pe care le găsiți aici.

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar