Clasic de Făgăraș - De la Podragu spre Bâlea Lac

 

Cadru geografic și curiozități despre Podragu: 

Dacă până acum am vorbit despre Valea Sâmbetei, zona Bâlea, traseul pe Valea Rea, Suru ori Bârcaciu, căldarea Podragului cu cele 4 lacuri glaciare, cu siguranță merită o vizită.

Citește și Clasic de Făgăraș - De la Bâlea Lac spre Vf. Negoiu

Situată în partea centrală a Munților Făgăraș, zona Turnuri - Podragu este una din cele mai frumoase zone montane din masiv. Turiștii urcă aici ca să se bucure de farmecul zonei, ori pentru a ataca traseul de creastă, spre Bâlea, ori spre vârfurile Viștea Mare și Moldoveanu.

Citește și Clasic de Făgăraș - Vârful Moldoveanu prin Valea Rea

Cabana Podragu - © Alexandra Pușcașu - BloguldeCălătorii.ro

Accesibilitate:

Accesul se face dinspre orașul Victoria, pe două căi:

-Triunghi Roșu: Victoria - Valea Arpaşu Mare - Cabana Turnuri - Cabana Podragu, traseu lung (19 km) - necesită o pregătire fizică bună (peste 2000 m diferențe de nivel cumulate). După Cabana Turnuri, poteca urcă pieptiș mai multe praguri și vâlcele expuse, așadar experiența pe astfel de trasee este necesară. Durata: 7 h: Durata în sens invers: 6h. Timp intermediar pâna la Cabana Turnuri 5 h. Traseul este accesibil tot timpul anului.

- Bandă Albastră: Victoria - Muchia Tărâţa - Cabana Podragu, traseu antrenant cu peste 2000 m diferențe de nivel cumulate și lung (15 km) - în cca. 7-8 h de drumeție. Intrarea pe Muchia Tărâța necesită bună orientare în teren. Timp intermediar pâna ,,La Sipot” 3  h Durata în sens invers: 6 h. Traseul nu este accesibil iarna.

 

În trecut existau alte 2 variante de poteci, în prezent nemarcate și cu dificultăți în teren (invadate de vegetație, drumuri spălate de ape etc):

a) Victoria - Valea Ucea Mare - Curmătura Iezerului - Cabana Podragu, lung și istovitor. Nemarcat. Durata: 7 h 30 min. Durata în sens invers: 6h. Traseul nu este accesibil iarna.

b) Victoria - Valea Arpașului - Lacul Podrăgel (1980 m), lung și istovitor. Marcaj: Triunghi Roșu pâna în zona Gura Podragului, apoi Punct Roșu spre Lacul Podragel. Durata: 6 h 30 min. Durata în sens invers: 5 h 30 min. Traseul nu este accesibil iarna.

Cabana Podragu (2136 m) este amplasată în valea glaciară Podragu, într-un cadru de poveste, alimentată încă cu măgăruși cărăuși, spre deliciul turiștilor. 

De la Cabana Podragu merită coborât spre est (pe poteca Bandă Albastră), până în căldarea Podragu, unde găsim 4 lacuri frumoase, între care Podragul Mare și Podragul Mic, mai mari. Lacul Podragu alimentează Podragul Mic prin intermediul unui pârâiaș de 31 m. 

Căldarea Podragu. - © Nicu Ivănescu

Citește și Retezatul Magic - în căutarea bujorilor de Munte

De la Cabana Podragu pornește poteca Cruce Albastră spre Fereastra Zmeilor și apoi Lacul Capra.

Triunghi Roșu continuă spre Şaua Podragului, pe versantul de sub Muchia Podragulu, cu Muchia Tărâța la stânga, oglindindu-se în apele Lacului Podragu.

Atenție: sub peretele Vf. Podragu, poteca are aspect de brână și trece apoi printr-un horn. 

Din octombrie-noiembrie până în mai-iunie, Cabana Podragu este în “hibernare”, fiind închisă. Traseul dinspre Victoria spre creasta principală nu poate fi parcurs, în mod obişnuit, într-o singură zi. Din acest motiv, turiștii preferă cazarea la Cabana Turnuri. (1520 m)

Cabana Turnuri este situată pe malul estic al Văii Podragului, pe mica terasă glaciară de sub Turnurile Podragului, la limita de sus a pădurii de molid.

Cabana Turnuri - © Iulian Panescu

Date de contact pentru cabanele Turnuri și Podragu

Cabana Turnuri: http://www.turnuri.ro - Tel: +40 761 878 175 (sursa)

Cabana Podragu: http://www.podragu.ro - SMS la +40745319766 - dna. Corina 

 

Scurt istoric Cabana Podragu și  Cabana Turnuri:

Podragu este una din primele adăposturi din spațiul Carpaților Românești. 

În 1885, Societatea Carpatina Transilvaneana (SKV) din Sibiu, a construit la lacul Podragu un adapost de piatră, care nu a durat mult. Între 1937-1939 Turing Clubul României (T.C.R.) desfășoară un proiect cu scopul de a construi o cabană în zona Podragu, însă datorită unor piedici în teren, cabana construită pe bucăți la Tălmaciu este amplasată în apropierea Vârfului Suru, pe locul numit Fruntea Moașei.

Citește și Suru de primăvară - brândușele de la Cabana Suru

Actuala cabană Podragu a fost construita între anii 1948-1949 de către Banca Națională a României pentru salariații săi, fiind dată în folosință în anul 1950. (sursa)

Cabana Turnuri a fost construită în anul 1964 de către Întreprinderea de Exploatare a Bazelor Climatice “Păltiniş” din Sibiu. (sursa) 

Obs: Desi pe majoritatea hărților turistice găsim Cabana Arpaș (Fața Pădurii) pe Valea Arpașul Mare, trebuie să țineți cont de faptul că această cabană este în ruină.

 

Clasic de Făgăraș: De la Podragu spre Bâlea Lac, cu popas în zona Lacului Capra

Singurele cabane de pe versantul nordic al masivului, situate la peste 2000m altitudine, în căldări glaciare, sunt cele din Complexul Bâlea (2034m) și Cabana Podragu (2136m). Există și un număr destul de mare de refugii turistice, dintre care 12 în jumătatea estică a masivului și doar 5  la vest de Vârfurile Viștea-Moldoveanu. 

Segmentul dintre Podragu și Bâlea Lac se bucură de o infrastructură relativ bună în ceea ce privește locurile de campare (cort sau cazare): 

-Cabana Podragu, cort în zona Lacului Podragu, izvor la 50 m de cabana Podragu

Lacul Podragu si Vf. Tărâța - © Radu Munteanu

-lângă ruinele Refugiului Podu Giurgiului, Lacul Mircii (Podu Giurgiului), traseu Bandă Roșie

Lacul Podu Giurgiului - © Alexandra Pușcașu - BloguldeCălătorii.ro

-în căldarea superioară a V.Caprei, sub Vf. Arpaşul Mic (2461 m), Refugiul Fereastra Zmeilor - adăpost în caz de urgență, cu 20 de locuri, în condiții de bivuac, marcaj Triunghi Galben

-lângă Lacul Capra (2230 m), loc agreat de Salvamont, marcaj Bandă Roșie

-Cabana Bâlea Lac și camping Bâlea + cabana "Bâlea Cascadă" și Cabana Paltinu

Obs: De lângă Lacul Capra se poate aborda Vf. Vânătoarea lui Buteanu (2507 m).

 

După popasul la Cabana Podragu, începem aventura noastră către Bâlea Lac și avem două variante:

-fie urcăm direct în creastă, prin Șaua Podragului - pe o potecă cu aspect de brână care trece apoi printr-un horn, marcaj Triunghi Roșu, apoi pe Muntele Buda și prin zona accidentată La 3 Pași de Moarte, pe traseul de creastă Bandă Roșie

La Trei Pași de Moarte - © Dan Daniel

La 3 Pași de Moarte - © Sima Constantin

-fie folosim poteca Cruce Albastră spre Fereastra Zmeilor și apoi Lacul Capra.

Dacă urmăm linia crestei, traversăm printre stânci greu de trecut (sub Vf. Păru de Fier), pe lângă Monumentul Nerlinger (care comemorează expediția Nerlinger - Ruzicka din 1934) 

Monumentul Nerlinger - © Sima Constantin

Obs: poteca La Trei Pași de Moarte este situată la baza abruptului vestic al Arpașului Mic și este prevăzută cu lanțuri.

Urmând poteca Cruce Albastră, lăsăm lacul pe partea stângă și urcăm pieptiş spre Șaua dintre Lacuri (2269 m), aflată în Golul Alpin al Munților Făgăraș rezervație de tip Parc Național. Ieșim între Cocoașa Podragului și Vf. Podragu (2462 m). Din Șaua dintre Lacuri aruncăm o ultimă privire spre Căldarea Podragu și Cabana Podragu.

Căldarea Podragu și Cabana Podragu, din șaua dintre Lacuri - © Adrian Vintilă

Cabana Podragu, văzută din Șaua dintre Lacuri - © Andrian Vintilă

Începem coborârea spre Lacul Podrăgel cu imaginea crestei principale, din care se desprinde Muchia Albotei. În stânga avem cele două vârfuri Arpașu, iar în fundal distingem Vf. Vânătoarea lui Buteanu (2507 m).

Podrăgelul și Muchia Albotei - © Adrian Vintilă

Pătrundem în Căldarea Podrăgelului, pe care o traversăm prin sudul treptei stâncoase care ascunde spre nord Lacul Podrăgel.

Lacul Podrăgel - © Alexandra Pușcașu - BloguldeCălătorii.ro

Căldarea Podrăgelului în care se află lacul omonim este vecină cu cea a lacului Podragu, despărțite fiind de muchia Podragului. Podrăgelul este un lac glaciar fermecător, situat la altitudinea de 2 030 m. Are aprox. 4 m adâncime.

Lacul Podrîgel - © Adrian Vintilă

Mai departe, urcăm pieptiş, traversând Coama Podrăgel - ce coboară din creasta principală.

Urcarea în Strunga Podrăgelului - © Adrian Vintila

Din Strunga Podrăgelului (2152 m), schimbăm direcția de mers către stânga (SE) spre Căldarea Vârtopului, ultima dintre pragurile superioare ale Văii Arpaşului. Continuăm spre Căldărușa Frunții, apoi urcăm spre șaua Portița Frunții (2153 m). Admirăm spre nord Valea Arpașului Mare, cu căderi de apă la obârșie. 

Valea Arpașul Mare - © Adrian Vintilă

Izvoarele Arpașului Mare - © Adrian Vintilă

Din Portița Frunții, străbatem căldarea Pietroasă - un sector de grohotișuri expus ce necesită atenție, traversând pe sub creasta zimțată numită sugestim La Trei Pași de Moarte.

Poteca Cruce Albastră, sub sectorul La 3 Pași de Moarte - © Adrian Vintilă

Urmează o urcare abruptă pe sub creasta zimțată extrem de spectaculoasă, ieșind la Fereastra Zmeilor.

Creasta zimțată La 3 Pași de Moarte - © Adrian Vintilă

Urcarea spre Fereastra Zmeilor - © Adrian Vintilă

Fereastra Zmeilor este o frumoasă arcadă formată într-un mic filon de calcar, foarte îndrăgită de iubitorii de munte, unde merită să facem un popas pentru a contempla cu admirație împrejurimile.

Fereastra Zmeilor - © Adrian Vintilă

Puțin mai jos, în șaua Portița Arpașului, numită și Strunga Mică (2175 m), avem belvedere spre Valea Arpașului, străjuită de Muchia Albota, în timp ce spre sud vedem Culmea Buda - Râiosu - Mușețeica, care coboară tocmai până la Lacul Vidraru. Orizontul panoramic este completat de perspectiva căldării Fundul Caprei, a Văii Caprei și a Transfăgărășanului. În fundal putem distinge trio-ul Negoiu - Lespezi - Călțun, dintr-o poziție atipică. 

Negoiu-Lespezi-Caltun, cu zoom din șaua de deasupra lacului Capra - © Adrian Vintilă

Citește și Cetatea de Lespezi și Vf. Cornul Călțunului - Făgăraș 

Continuăm pe traseul Bandă Roșie care evită creasta princială, în direcția Lacului Capra. Traversăm căldarea suspendată de sub Arpăşel-Vârtopel și poposim pe malul lacului Capra. Lacul Capra și lacul Căprița (2230 m) fotogenice, poartă amintirea (monument) a 4 alpiniști răpuși de o avalanșă, pe drumul lor către creasta Arpășelului în anul 1963.

Lacul Capra - © Marian Stan

Şaua şi Lacul Capra, Lacul Căpriţa şi Monumentul Alpiniştilor, vf. Iezerul Caprei - © Sima Constantin

Creasta Arpăşel-Vârtopel este zona alpină cea mai accidentată a crestei, atât de îndrăgită de alpiniști.

 Pe Vf. Capra, cu Creasta Arpășel - Vârtopel, în nori - © Alexandra Pușcașu - BloguldeCălătorii.ro

Lacul Capra este cel mai mare de pe versantul sudic al Făgărașului și se poate campa.

Lacul Capra și Căprița - © Iulian Radu

La est de Lacul Capra, pe piciorul sudic al Vf. Capra, se află o stâncă celebră, de aproximativ 9 m înălțime, cunoscută sub denumirea de „Acul Revolver”, datorită formei sale specifice, care pare materializarea unei idei brâncușiene. 

 Acul Revolver - © Alexandra Pușcașu - BloguldeCălătorii.ro

De-aici vom urca în Șaua Caprei, de unde se poate ataca Vânătarea lui Buteanu (2507 m). 

Trapezul Viștea - Moldoveanu, de pe Vânătarea lui Buteanu  - © Iulian Radu

Din Șaua Caprei (2314 m), coborâm spre Bâlea Lac, încheind aventura acestei drumeții pe crestele de poveste ale Făgărașului Magistral. 

Citește și Clasic de Făgăraș - De la Bâlea Lac spre Vf. Negoiu

 

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și vei dori să te lași inspirat pentru propria drumeție în natură, cu harta de drumeție a Munților Făgăraș ediția a 3-a 

 

Redactare și format: Manu Muntomanu

Fotografii: Adrian Vintilă, Alexandra Pușcașu, Dan Daniel & more

Lacul Capra și Negoiu în fundal - © Alexandra Pușcașu - BloguldeCălătorii.ro

Citește și Povești de drumeție din Făgărașul Nordic