Retezatul Magic - în căutarea bujorilor de Munte

Cadru geografic și curiozități despre Retezat:

Pentru multă lume, Retezatul rămâne o enigmă. Asta pentru că accesul se face exclusiv la pas, fără drumuri transalpine, telecabine ori alte instalații pe cablu, fapt care a menținut sălbăticia și farmecul incomensurabil al acestui Munte. Nu întâmplător Retezatul este primul parc național al României, înființat la iniţiativa lui Alexandru Borza (fondatorului Grădinii Botanice din Cluj) şi a biologului Emil Racoviţa, în anul 1935.

Complexul Bucura., văzut de pe Vf. Peleaga - Morar Daniel

Superlativele despre Retezatul Mare sunt elocvente și incontestabile:

- masivul cu cele mai multe lacuri glaciare: 40 de lacuri mari și mijlocii, 18 lacuri mărunte (toate permanente), plus alte câteva zeci doar ca ochiuri de apă care seacă uneori

- Lacul Bucura - cel mai întins lac din ţară, Lacul Zănoaga - cel mai adânc 

- primul Parc Național al României, cu zone de protecție strictă deosebit de valoroase - între care Rezervația științifică Gemenele 

Citește și Mărețul Jude - străjer peste Rezervaţia Gemenele și bazinul Judele 

- două vârfuri de peste 2500 m și alte câteva de peste 2400 m altitudine pe culmile secundare (Custura, Vf. Mare, Vf. Capul Văii Rele, Bucura I, Vf. Retezat, Vf. din Mijloc și Judele, căruia îii lipsesc 2 m până la cota 2400).

Citește și Retezatul - Nestemata Coronei Montium

În Retezat se află cel mai întins lac glaciar din Carpați (Bucura), dar și cel mai adânc (Lacul Zănoaga). Are două vârfuri de peste 2500 m, Peleaga (2509 m) și Păpușa (2508 m). Vârful emblematic este însă cel de-al treilea, vârful Retezat (2482 m), vizibil de la mare distanță. Structura plată la vârf dă senzația că ar fi un munte retezat, de unde și numele.  

Accesibilitate:

Există două căi principale de acces spre Retezatul Glaciar:

-cea mai la îndemână este drumul forestier care urmează cursul Râului Mare și a afluentului acestuia Lăpușnicul Mare, având ca bază de campare și plecare pe traseu Poiana Pelegii. 

-cea de-a doua urmează drumul de acces dinspre Nucșoara spre complexul turistic Cârnic, cu opțiunea de a urca la pas, pe la cabanele Pietrele ori Gențiana.

Trasee turistice importante din Retezatul Mare:

1) Magistrala Bandă Albastră care traversează Retezatul Mare vertical:

- fie pe direcția Cârnic - Cabana Pietrele - Valea Pietrele - Curmătura Bucurei - Lacul Bucura

- fie pe direcția Câmpu lui Neag  - Complexul Cheile Buţii - Cabana Buta - Poiana Pelegii - Lacul Bucura. Cel mai folosit acces este segmentul Poiana Pelegii - Lacul Bucura (2 h)

2) Magistrala Bandă Roșie care traversează Retezatul Mare pe direcția NE-V între Hobiţa - fosta Cabană Baleia - Culmea Lănciţa - Porţile Închise - Vârful Păpuşa - Vârful Peleaga - Curmătura Bucurei - Vârful Bucura I - Custura Retezatului - Vârful Retezat (rar uzitat)

Citește și Retezatul Nordic - drumeții spre Vf. Retezat și Vf. Păpușa

3) Magistrala Bandă Galbenă care ghidează turiștii pe două segmente:

- Cabana Pietrele - Culmea Lolaia - Vârful Retezat (cca. 3 h) - vezi traseu

- Vf. Retezat - Custura Retezatului  - Poarta Bucurei - Lacul Bucura (cca. 2.5 h) - vezi traseu

4) Circuitul Punct Roșu, cel care vizitează ulucul glaciar al „lacurilor înșirate” cu nume de fete (Bucura, Lia, Ana, Florica, Viorica, Tăul Agăţat, Tăul Porţii, Bucurel) 

Căldarea Bucurei cu lacurile înșirate - Morar Daniel

5) Triunghi Roșu: Gura Zlata - La Pir - Lacul Zănoaga - Lacul Bucura, care vizitează două dintre “perlele” Retezatului, cel mai întins, respectiv cel mai adânc dintre lacurile glaciare 

Lacul Zănoaga - Morar Daniel

6) Cruce Galbenă, care ne duce de la Bucura prin Căldarea Berbecilor până pe cel mai înalt vârf al Munților Retezat, Vf. Peleaga (2509 m).

7) Traseele dinspre complexul turistic Râușor spre Vf. Retezat:

-Bandă Roșie: Râuşor - Refugiul Condor - Lacul Ştevia - Şaua Lolaia - Vârful Retezat

-Triunghi Roșu, segmentul Râuşor - Şaua Muncelu - Culmea Prelucele - Vârful Retezat 

8) Punct Albastru de acces la Poiana Pelegii și coloşii Păpuşa şi Peleaga (în Șaua Pelegii):

- un parcurs lung (aprox 50 km). Primii 23 km până la Gura Apei se fac pe asfalt, iar spre Poiana Pelegii se urmează un drum forestier care adesea este spălat de ape sau afectat de scurgeri de pe versanți.

- din Poiana Pelegii se poate urma Valea Peleaga spre Şaua Pelegii (2285 m), trecând aproape de Lacul Ghimpele (Peleaga)

9) Triunghi Roșu: Cabana Pietrele - Lacul Galeş - Şaua Vârful Mare - Vârful Mare, cu o derivație Punct Roșu, care vizitează Tăul dintre Brazi 

Lacul Galeșul - Morar Daniel

10) Triunghi Galben: Cabana Pietrele - Valea Rea - Tăurile din Valea Rea - Şaua Pelegii, care poate fi parcurs în combinație cu poteca Cruce Roșie: Şaua Pelegii - Tăurile din Valea Rea - Şaua Zănoagele Galeşului - Lacul Galeş, realizând un circuit împreună cu Triunghi Roșu.

Pentru cei cu o pregătire fizică scăzută, familii sau în etate, se pot încerca traseele:

- Bandă Albastră, pe segmentul Complexul Cârnic - Cascada Lolaia, apoi de la Curba Soacrei, Triunghi Albastru spre cascada Maria Magdalena și Cabana Gențiana (cca. 4 h)

Cabana Gențiana - Morar Daniel

- Cruce Roșie între Poiana Pelegii și Lacul Bucura (cca. 2 h)

- Punct Roșu între Stâna de Râu și Tăul Țapului (cca 2 h)

- Punct Galben: Complex Râuşor - Cascada Râuşor (15 - 20 min)

Cascada Râușor - Marinel Popa

- Triunghi Albastru: Legătura Nucșoara - Suseni, vizitând ruinele cetății Colț

Cetatea Colț - Morar Daniel

- vechiul traseu tematic în circuit "Caprele negre și vecinii lor", un traseu mai dificil între Pietrele - Valea Stânişoara - Şaua Ciurila - Culmea Lolaia (spre nord) - Pietrele (sursa)

 

Alte obiective tematice sau culturale aproape de Parcul Național Retezat:

- traseul tematic “Pădurea și Omul”, situat între Nucşoara şi Mălăieşti (de Retezat)

- Ruinele Cetății Mălăiești, un ansamblu de monumente istorice aflate în satul cu același nume, Mălăiești, în comuna Sălașu de Sus - o fortăreață cu șase “etaje”.

- traseul interpretativ ”Cărarea curioșilor”: Râușor - Culmea Lolaia - retur - suprapus cu marcajul Cruce Albastră

- morile de apă și vâltorile de la Ohaba Sibișel, unele vechi de mai bine de 100 ani

- Fâneţele cu narcise de la Nucşoara, rezervaţie botanică aparţinând com. Sălaşu de Sus, parte din Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului.

Citește și 20+ rezervații cu narcise și alte plante rare de văzut în luna mai

- Vârful Poieni, rezervaţie botanică de la Ohaba de sub Piatră, com. Sălaşu de Sus.

- Cheile Crivadiei și Cascada Curcubeu, situată la confluența râului Crivadia cu râul Jgheaburi

Cascada Curcubeu - Atilla Dobai

La orele prânzului, când soarele se ridică suficient de mult, razele pătrund printre copaci şi se formează un curcubeu 

- Ruinele Turnului Cetate de la Crivadia, care veghea calea de acces dinspre sudul ţării spre inima Transilvaniei.

- Cheile Băniței, un loc spectaculos, fascinant și care merită descoperit când aveți drum între Hațeg și Petroșani.

Cheile Baniței - Moldovan Dan

- Dealul şi Peştera Bolii, rezervaţie naturală de tip mixt, sat Peştera, com. Băniţa.

Peștera Bolii - Sima Constantin

- Cascadele Șipotului, jud. Hunedoara, între Hațeg și Petroșani, la granița cu Munții Șureanu

Citește și Cascadele Șipotului - minunăția necunoscută din Șureanu

- Rezervaţia naturală Peştera Tecuri, recunoscută pentru formaţiunile coraliene şi stalagmitice, dar şi pentru microcristale. 

 

Bujorii de Munte (rhododendroni / smârdar) și răspândirea lor

Bujorul de munte face parte din genul botanic Rhododendron, gen extrem de variat (peste 800 de specii), prezent în Himalaya, Caucaz, Carpați, Alpi și Pirinei.

La noi în țară, smârdarul, așa cum este denumit popular, crește spontan în tufe pitice din zona alpină (Ciucaș, Rodnei, Iezer - Păpușa, Făgăraș, Retezat, Parâng, Godeanu, Cindrel, Călimani, Ceahlău etc.). Un alt nume popular este cel de "cocozar".

Creasta Rodnei - Iulian Radu

Citește și Rodnei roz - Traversarea crestei între Borșa și Pasul Rotunda

Rhododendronul (din grecescul: rhodos, "trandafir", și dendron, "arbore"), iubește altitudinea, așadar îl vom regăsi de la cota 1500 m spre creste. Tufele de smârdar nu depășesc 30–50 cm înălțime și apar îndeosebi pe culmile interioare (pe coaste ori pe brâne) și pe culmile nordice, cu versanții însoriți.

Zăpada din timpul iernii asigură protecția contra gerului, însă dacă iernile sunt lungi, perioada de vegetație este redusă. Așa se face că bujorii pot înflori de la mijlocul lunii mai până la mijlocul lui iulie, în funcție de an. Smârdarul este uneori însoțit de afin și merișor sau de specii din pajistile subalpine (exemplare de floare de colț; dediței și gențiane etc). 

Despre conservare și reguli de conduită:

Smârdarul a fost clasificat pentru prima oară de botanistul austriac Theodor Kotschy (1813-1866), fapt pentru care a preluat numele acestuia (Rhododendron kotschyi).

Florile smârdarului sunt de un roșu-roz aprins, ori mai rar, albe, plăcut mirositoare, motiv pentru care planta a fost culeasă abuziv, florile fiind căutate pentru ceaiuri și dulceață, ori siropuri medicale. În prezent bujorul de munte este una din plantele protejate de lege. Culegerea, ruperea sau deteriorarea tufelor se pedepsește cu amendă!

Bujorul de munte este o plantă care crește în condiții climatice și de relief foarte specifice, așadar, oricât ai încerca să-l iei cu tot cu rădăcină și să-l plantezi, nu va prinde!

 

Zone cu bujori (rhododendroni / smârdar) în Retezatul Mare

În acest articol ne-am propus să vorbim despre câteva din zonele cele mai reprezentative cu bujori din Munții Retezat. Sperăm să te motiveze să-ți dorești să explorezi Retezatul

1) Traseul Cabana Pietrele - Lacul Stânișoara - Șaua Retezat - Vf. Retezat.

Marcaj Triunghi Albastru, dificultate medie (peste 1000 m diferență de nivel ), aprox. 3 h

Urmăm traseul de legătură între Cabana Pietrele și Vârful Retezat (2482 m), în urcare pe Valea Stânișoarei, cu frumosul lac glaciar Lacul Stânişoara.

Lacul Stânișoara - Ioana Pop (Filthy Paws Woodcrafting and Outdoor Adventures)

De la lac avem de urcat pantele uriașului Retezat, pe lespezi uriași, presărați cu smârdar. 

Urcarea în Șau Retezat, printre lespezi și smârdar - Ioana Pop (Filthy Paws Woodcrafting and Outdoor Adventures)

De pe vârful Retezat avem o largă perspectivă, fermecătoare, în toate direcțiile, cu vederi asupra uriașilor Bucura I și Bucura II, dar cel care ne va capta atenția prin frumusețea oglindirii de smarald, este Lacul Ștevia (2060 m). 

Vedere spre Șaua Retezat - Ioana Pop (Filthy Paws Woodcrafting and Outdoor Adventures)

Creasta principală, Peleaga și Vf. Mare - Ioana Pop (Filthy Paws Woodcrafting and Outdoor Adventures)

Lacul sau Tăul Ștevia - Morar Daniel

2) Traseul Râuşor - Refugiul Condorul (Ştevia) - Lacul Ştevia - Şaua Lolaia - Vârful Retezat

Marcaj Bandă Roșie, dificultate medie (cca. 1300 m diferență de nivel ), aprox. 4 h

Poteca urcă pe valea Ștevia, intră în pădurea de molid apoi ajunge la Refugiul Condor, la limita superioară a pădurii. Ieșind în golul alpin, străbatem o zonă în care predomină jnepenii, dar cu o mare diversitate de specii de plante (între care și zimbrii). 

Valea Stevia - Alexandra Pușcașu (Blogul de călătorii)

Cuibărit într-o căldare mică, cu pereți abrupți, Lacul Ștevia este unul dintre cele mai frumoase lacuri din Retezat, având o acustică incredibilă.

Lacul Ștevia - Alexandra Pușcașu (Blogul de călătorii)

Lacul Ștevia - Daniel Morar

Placuța Lacul Ștevia - Morar Daniel

Dacă vrem să continuăm urcarea spre Vârful Retezat, avem nevoie de îndemânare și atenție sporită.

Traseu închis pe timpul iernii, datorită culoarului de avalanșă

Un culoar de avalașă spre Lacul Ștevia - Morar Daniel

 

3) Traseul Cârnic - Cabana Pietrele - Valea Pietrele - Curmătura Bucurei - Lacul Bucura

Marcaj Bandă Albastră, dificultate medie (cca. 1000 m diferență de nivel ), aprox. 4 h

Valea Pietrele este o vale frumoasă și foarte intens străbătută de turiști. Un fel de „Valea Bâlea” de Retezat, dar fără o șosea alpină.

Valea Pietrele - Nicu Ardeu

Lacul Pietrele - Nicu Ardeu

Urcăm până în larga şa dintre vf. Bucura şi vf. Custura Bucurei, în Curmătura Bucurei, căreia localnicii îi spun „Secera Bucurei". 

Vârfuri şi culmi, custuri ascuţite şi spinări lin ondulate, văi adânci pline de farmec și “ochiuri albastre”, dăinuie la picioarele noastre în zănoage de o rară frumusețe peisagistică. 

Dintre ele, Lacul Bucura domină cu autoritate peisajul, fiind cel mai întins. 

Lacurile Bucura și Bucurelul văzute dinspre Șaua Bucurei. - Morar Daniel

 

4) Traseul Curmătura Bucurei - Vârful Bucura I - Poarta Bucurei - Lacul Bucura

Marcaj Bandă Roșie + Bandă Galbenă, dificultate medie (cca. 300 m D+), aprox. 3.5 h

Dacă până în Curmătura Bucurei, poteca nu a pus mari probleme, traseul spre Bucura I traversează o vastă zonă de grohotișuri, ale căror lespezi colțuroase (unele imense) pot fi dificile. Urcuşul susţinut atinge unul din giganţii Retezatului, vf. Bucura I (2433 m), minunat punct de belvedere spre frumusețile Munților Retezat. 

Bucura II, Retezat, Lolaia. - Morar Daniel

Lacurile din Complexul Bucura văzute dinspre Vf. Bucura. - Morar Daniel

Vf. Retezat, văzut dintre vârfurile Bucura - Manu Munțomanu

Din apropierea vârfului Bucura I, urmăm creasta peste lespezi imenși, până în Poarta Bucurei. Acest segment necesită atenție, dar avem priveliști care ne răsplătesc efortul. 

spre Poarta Bucurei, Judele - Morar Daniel

Căldarea Bucurei cu lacurile înșirate - Morar Daniel

Lacul Știrbul vazut din Poarta Bucurei - Morar Daniel

Tăul Porții văzut dinspre Poarta Bucurei - Morar Daniel

Spre SV putem vedea Slăveiu, Judele şi lacurile glaciare din rezervaţia Gemenele, care de aici se văd în toată splendoarea lor. 

 Lacurile Știrbu și Gemenele din Rezervația Gemenele - Morar Daniel

vedere spre Judele - Morar Daniel

Citește și Mărețul Jude - străjer peste Rezervaţia Gemenele și bazinul Judele

Din Poarta Bucurei coborâm spre malul lacului Tăul Porţii (2260 m) - lacul glaciar din Retezat situat la cea mai mare altitudine.

Tăul Porții și Judele - Morar Daniel

De-aici coborâm printre tufe de jnepeni, pajişti cu flori şi căluți către zona de camping Refugiul Bucura (2040 m), un segment ce se suprapune cu Punct Roșu “Circuitul Lacurilor”.

 Căluți în zona Tăul Porții - Manu Munțomanu

Lacul Bucura, cel mai întins ca suprafaţă dintre lacurile glaciare ale Carpaţilor, ne îndeamnă la popas, pentru a admira piscurile Retezatului, între care Vârful Judele și Vârfurile Bucura, care mărginesc căldarea. De partea cealaltă a lacului, Vârful Peleaga (2509 m), cel mai înalt vârf din masiv, ne așteaptă să-l explorăm. 

Lacul Bucura - Morar Daniel

 

5) Traseul Lacul Bucura - Căldarea Berbecilor - Vârful Peleaga - Curmătura Bucurei 

Marcaj Cruce Galbenă + Bandă Roșie, dificultate medie (cca. 500 m D+), aprox. 3.5 h

Pornim de la izvorul refugiului Salvamont Bucura spre Vf. Peleaga şi pătrundem în Căldarea Berbecilor, unde ocolim un mic lac colmatat, apoi urcăm pieptiș la dreapta, în serpentine, pe Piciorul Pelegii. Un traseu scurt dar solicitant cu peste 500 m diferență de nivel, în cca. 2 h.

De la Bucura spre Căldarea Berbecilor - Morar Daniel

Urcarea prin Căldarea Berbecilor - Morar Daniel

Urcarea din Căldarea Berbecilor spre Piciorul Pelegii - Morar Daniel

Izolat de celelalte vârfuri ale masivului, Vf. Peleaga (2509m), cel mai înalt din Retezat, ne oferă prilejul de a avea o vedere panoramică a cărei frumusețe este greu de egalat. 

Înspre nord putem observa Valea Rea, cu o vastă zănoagă pe fundul căreia se află tăurile Văii Rele.

Tăurile din Valea Rea - Manu Munțomanu

Mai departe, căldarea Pietricelelor și Valea Pietrele, strajuite de Culmea Pietrele și culmea Stânișoara, acoperind poalele Vf. Retezat (2484 m), care de aici, ne apare ascuțit.

Tăurile Pietricelele - Morar Daniel

Vârful Bucura I (2433 m) se vede teșit, iar vis-a-vis, Vârful Judele (2398 m), completează orizontul către NV.La SV, culmea Slăveiului străjuiește semeț valea Lăpușnicului Mare alături de culmea Drăgșanului (din Retezatul Mic), iar spre SE, Vârful Custura (2457 m), completează lanțul vârfurilor ce se înșiruie până la Munții Tulișa.

Vf. Retezat, văzut de pe Vf. Peleaga - Morar Daniel

Imediat sub noi (spre est) apare adâncită cuveta Lacului Ghimpele (Peleaga) iar de cealaltă parte a crestei, zărim căldarea Bucurei. unde tronează cel mai întins dintre lacurile Carpaților românești, lacul Bucura.

Vf. Păpușa și Tăul Pelegii - Morar Daniel

Cădarea Bucura și îmrejurimi - Manu Munțomanu

Căldarea Berbecilor și Bucura - Morar Daniel

De pe Vf. Peleaga urmăm marcajul Bandă Roșie și începem să coborâm pe poteca care lasă în dreapta cele 5 tăuri ale zănoage Valea Rea, apoi trece de Colţii Pelegii, pe un traseu tăiat în culme, urcând în vârful Custura Bucurei (2370 m), pentru ca apoi să coboare în Curmătura (Secera) Bucurei, unde întâlnește traseul principal Bandă Albastră.

Coborârea de pe Peleaga - Morar Daniel

Citește și Retezatul - paradisul lacurilor și al florilor

 

6) Circuitul Cabana Pietrele - Lacul Galeş - Vârful Mare - Porţile Închise - Vârful Păpuşa - Vârful Peleaga - Şaua Pelegii - Tăurile din Valea Rea - Valea Rea - Cabana Pietrele

Marcaj Triunghi Roșu + Bandă Roșie + Triunghi Galben, dificultate mare (cca. 1400 m D+), aprox. 8 - 9 h, un traseu pentru cei cu o pregătire fizică bună.

De la Cabana Pietrele, urmăm un parcurs prin pădure aproximativ pe curbă de nivel, apoi ajungem la pârâul Pietrele, pe care îl trecem pe un podeț. 

Traversăm culmea Pietrele, coborâm pe partea cealaltă și la scurt timp, ajungem la intersecția cu Punct Roșu - spre Tăul dintre Brazi, marcată de o momâie ciobănească.

Tăul dintre Brazi - Morar Daniel

Mai departe, urcăm într-o poieniță cu izvoare și trecem de mai multe praguri succesive, până la frumosul lac Galeş, din căldarea Galeșului. 

Lacul Galeș - Robert Dogaru

Lacul Galeșul este pe locul 4 ca mărime între lacurile Retezatului, după Bucura, Zănoaga și Tăul Negru. Volumul lacului este întreținut de un torent care coboară de la cele trei lacuri cunoscute sub numele de Zănoagele Galeșului. 

Vedere panoramică cu Galeșul, Vf. Mare și Porțile Închise. - Morar Daniel

Aflat la altitudinea de 1990 m, este al treilea sau al patrulea lac glaciar din Retezat. Al patrulea ca adâncime, cu 19,5 m. Ca suprafață este aproape la fel ca Tăul Negru din Rezervația Gemenele. Pentru acesta datele statistice sunt foarte greu de găsit.

Lacul Galeș - Morar Daniel

Începem apoi urcuşul spre creasta principală a masivului, printr-un peisaj tot mai arid.

Urcarea spre Șaua Vârfului Mare - Morar Daniel

Căldarea superioară a Galeșului, spre Șaua Vârfului Mare. - Morar Daniel

După mai bine de 1h de la Galeș, după un urcuș pieptiș, poposim în şaua Vârful Mare, loc panoramic deosebit asupra căldării Zănoagelor și a Porţile Închise.

Șaua Vârfului Mare - Daniel Morar

Vedere spre Valea Văsieului - Morar Daniel

Atacăm pantele vârfului Vf. Mare (2463 m), unul din coloşii masivului, pe o custură îngustă, aprox 20 min. 

Urcare spre Vf. Mare - Robert Dogaru

Vf. Mare - Morar Daniel

După ce coborâm de la vârf, urmează provocarea zilei: între Șaua Lacului și vf. Păpușa, avem o porțiune cu pasaje mai dificile, pe o potecă ce se strecoară printre ţancuri, pe creasta îngustă, sector pe cât de dificil pe atât de frumos, cunoscut sub numele de Porţile Închise,  o „Custura Sărății” de Retezat. Suntem ghidați de marcajul Bandă Roșie.

Porțile Închise și rododendroni - Morar Daniel

Din loc în loc se pot admira împrejurimile din unghiuri inedite, iar Tăul Ţapului (sud) și lacul Galeşul (nord), ne cuceresc prin frumusețe. 

Taul Tapului - Robert Dogaru

După ce lăsăm în urmă acest sector mai puțin prietenos, ocolim pe versantul sudic Capul Văii Rele (2408 m), dincolo de care ne așteaptă un alt urcuş susţinut pe Vf. Păpuşa (2508 m), al doilea între înălţimile Retezatului. Sub noi vedem Tăul Adânc.

Tăul Adânc - Morar Daniel

Continuăm coborârea pe versantul prăvălit al Păpușii, până în șaua Pelegii (2285 m), unde lăsăm în stânga Vf. Peleaga (2509 m), cel mai înalt din masiv.

Vf. Păpușa - Sima Constantin

Începem coborârea pe poteca Triunghi Galben spre căldarea Tăurilor din valea Rea.

Căldarea cu Tăurile din Valea Rea - Sima Constantin

În partea superioară, străbatem un întins ţinut de lespezi prăvălite din creastă, neprielnic păşunatului (motivul pentru care ciobanii au dat acest nume văii). 

Tăurile din Valea Rea - Sima Constantin

Pe pragul pragul primei trepte glaciare trecem printre Tăul cu Pietriş și Tăurile din valea Rea, apoi ajungem la Tăul Mutătorii, ultimul dintre salba de lacuri.

Tăul Mare din Valea Rea - Sima Constantin

Mai departe, coborâm în Valea Rea și străbatem jnepeni şi zâmbrii, aproape de firul văi. După ce traversăm culmea Pietrele, coborâm aprig prin pădure printr-o zonă mai sălbatică, puţin umblată, până aproape de varianta Triunghi Albastru spre Cascada Maria Magdalena. La final, revenim la Cabana Pietrele, cu Refugiul Salvamont Pietrele.

 

7) Traseul Stâna de Râu (1563 m) – Tăul Ţapului (2160 m) – şaua Porţilor Închise (2280 m)

Marcaj Punct Roșu, dificultate medie (cca. 700 m D+), aprox. 3 h

Din Stâna de Râu PR este completat cu momâi care ne conduc într-o zonă frumoasă cu jnepeni, poieni şi stânci. După ce trecem de un pârâu, urcăm un prag și ieșim lângă Tăul Ţapului (2130 m), frumos lac glaciar cu insuliţă de vegetație. 

Tăul Țapului și frumoasa creastă Custura - Văcarea - Morar Daniel

Taul Țapului - Sima Constantin

Alimentat de patru izvoare și de avalanșele de zăpadă, Tăul Țapului este ascuns de pereții stâncoși, într-o căldarea îngustă sub Porțile Închise. 

O avalanșă pornită de pe Vf. Țapului a depus grohotiș ce a depășit nivelul apei cu aproape 1 m, formând o insuliță înierbată - atractivă pentru mulți fotografi de peisaj. 

Insulița de vegetație din Tăul Țapului - Marius Turc

În jurul lacului există populații de marmote, a căror fluierat mai străpunge din când în când liniștea acestui colț de rai. Cascadele între jnepeni, completează peisajul.

După un binemeritat popas, pornim prin partea vestică (stângă) a lacului, pe bolovani, ajungând la un horn înierbat (Hornul Ţapului), care ne scoate în creastă, la Porţile Închise.

Doar o carare spre frumos - Marius Turc

Spre Hornul Țapului - Marius Turc

Spre Porțile Închise, pe deasupra Tăului Țapului - Morar Daniel

 

8) Poiana Pelegii (1630 m) - Lacul Ghimpele / Peleaga (2122 m) - Șaua Pelegii (2285 m)

Marcaj Punct Albastru, dificultate medie (cca. 600 m D+), aprox. 3 h

Poiana Pelegii (1633m), situată la 31 km de Gura Zlata este un loc ideal de pornire spre culmile Retezatului, o oază de liniște sub Piciorul Pelegii. În poiană există izvor, iar parcarea este la 5 min. de zona de corturi. 

Poiana Pelegii - Sima Constantin

Începem o urcare ușoară pe Valea Pelegii spre Poiana Păpușii, apoi urcăm printre tufe de jnepeni, într-un peisaj foarte frumos, care are cascade din loc în loc. 

Minicascade pe pârâul Peleaga - Sima Constantin

Pârâul Peleaga și vf. Păpușa - Sima Constantin

Chiar dacă uneori ne îndepărtăm de vale, ținem malul drept (pe stânga cum urcăm) până la locul numit "La Cotroană", o stână mică din piatră, ce poate fi folosită ca adăpost de ploaie. Aici părăsim pârâul şi urcăm un prag (o zonă cu lespezi de piatră) până la frumosul lac glaciar Ghimpele (Peleaga)), de formă circulară, situat la 2122 m. 

Lacul Ghimpele - în urcare spre Șaua Pelegii - Sima Constantin

Facem un scurt popas, admirând din șaua unde se află lacul, cei mai înalți coloși ai Retezatului, Peleaga și Păpușa.

Un ultim urcuș ne scoate în Șaua Pelegii (2285 m), important nod de trasee. 

 

 

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture cu dor de ducă, descoperind Munții Retezat cu MN06 - Harta de drumeţie a Munților RETEZAT ediţia a 2-a

Redactare și format: Manu Muntomanu

Photo credit: Morar Daniel, Sima Constantin, Robert Dogaru & more

Bucură-te de măreția acestui Munte deosebit cu harta și aplicația Munții Noștri!

Deasupra Taul Tapului - Robert Dogaru

Tăul Adânc sau Tăul Păpușii - Sima Constantin

Lacul Galeșul - Munții Noștri

Citește și Suru de primăvară - brândușele de la Cabana Suru