Drumeție de o zi pe trei vârfuri din topul 2500+m

Vârfurile de 2500m+ din Munții Făgărașului

Un traseu de o zi care să includă trei vârfuri de peste 2500 m din Carpații Românești doar în Munții Făgărașului se poate face. Bineînțeles pentru asta trebuie să admitem că Vf. Capul Morarului din Munții Bucegi nu îndeplinește condițiile de elevație și separație față de platoul Vârfului Omu astfel încât să poată fi considerat vârf de sine stătător.

Citește și Vârfurile de 2500+ m ale Carpaților Românești

Vârfuri importante din vestul Munților Făgărașului

Așa cum am prezentat în alt articol, în Carpații românești sunt 13 vârfuri de 2500+m. Dintre acestea opt sunt în Munții Făgărașului. Modul în care sunt grupate aceste vârfuri face ca ele să poată fi atinse în diferite moduri: Cel mai adesea sunt atinse în drumețiile obișnuite unul sau două dintre ele. Dintre cele opt vârfuri egale sau mai înalte de 2500 m, două sunt grupate izolat: Vf. Negoiu – 2535 m și Vf. Vânătoarea/Vânătarea lui Buteanu - 2505, iar celelalte sunt grupate în perechi: Lespezi-Cornu Călțunului (2517-2505 m), Viștea-Moldoveanu (2527-2544) m, Dara-Hârtopu Darei (2500-2506 m). Cele mai apropiate „dublete” sunt Lespezi și Cornul Călțunului, la cca 200 m unul față de celălalt, acestea fiind separate doar printr-o strungă pietroasă.

Vârfurile Viștea Mare și Moldoveanu la răzărit.

Citește și Clasic de Făgăraș - Vârful Moldoveanu prin Valea Rea

Tridentul Lespezi-Călțun-Negoiu la ora răsăritului. Foto de pe Vf. Vânătoarea lui Buteanu.

Celelalte perechi sunt: Viștea Mare – Moldoveanu, separate prin Spintecătura Viștei și Dara – Hârtopu Darei, în ambele cazuri distanța dintre ele fiind de cca 400 m. Desigur că pentru cineva cu o foarte bună condiție fizică nu ar fi dificil de atins chiar patru vârfuri într-o zi, una lungă de vară. De exemplu, pornind de la Refugiul Portița Viștei se pot urca vârfurile Viștea și Moldoveanu, iar apoi să se parcurgă traseul până la vârfurile Dara și Hârtopu Darei, cu întoarcerea pentru înnoptare la Cabana Valea Sâmbetei. O astfel de drumeție presupune o condiție fizică bună, o bună planificare și o mare experiență în parcurgerea traseelor montane. Poate că la fel de dificilă ar fi parcurgerea vârfurilor Vânătoarea lui Buteanu, Viștea Mare și Moldoveanu, cu plecare de la Cabana Bâlea și înnoptarea la Cabana Podragu, sau pentru cei cu o condiție fizică excelentă cu întoarcerea la Bâlea. Poate că o variantă mai accesibilă pentru atingerea a trei vârfuri de peste 2500 m ar fi cea pe care o propunem noi prin acest articol, și anume vârfurile Lespezi, Cornul Călțunului și Negoiu.

Primele raze de soare luminează tridentul Lespezi-Călțun-Negoiu. Foto de pe Vf. Vânătoarea lui Buteanu.

Vârfurile Lespezi-Călțun-Negoiu văzute de pe Vf. Vânătoarea lui Buteanu.

Astea fiind spuse rămâne de văzut de unde ar putea fi parcurs integral acest traseu. Facem precizarea și atenționarea că între vârfurile Lespezi și Cornul Călțunului nu există traseu marcat oficial, este un sector puternic accidentat, și NU recomandăm parcurgerea lui, mulțumindu-ne să privim acest din urmă vârf de la cei 200 m distanță care îl separă de Vf. Lespezi.

Vârful dublu Lespezi-Călțun. Foto de pe Vf. Vânătoarea lui Buteanu.

Citește și Cetatea de Lespezi și Vf. Cornul Călțunului - Făgăraș

Zona Lespezi-Călțun văzută de pe Vf. Ciortea. Foto de pe Vf. Ciortea.

Citește și Spre Vârful Ciortea - reduta Făgărașilor vestici

Variante de acces:

Dinspre  Bâlea-Tunel urmând succesiv marcajele: Cruce Albastră (Poteca lui Grigore, până la Lacul Călțun) + Bandă Roșie (până la sud de Șaua Doamnei) + Bandă Albastră (până în Șeuța Lespezi) + Punct Roșu; (până pe Vf. Lespezi).

Cărarea lui Grigore

Dinspre Cabana Negoiu pe: Triunghi Albastru (până în Șaua Cleopatrei), Bandă Roșie; (până la sud de Șaua Doamnei) + Bandă Albastră (până în Șeuța Lespezi) + Punct Roșu; (până pe Vf. Lespezi).

Poteca Zmeilor

Dinspre Complexul Turistic Piscul Negru urmând succesiv: Punct Roșu; (peste Vf. Lespezi, până în Șeuța Lespezi), Bandă Albastră (până la sud de Șaua Doamnei), Bandă Roșie până pe Vf. Negoiu.

Piciorul Lespezi

Traseul propus

Pentru a introduce o diversitate de peisaje, propunem parcurgerea în circuit a acestui traseu astfel: Complexul Turistic Piscul Negru – Piciorul Lespezi – Vf. Lespezi – Șeuța Lespezi – Căldarea Berbecilor – Vf. Negoiu – Șaua Doamnei – Lacul Călțun – Valea Călțun – Complexul Turistic Piscul Negru.

Urcarea pe Piciorul Lespezi.

Caseta tehnică:

Marcaje în succesiunea lor: Punct Roșu, Bandă Albastră, Bandă Roșie, Triunghi Albastru; dificultate: mediu-dificil; distanță: 15,8 km; diferență pozitivă de altitudine: 1845 m; durată:  9:30-10h.

Merită să faci acest circuit pentru că:

• vei descoperi cea mai uimitoare priveliște asupra Lacului Călțun;
• vei cunoaște una dintre cele mai pitorești vai glaciare din Carpați, Valea Călțunului;
• vei descoperi cele mai uimitoare belvederi din Munții Făgărașului.

Lacul Călțun văzut de pe Vf. Lespezi.

Descrierea traseului pentru timp de vară:

Complexul Piscul Negru – Vf. Lespezi – Șeuța Lespezi

Este un traseu solicitant, cu peste 1300 m diferență pozitivă de altitudine, în cca. 6 h de drumeție.  De la Complexul Turistic Piscul Negru, trecem prin spatele minei vechi și urcăm prin pădure spre NV pe o potecă care intersectează de mai multe ori un drum de TAF. Suntem însoțiți de marcajele CR (traseul 23) ce urcă pe Muntele Podeanu. Ajungem la Stânele din Lespezi, loc unde traseele se bifurcă. Se recomandă urcarea pe Piciorul Lespezi. Lăsăm CR și varianta PR de coborâre la stânga și începem urcușul pe piciorul muntelui, urmând culmea aproape matematic până în golul alpin, unde avem posibilitatea să admirăm împrejurimile, cu Valea Călțunului, dincolo de care vedem M. Paltinu și Vf. Lăițel.

Apropierea de traseu o facem pe Transfăgărășan, aici în zona Cârțișoara.

Tridentul Lespezi-Călțun-Negoiu văzut dinspre Cârțișoara.

Parcarea de la Complexul turistic Piscul Negru, baza de plecare pe traseu.

Stâna Lespezi.

Urcarea de la Stâna Lespezi pe Piciorul Lespezi.

Piciorul Lespezi.

Un prieten de drumeție.

Rododendron pe Piciorul Lespezi.

Acul Lespezi, un reper al traseului

Culmea devine mai accidentată şi mai înclinată, poteca ocolind porţiunile mai dificile, cu o săritoare (stâncă de 4-5 m) ce necesită atenție sporită pe vreme umedă. De pe Vârful Lespezi (2522 m), marcat de o roză a vânturilor metalică, putem admira în apropiere, vârful Cornul Călțunului (2511 m). Vârfurile Lespezi și Cornul Călțunului formează împreună un vârf dublu sau vârfuri gemene. Admirăm lacul glaciar Călțun și creasta principală. Când atmosfera este clară putem distinge la depărtare spre vest: Parângul, Retezatul, Munții Lotrului, Munții Șureanu și Munții Cindrel. Spre SV se văd: Cozia, Vânturarița și Sturii Narățului. Spre sud se vede Lacul Vidraru, spre SE Munții Iezer-Păpușa.

Stânca de pe Piciorul Lespezi.

Vedere spre Vf. Lăițel.

Vârful Lespezi.

Vârfurile din zona Bâlea. Foto de pe Vf. Lespezi.

Citește și Vânătoarea lui Buteanu versus Vânătarea lui Buteanu

Grupele vestice ale Meridionalilor: Retezat, Șureanu, Cindrel, Lotrului. În prim-plan vârfurile Boia și Ciortea. Foto de pe Vf. Lespezi.

Citește și Retezatul - paradisul lacurilor și al florilor

Citește și Munții Șureanu – adevărată Poartă a Raiului

Munții Parâng văzuți de pe Vf. Lespezi.

Citește și Drumeție prin „sipetul cu comori” al Parângului

Munții Cozia. Foto de pe Vf. Lespezi.

Citește și Cozia, un munte giuvaier - mic Olimp al României

Masivul Vânturarița din Munții Căpățânii. Foto de pe Vf. Lespezi.

Vârfurile Lespezi, Cornul Călțunului și Negoiu.

Citește și Spre Vârful Suru – drumeț prin Făgărașii vestici

Lacul Călțun și Țancurile Laița. Foto de pe Vf. Lespezi.

Refugiul Călțun. Foto de pe Vf. Lespezi.

Lacul Vidraru. Foto de pe Vf. Lespezi.

Vârfurile: Arpașul Mic, Mircii, Viștea Mare, Moldoveanu și Dara-Hârtopu Darei. Foto de pe Vf. Lespezi.

Citește și Munții Făgăraș - Din Valea Sâmbetei pe Dara și Hârtopul Darei

Vf. Mușeteica. Foto de pe Vf. Lespezi.

Transfăgărășanul sudic. Foto de pe Vf. Lespezi.

Citește și Circuit Transfăgărășan - Fereastra Zmeilor - Podragu

Vf. Șerbota. Foto de pe Vf. Lespezi.

Citește și Vârful Șerbota - gigantul cu vederi spre Negoiu și Scara

Strunga Ciobanului. Foto de pe Vf. Lespezi.

Turiști pe Vf. Lespezi.

Vf. Cornul Călțunului.

Vf. Lespezi văzut de pe Vf. Cornul Călțunului.

De pe vârf se coboară spre șaua Lespezi (2265 m), traversând un sector mai îngust, cu câteva pasaje mai expuse. Aici întâlnim varianta Bandă Albastră.

Coborârea spre Șeuța Lespezi.

Coborârea spre Căldarea Berbecilor.

Șeuța Lespezi – Vf. Negoiu

Din Şaua Lespezilor, traseul părăsește creasta și coboară în Căldarea Berbecilor pe marcajul Bandă Albastră, pe marginea unui vâlcel, în direcţia SV, apoi urcă spre NV până la varianta potecii de creastă prin Strunga Doamnei, marcată Bandă Roșie. Poteca ocolește pe la sud Vf. Dintre Strungi, urcă spre partea superioară sudică a Strungii Dracului, de unde urcă pe creasta principală până pe Vf. Negoiu. De pe Vf. Negoiu putem admira în apropiere Creasta Ferăstrău, Custura Ciobanului și Lacul Călțun văzut peste Țancurile Laița.

Traversarea Căldării Berbecilor.

Urcarea spre Vf. Negoiu.

Turiști pe Vf. Negoiu.

Creasta Fierăstrău văzută de pe Vf. Negoiu.

Vârfurile Lespezi și Călțun văzute de pe Vf. Negoiu.

Vf. Negoiu – Lacul Călțun

Refacem traseul invers urmând marcajul Bandă Roșie pe la sud de Vf. Dintre Strungi până la linia crestei principale, pe care o trece prin Strunga Doamnei și coborâm prin Portița Călțunului la Lacul Călțun. În apropierea acestuia se află Refugiul Călțun.

Lacul Călțun văzut de pe Vf. Negoiu.

Strunga Doamnei.

Traversarea zăpezilor din Căldarea de la strungi.

Coborârea spre Lacul Călțun din Portița Călțunului.

Lacul Călțun.

Lacul Călțun – Complexul Piscul Negru

De la Lacul Călțun vom avea de coborât până la Complexul Piscul Negru peste 1000 m diferență de altitudine urmând marcajul Triunghi Albastru, timp de aproximativ 2 ore. Urmăm văile glaciare Izvorul Călțunului și Izvorul Paltinului pe care vom avea de străbătut trei praguri glaciare abrupte întrerupte de trei trepte mai domoale. Imediat la est de Lacul Călțun coborâm primul prag glaciar de aproximativ 250 m până la baza lui. Pe treapta glaciară de la 1850 m vom trece printre bolovanii unei morene de fund.

Pragul glaciar de sub Lacul Călțun

Rododendron pe Valea Călțunului.

Treapta glaciară de sub Lacul Călțun.

Imediat după aceasta întâlnim următorul prag, ceva mai scurt și mai ușor, care ne coboară peste pajiști pe următoarea treaptă a văii. De aici, după ce traversăm firul văii Călțun pe malul estic, începem coborârea ultimului prag glaciar, printre jnepeni, spre locul numit „Între izvoare”. În acest loc Izvorul Călțunului se unește cu Izvorul Paltinului, care coboară din amonte prin cascade spectaculoase. Trecem Izvorul Paltinului pe malul estic și mergem paralel cu acesta până în Poiana Paltinului. Pe acesta o recunoaștem după splendidele priveliști cu abrupturile dinspre nord și pitoreștile cascade care se prăvălesc înspumate dinspre Piciorul Lespezi. În aceste poieni există și adăposturile unor stâne.  Imediat după ce poteca intră în pădure traversăm puntea care ne duce pe malul vestic al Izvorului Paltinului și, pe drumul forestier care se face de aici, ajungem în câteva minute la Complexul Piscul Negru.

Al doilea prag glaciar de pe Valea Călțun.

Spre Poiana Paltinului de pe al treilea prag glaciar.

Izvorul Paltinului.

Locul de traversare de la „Între izvoare”.

Prin pădurea de conifere.

Stâna din Poiana Paltinului.

Poiana Paltinului.

Cascade dinspre Piciorul Lespezi.

Poiana Paltinului.

Poiana Paltinului.

Traversarea Paltinului.

Un aspect negativ este drumul forestier stricat de utilaje.

Complexul turistic Piscul Negru.

Posibile pericole

Există numeroase raportări ale turiștilor privitoare la existenta urșilor în apropierea vârfurilor Lespezi și Călțun, atât înspre Căldarea Berbecilor cât și spre cea a Călțunului.

Vf. Lespezi, Vf. Călțun și Vf. Turnul Paltinului.

Sperând că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture în natură, te îndemnăm să descoperi singur zona vârfurilor Lespezi - Negoiu, cu  MN07 - Harta de drumeţie a Munţilor FĂGĂRAŞ ediţia a 3-a

 

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.