Retezatul - paradisul lacurilor și al florilor

Pledoarie pentru Retezat

Munții Retezat – munți extrem de apreciați și vizitați. Cărările lor sunt mereu pline de turiști, fie vara, iarna sau în celelalte anotimpuri. Cu toate acestea am încercat să trecem sumar în revistă câteva atuuri ale acestui masiv montan și care este specificul său. Vom prezenta apoi un traseu care face ocolul complexului glaciar al Bucurei și atinge trei dintre vârfurile dominante din jurul acestuia.

Munții Retezat văzuți dinspre Hațeg.

Citește și Retezatul - Nestemata Coronei Montium

Valoarea ecoturistică a acestor munți a fost sesizată încă din perioada interbelică. În 1935, la inițiativa profesorului Alexandru Borza, a fost înființat Parcul Național Retezat, primul din România. Specificul Munților Retezat este dat de biodiversitatea lor și de complexitatea reliefului glaciar. Nicăieri în Carpați „mările” de pietre și de ghețarii de pietre nu se întâlnesc la scara celor din Retezat. Nicăieri altundeva nu există atâtea lacuri glaciare și, poate cu subiectivitate o spunem, atât de pitorești. Cred că nicăieri morenele glaciare nu își păstrează forma specifică atât de bine ca în Retezat și nicăieri în Carpați nu mai există o rezervație de strictă protecție așa cum este cazul Rezervației Științifice Gemenele. Valea Lăpușnicului este cea pe care se păstrează urma celui mai lung ghețar din Carpați, Lacul Bucura este cel mai întins lac glaciar, iar Zănoaga este cel mai adânc lac glaciar din România. Credem că acestea sunt doar câteva dintre motivele pentru care Retezatul este un masiv atât de îndrăgit și apreciat de către turiști. Potecile lor sunt adevărate alei spre frumos și relaxare. Vă invităm să le urmați în orice anotimp și să le lăsați mereu curate, așa cum le-ați găsit!

Rododendron și mări de pietre pe Valea Pietrele

Accesul spre Complexul Bucura

Există două căi principale de acces spre acest complex glaciar. Unua este cea care urmează cursul Râului Mare și a afluentului acestuia Lăpușnicul Mare, având ca bază de campare și plecare pe traseu Poiana Pelegii. Cea de a doua este cea care urmează cursul râului Nucșoara și a afluentului său Lolaia, iar apoi Pietrele. Această rută trece pe la complexul turistic Cârnic, iar apoi pe la cabanele Pietrele și Gențiana, care pot fi folosite ca baze de plecare pe traseu. Această cale am urmat-o noi.

Zona alpină a Retezatului văzută de pe drumul Nucșoara - Cârnic.

Vf. Mare, Vf. Păpușa și Vf. Peleaga văzute de pe drumul  Nucșoara - Cârnic.

Accesul în PN Retezat de la Cârnic

Panouri restrictive în parcarea de la Cârnic.

Cascada Lolaia

Confluența Valea Rea cu Lolaia

Crin de pădure

Curba soacrei, bifurcația Triunghi Albastru - Bandă Albastră

Puntea de la Curba Soacrei peste apa Stânișoarei

Popasul de la Cascada Maria Magdalena

Cascada Maria Magdalena

Popasul de la joncțiunea Triunghi Albastru - Bandă Albastră

Cabana Gențiana

Cabana Pietrele

Traseul celor trei vârfuri care străjuiesc Complexul Bucura

Sfârșitul lunii Iunie - începutul de Iulie este perioada care vă va răsplăti cu frumusețea peisajelor colorate. Rododendronul vă va bucura ochiul și sufletul în culorile lui vibrante. Îl veți întâlni din plin pe traseul pe care vi-l propunem. Este un traseu care face ocolul celui mai mare complex glaciar din Retezat și din Carpații Românești, Complexul Bucura. Acesta atinge patru vârfuri reprezentative care străjuiesc acest complex. Este vorba despre vârfurile Bucura (2433m), Judele (2398m), Custura Bucurei (2370m) și cel mai înalt vârf al Retezatului, Peleaga (2509m). Toate cele patru vârfuri sunt excelente puncte de belvedere spre diferitele părți ale Munților Retezat dar și spre zonele învecinate, Munții Țarcu, Munții Godeanu, Retezatul Mic, Creasta Oslea, sau chiar mai departe spre Munții Mehedinți, Piatra Cloșani, Munții Parâng, Munții Șureanu sau, dincolo de Depresiunea Hațegului și Valea Mureșului, spre Munții Apuseni.

Pe lângă acestea traseul trece pe deasupra celor mai abrupți trei pereți stâncoși din Retezat: Peretele Vârfului Bucura II, Peretele nord-estic al Vârfului Judele și Colții Pelegii. Traseul mai include vizitarea unor lacuri glaciare reprezentative ale Retezatului. În ordinea parcurgerii lor acestea sunt: Pietrele, Tăul Porții, Tăul Agățat, Florica, Viorica, Ana, Bucura și Tăurile Pietricelele. Se mai pot vedea, mai de aproape sau de la distanță, lacurile: Stânișoara, Tăul Știrbului, Gemenele, micile Tăuri Caprelor și Iezilor de sub Vf. Bârlea, Lacul Lia, Tăul Ghimpelui (Peleaga) și Tăurile din Valea Rea.

Traseul propus urmează câteva marcaje turistice, dar și porțiuni marcate doar cu momâi iar, uneori, doar instinctul și experiența în drumeții montane vă va putea fi ghid.

Panoramă a Complexului Bucura de sub Vf. Bucura

Panoramă a Complexului Bucura din Poarta Bucurei

Caseta tehnică:

Marcaje turistice sunt: Bandă Albastră, Bandă Roșie, Bandă Galbenă, Punct Roșu, Triunghi Roșu, Cruce Galbenă. Lungime traseu: 20 km; diferență de nivel pozitivă: 1450 m. Timp estimat, cu tot cu pauze de fotografii, mâncat, relaxat picioarele: 10-11 ore.

Pornim de la Cabana Gențiana, situată la altitudinea de 1672 m, urmând marcajul Bandă Albastră, spre Lacul Pietrele. Poteca străbate la început partea finală a pădurii de conifere, trecând pe lângă piatra memorială pe care sunt montate numeroase plăcuțe ale unor iubitori de munte trecuți în lumea unor alți „munți”.

Imediat după părăsirea pădurii, în zona subalpină cu jneapăn, poteca trece Valea Pietrele pe malul drept geografic și, apoi, pe lângă crucea lui Alexandru Brăduț Șerban (Cuxi). Urcăm un prag glaciar și continuăm prin marea de jnepeni ajungând, după cca 40 minute de la plecarea de la cabană, la un important reper al Văii Pietrele numit Bordul Tomii. Acesta este un bloc uriaș de piatră, numit în literatura geografică „bloc eratic” (o piatră transportată de ghețari și lăsată aici ca o mărturie a unei perioade geologice în care aceștia modelau relieful din Carpați). Bordul Tomii este situat aproape de altitudinea de 1900 m pe Valea Pietrele.

De la Bordul Tomii poteca trece din nou Valea Pietrele pe malul stâng geografic și, după puțin timp, urcă un alt prag glaciar care ne scoate pe treapta unde se găsește Lacul Pietrele (1990m). Urmăm marcajul de pe malul estic al lacului, începând urcușul spre Curmătura Bucurei (2206m). De la lac și până în curmătura se mai fac cca 30 min. Din Curmătura Bucurei părăsim marcajul Bandă Albastră și ne orientăm spre vest (dreapta) urmând marcajul Bandă Roșie, care ne va duce până pe Vârful Bucura. Poteca trece pe rând pe sub vârfurile Bucura III și Bucura II, și ajunge pe cel mai înalt vârf numit Bucura, la 2433 m.

De pe vârf abandonăm marcajul Bandă Roșie, care continuă spre Vf. Retezat și vom urma Bandă Galbenă, cea care vine dinspre Vf. Retezat și ghidează turiștii spre Lacul Bucura. Coborâm de pe Vf. Bucura spre sud, spre șaua numită Poarta Bucurei (2280m). Din Poartă coborâm poteca abruptă spre lacul Tăul Porții (2230m). De la Tăul Porții părăsim Bandă Galbenă și coborâm spre sud pe marcajul Punct Roșu, cel care ne conduce spre ulucul glaciar al „lacurilor înșirate”. În el găsim marcajul Triunghi Roșu, care vine dinspre Lacul Bucura și urcă abrupt spre Șaua Judele (2370m), trecând pe lângă Tăul Agățat (2200m).

Ajunși în șa părăsim poteca cu marcaj turistic și urmăm spre dreapta (nord) o potecă marcată cu momâi. Aceasta ne va duce în 15 minute până pe prăpăstiosul Vârf Judele. De pe acesta vom urma calea inversa spre Șaua Judele – Tăul Țapului și ne vom lăsa călăuziți de marcajul Triunghi Roșu, pe deasupra „lacurilor înșirate”, spre Lacul Bucura (2040m). Ocolim Bucura pe la sud până pe malul estic în dreptul Cabanei Salvamont. De la cabană vom urma spre nord-est, trecând pe lângă izvor, marcajul Cruce Galbenă, care ne va duce prin Căldarea Berbecilor până pe cel mai înalt vârf al Munților Retezat, Vf. Peleaga (2509m).

De pe vârf vom coborî, urmând același marcaj Cruce Galbenă, în paralel cu Bandă Roșie, spre Șaua Custura Bucurei (2307 m). Din această șa avem două opțiuni. Opțiunea înțeleaptă este să urmăm poteca cu marcajele menționate anterior, care urcă Vf. Custura Bucurei (2370m) și coboară în Curmătura Bucurei (2206m). Cealaltă opțiune, nerecomandată, este să coborâm din Șaua Custura direct spre nord în Căldarea Pietricelelor, urmând o potecă marcată cu momâi spre lacurile numite Tăurile Pietrele sau Pietricelele. Când spun că această opțiune este neînțeleaptă nu glumesc. Marcajul cu momâi este deficitar și vă veți putea rătăci în marea de jnepeni care înconjoară aceste lacuri. Finalul turei ne va duce prin Valea Pietrele înapoi la Cabana Gențiana.

Cabana Gențiana dimineața

Piatra comemorativă de la Cabana Gențiana

Prima travesrare a Râului Pietrele de lângă crucea lui Cuxi

Vârfurile Bucura văzute din aval de Bordu Tomii

Bordu  Tomii

Traversarea Râului Pietrele în amonte de Bordu Tomii

Vf. Bucura II văzut din aval de Lacul Pietrele

Lacul Pietrele și Curmătura Bucurei

Curmătura Bucurei

Curmătura Bucurei și vârfurile Bucura II și Retezat

Lacul Bucura văzut din Curmătura Bucurei

Urcarea din Curmătura Bucurei spre Vf. Bucura. Custura Bucurei și Peleaga în fundal.

Vf. Bucura și Vf. Retezat

Vf. lui Stan din M. Mehedinți văzut de pe Vf. Bucura

Citește și Călător în Parcul Național Domogled-Valea Cernei

Rezervația Științifică Gemenele văzută de pe Vf. Bucura

Lacul Gemenele

Lacul Gemenele și Munții Țarcu

Citește și Iarna în Munții Țarcu

Vf. Gugu văzut de pe Vf. Bucura

Citește și Grădinile suspendate ale Godeanului - sub vârful Gugu

Vf. Judele și Poarta Bucurei

Citește și Mărețul Jude - străjer peste Rezervaţia Gemenele și bazinul Judele

Tăul Porții văzut din Poarta Bucurei

Tăul Porții 

Citește și Drumeție în Retezat, spre Tăul Porții - lacul de poveste

Tăul Porții și Vf. Peleaga

Cai la Tăul Porții. Vf. Pelaga în fundal

Citește și Retezatul Nordic - drumeții spre Vf. Retezat și Vf. Păpușa

Tăul Agățat

Turnul Porții văzut de la Tăul Agățat

Vf. Judele văzut din Șaua Judele

Complexul Bucura văzut de pe Vf. Judele

Adăpostul Salvamont Bucura

Lacul Bucura

Căldarea Berbecilor

Vf. Peleaga

Creasta Custura - Văcarea și Munții Parâng văzute de pe Vf. Peleaga

Citește și Spre Vârful Cârja prin zăpezile din martie

Piatra Iorgovanului și Piatra Cloșani

Citește și În căutarea carstului alpin din Munții Piule-Iorgovanu

Vf. Păpușa și Tăul Ghimpelui văzută de pe Vf. Peleaga

Colții Pelegii ca un uriaș rinocer

Colții Pelegii, Tăurile din Valea Rea și Vf. Mare în fundal

Colții Pelegii văzuți din Șaua Pelegii

Tăurile Pietricelele

Tăurile Pietricelele

Un lac al Tăurilor Pietricelele necartografiat pe majoritatea hărților

Revenirea în Valea Pietrele

Povestea „lacurilor înșirate”

Lacurile cu nume de fete din Munții Retezat fac parte din cel mai mare complex glaciar din România, cel al Bucurei. În acest complex de circuri glaciare se află, probabil, cele mai numeroase lacuri glaciare permanente și temporare dintr-o astfel de îngemănare glaciară. Includem aici cel mai întins lac glaciar din Carpații românești, Lacul Bucura. În afară de el, în partea sud-vestică a acestui mare complex, există aşa-numitele „lacuri înșirate”. Sunt numite așa deoarece sunt situate „în cascadă”, apele lor scurgându-se din unul în celălalt în ordinea: Tăul Agățat, Florica, Viorica, Ana, Lia. În total în Complexul Bucura există cinci lacuri cu nume de fete: Bucura, Florica, Viorica, Ana, Lia. Botezul lor este cam neclar atribuit în literatura geografică. Vezi articolul marelui montaniard, dl. Dinu Mititeanu „Chemările Retezatului” de pe blogul personal. În afară de acestea mai există două lacuri, situate la cea mai mare altitudine din Munții Retezat. Unul dintre acestea este micul lac Tăul Agățat, cel a cărui altitudine este greu de precizat (în diferite surse îi sunt atribuite diferite altitudini, cea de pe tabla de lângă el indicând altitudinea de 2200 m). Denumirea lui este sugestivă pentru locul în care cuveta lui este localizată, într-un mic căuș glaciar, adăpostit la baza Vârfului Judele.

Acesta este ultimul lac care se dezgheață în timpul verii, cel mai adesea la finalul lunii iunie. Celălalt tău de mare altitudine este Tăul Porții, probabil, cel mai fotogenic lac glaciar din Carpații românești. Altitudinea indicată pe tabla de pe maul său este de 2230 m, deci mai sus decât Tăul Agățat, deși impresia este că acesta din urmă ar fi mai sus. Denumirea lui provine de la faptul că este așezat în imediata apropiere a înșeuării numită Poarta Bucurei (2280 m).

Spectaculozitatea acestui lac nu este dată de simplul său aspect, destul de banal, ci de împrejurimile pe care le oglindesc apele sale. Privind dinspre malul nord-estic, în apele sale se reflectă una dintre cele mai sălbatice zone de abrupturi din Carpați, cea a vârfurilor Tăul Porții, Judele și Slăveiu.

„Lacurile înșirate” văzute de sub Vf. Bucura

„Lacurile înșirate” văzute de pe Vf. Judele

Concluzii

Acest traseu al vârfurilor și al lacurilor din Complexul Bucura necesită o condiție fizică bună, experiență în parcurgerea traseelor alpine semi-tehnice (la urcarea pe Judele), deprinderi de orientare în teren dificil (în Căldarea Pietricelelor) și multă voie bună! Este necesar să aveți la voi 2 l de apă / pers, având în vedere că vă puteți aproviziona cu apă la izvorul de lângă Lacul Bucura. Să aveți hrană suficientă, energizante, ghete de munte, bețe de trekking, haine în funcție de condițiile meteo și să vă protejați de ultraviolete.

Să faceți multe fotografii și să ne trimiteți și nouă!

Retezatul ca un eden alpin

Citește și Incursiune prin anotimpurile Retezatului nordic

Flori și stânci, clasic de Retezat

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture cu dor de ducă, descoperind Munții Retezat cu MN06 - Harta de drumeţie a Munților RETEZAT ediţia a 2-a

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar

 

Citește și Rodnei roz - Traversarea crestei între Borșa și Pasul Rotunda