Masivul Vlădeasa – bastionul nordic al Apusenilor

Traseu în circuit al Vârfului Vlădeasa: Cabana Vladeasa (1.430 m) – Stația Meteo Vlădeasa (1800 m) – Vârful Vlădeasa(1836 m) –Pietrele Albe-Cabana Vlădeasa. Durata traseu: 5 ore dus-întors

Urcând spre Cabana Vlădeasa, putem vedea gospodăriile răsfirate ale Satului Rogojelu

 Mai departe încep să se zărească Munții Rodnei, Munții Țibleș și alte culmi din Carpații Orientali

Dacă condițiile atmosferice o permit, veți putea zări chiar Carpații Păduroși de dincolo de granița cu Ucraina.

Cadrul general - Masivul Vlădeasa face parte din grupa masivelor centrale înalte a Munților Apuseni, alături de Munții Bihor și Muntele Mare. Este al doilea masiv ca altitudine din Munții Apuseni, cu 1836 m în Vârful Vlădeasa.

Limitele - Se învecinează spre nord cu Munții Plopiș (Șes) și munții Meseș, iar la S și SE, cu Munții Bihor și Munții Gilăului. La vest se învecinează cu Muții Pădurea Craiului și Depresiunea Beiuș, iar la est cu Depresiunea Huedin. Culmea principală a masivului are orientarea generală nord-sud. Masivul este delimitat la nord de Crișul Repede (dincolo de care sunt Munții Plopiș și Munții Meseșului), iar la sud de de văile opuse Crișul Pietros, cu afluentul Pârâul Boga și Cursul superior al Someșului Cald. La vest este delimitat de Valea Iadei, iar la est de de Depresiunea Huedin.

Gospodării din localitatea Rogojelu

Vedere spre  Carpații Ucrainei. Probabil Creasta Svydovets.

Spre răsărit se văd culmile dinspre Munții Bârgăului

Geologie și relief - Munții Vlădeasa sunt alcătuiți din roci magmatice, efuzive, de tipul riolitelor, dacitelor, andezitelor, etc. În vestul și sudul masivului apar și calcare jurasice și cretacice. Relieful este dominat de culmile înalte, masive, formate pe magmatite, separate de văi puternic adâncite. Se întâlnesc suprafețele de nivelare, ca mărturii pentru vechile cicluri de evoluție ale reliefului: la 1600, 1400 și 1000 m ( cu denumirile: Platforma Fărcaş-Cârligați, Platforma Măguri-Mărişel, Platforma Rogojel) cu relief relativ neted sau slab ondulat. Spre surprinderea noastră, relieful a înregistrat chiar mărturii ale ghețarilor cuaternari. În partea de est a Vârfului Buteasa și la sud-est de Vârful Vlădeasa există mici căldări glaciare și glacionivale embrionare. Local apar urme ale acțiunilor criogene: câmpuri de pietre, grohotișuri etc. Pe calcare s-au dezvoltat forme carstice: abrupturi, chei și peșteri.

Cabana Vlădeasa

Vedere dinspre Cabana Vlădeasa spre culmea principală a Masivului Vlădeasa

Adăpost pastoral

Cabana Salvamont Vlădeasa

Pe treptele structurale de pe văi s-au format, cu impact asupra atractivității turistice, numeroase cascade: Moara Dracului pe un afluent al Văii Drăganului, Cascada Săritoarea Ieduțului, Cascada Iadolina, pe Valea Iadei și afluenții săi, Cascada Răchițele (Vălul Miresei) pe Valea Stanciului, Săritoarea Bohodeiului, pe Valea Șerpilor etc. Pietrele Albe reprezintă o creastă calcaroasă cu profil asimetric, situată la sud de Vârful Vlădeasa. Versantul vestic al crestei formează pereți abrupți ce coboară spre firul Văii Seci, afluent al Văii Stanciului. În cadrul acestora și al bazinului Văii Seci se regăsesc o mulţime de peşteri, avene, ponoare şi pereţi verticali, fiind unul dintre locurile cele mai populate de pasionaţii sporturilor de stâncă: alpinism şi escaladă, altitudinea culminând în Vf. Piatra Grăitoare(1557 m).

Urcarea de la Cabana Vlădeasa spre culmea principală se face prin pădure de conifere

Citește și Vizită de Brumărel la Iezerul Șureanu și Vârful Șureanu.

Printre molizi, privind în spate, se pot vedea Munții Rodnei.

Culmea principală a Masivului Vlădeasa, iar în depărtare, spre nord, Carpații Ucrainei.

Poteca spre Vârful Vlădeasa, de pe culmea principală.

Freeride Snowboarding.

Schi de tură în Munții Vlădeasa.

Climatul Masivului Vlădeasa înregistrează un fenomen aparte. Valoarea precipitațiilor înregistrate la stația meteo de pe Vârful Vlădeasa (1836 m) este mai mică decât cea de la stația meteo de la Stâna de Vale (1100 m). Valoarea medie multianuală a precipitațiilor la Vârful Vlădeasa este de 1225 mm/m²/an față de 1604 mm/m²/an, la Stâna de Vale. Fenomenul își găsește explicația (conform Geografia României, vol. I) în faptul că nivelul optim de condensare a norilor în Munții Apuseni se situează între 1200 – 1400 m.

Stația meteo Vlădeasa văzută dinspre nord.

Adăpostul termometrelor de la stația meteo Vlădeasa.

Clădire a stației meteo Vlădeasa, o importantă stație meteo pentru zona montană de vest a țării.

În zilele cu vreme favorabilă, chiar și iarna, potecile Munților Vlădeasa se umplu de turiști

Hidrografia - Munții Vlădeasa sunt castelul de ape ale Crișului Repede prin cei trei principali afluenți : Valea Iadului, Valea Drăganului, Valea Hențului, alimentate de o bogată rețea de văi secundare. O mică parte din limita sudică este drenată de Someșul Cald și Crișul Pietros, cu micii lor afluenți. Barajul Drăgan a fost construit în 1987, în apropiere de confluenţa râului Drăgan cu pârâul Sebeşel, are o înălțime de 120 de metri și o deschidere de 424 de metri, Barajul formează un lac de acumulare de 292 de hectare, cu 112 milioane de metri cubi de apă. Barajul Leșu, construit pe valea Iadei, a fost dat în folosință în anul 1973, iar hidrocentrala în anul 1977. Barajul, cu o înălţime de 60 metri şi o lungime de 180 metri a format un lac de acumulare cu o suprafață de 148 hectare, volumul de apă de 28,3 milioane m³. Barajul Leşu a fost golit complet de apă în 2015 pentru reabilitare. Din 2011 acesta nu mai acumula apă din cauza uzurii, estimându-se ca reabilitarea să fie finalizată în 2021.

Spectacolul este garantatRariștea de molid și arbuști alpini, alături de zăpadă, este materia primă pentru maestrul natură.

Orice crenguță poate fi o operă de artă.

La fiecare pas descoperi o nouă capodoperă a naturii.

Molizi de bezea.

Citește și Muntele Mare – Turnul de veghe al Apusenilor

După ce se ajunge pe vârf zările se deschid și spre sud. Vârful Bihor, cel mai înalt din Apuseni, văzut de pe cel de al doilea cel mai înalt vârf al Apusenilor.

Aici este perspectiva invers: Vârful Vlădeasa văzut de pe Vârful Bihor.

Muntele Mare văzut de pe Vf. Vlădeasa.

Spre SV se poate vedea Vf. Buteasa și micile lui căldări glaciare incipiente.

Cabana Vlădeasa este amplasată la NE de Vârful Vlădeasa, pe versantul estic al culmii principale a masivului, la altitudinea de 1430 m. Deasupra cabanei s-au montat încă din 2010 stâlpi pentru un viitor telescaun. Cabana oferă un număr de 30 de locuri de cazare cu posibilitatea de servire a mesei. Accesul la cabană se face din drumul european E60, Cluj-Oradea, prin localitățile Bologa și Săcuieu așezate pe Valea Săcuieului (Hențului), iar apoi, înainte de localitatea Săcuieu, la dreapta pe Valea Odrângușei sau după Săcuieu, la dreapta spre Rogojel. Accesul final se face pe drum forestier.

Încă o privire și spre Munții Rodnei, care domină orizontul de răsărit.

Vârful Vlădeasa sudic

Stația meteo de pe Vf. Vlădeasa nordic.

Spre Sud, deasupra norilor, și Retezatul își arată crestele.

Cu o intuiție bună se pot zări chiar și Munții Parâng.

Activitățile care se pot practica în Masivul Vlădeasa sunt, pe timp de vară drumețiile pe poteci marcate sau nemarcate, cățărarea, canyoning la Cascada Răchițele, cicloturismul etc. Pe timp de iarnă se poate face schi de tură, schi freeride, freeride snowboarding, cățărare pe gheață la Cascada Răchițele. Pentru pasionați de fotografie de natură, Masivul Vlădeasa este un excelent subiect, prin coniferele încărcate de zăpadă, adevărate opere de artă a naturii, prin Cascada Răchițele, abrupturile de la Pietre Albe etc. De asemenea, este un excelent punct de belvedere spre împrejurimi. Legenda (deși e un adevăr confirmat) spune că din Vârful Vlădeasa, în zilele cu atmosferă foarte transparentă, se pot vedea Munții Tatra. E perfect posibil, având în vedere că între cele două masive montane nu e decât întinsa pustă ungară, Câmpia Panonică. Tot ce e necesar, cum spuneam, atmosfera limpede. Așa cum se poate vedea în fotografiile din această povestire, într-o zi cu atmosfera acceptabil de clară se pot vedea Munții Maramureșului Ucrainean, aflați la 200 km distanță. Masivul Tatra este doar cu 100 km mai departe. Deci într-o zi cu atmosferă foarte clară e posibil. Dar din Vlădeasa nu vezi doar atât. Se pot vedea Orientalii nordici: Rodnei, Țibleșul, Munții Bârgăului, Călimanii și Meridionalii: Retezatul, Parângul. Mai aproape se pot vedea Muntele Mare și Bihorul. Pot fi văzute și localitățile mai apropiate sau mai îndepărtate, precum: Huedinul, Zalăul, Baia Mare.

Vârful Vlădeasa văzut dinspre sud.

Pietrele Albe încântă privirea la coborârea din zona ”La avalanșă”.

Citește și Scărița Belioara, emblematică pentru Munții Apuseni

Aici coborârea are un grad mare de înclinare, fără a pune probleme.

Poienile dinspre Valea Seacă.

Turiști parcurgând cu atenție poteca de deasupa abruptului.

O frumoasă panoramă se deschide spre Valea Henții, Satele Mărgău, Răchițele, Săcuieu. La poalele masivului se pot vizita și ruinele cetății medievale Bologa, din localitatea omonimă, vizibile chiar de pe șoseaua care străbate localitatea. Pentru pasionații de istorie trebuie precizat ca vizavi de cetate, peste Râul Hențu, se află și urmele castrului roman Resculum.

Citește și Plimbări de iarnă în zona Muntele Băișorii - Buscat, județul Cluj

O privire spre pârtiile de la Mărișel.

Huedinul și Munții Rodnei.

Localitățile din Depresiunea Huedin și Munții Țibleș.

Traseele turistice: Stâna de Vale – Cascada Moara Dracului; marcaj: CA; durată: 3 ore; lungime: 8 km; accesibil tot timpul anului. Stâna de Vale Vârful Custurilor – Șaua Bohodei – Baia Popii – Stâna de Vale (Circuitul Custurilor); marcaj: CG; Durată: 5 ore; lungime: 14 km; accesibil tot timpul anului, iar pe timpul iernii poate fi parcurs pe schiuri. Stâna de Vale – Șaua Băița – Săritoarea Ieduțului – Stâna de Vale (Circuitul Săritoarea Ieduțului); marcaj: PA; durată: 4,5 ore; lungime: 12,5 km; accesibil tot timpul anului. Stâna de Vale – Vârful Cârligatele – Piatra Calului – Baia Popii – Stâna de Vale; marcaj: PG; durată: 7 ore; lungime: 18 km; accesibil tot timpul anului, iar pe timpul iernii poate fi practicat pe schiuri. Stâna de Vale – Vârful Buteasa; marcaj: TR, durată: 4 ore; lungime: 12 km; accesibil tot timpul anului, iar pe timpul iernii poate fi practicat pe schiuri. Bologa – Vârful Odrângușa – Cabana Vlădeasa; marcaj: BA; durată: 7 ore; lungime: 19 km; accesibil tot timpul anului. Vlădeasa – Piatra Tâlharului; marcaj: BA; durată: 6 ore; lungime: 19 km; accesibil tot timpul anului, iar pe timpul iernii poate fi parcurs pe schiuri. Piatra Tâlharului – Padiș; marcaj: BA; durata: 5 ore; Lungime: 16 km; accesibil tot timpul anului, iar pe timpul iernii poate fi parcurs pe schiuri. Drăgan – Vlădeasa; marcaj: BA; durată: 4 ore; lungime: 12 km; accesibil tot timpul anului. Răchițele – Cascada Răchițele – Poiana Lespezi – Răchițele; marcaj: PR; durată: 4,5 ore; lungime: 12 km; accesibil tot timpul anului. Cabana Vlădeasa – Vârful Vlădeasa – Poiana Lespezi – Cabana Vlădeasa (Circuitul Vlădeasa); marcaj: PR; durată: 9 ore; lungime: 20 km; accesibil tot timpul anului. Cabana Vlădeasa – Cascada Răchițele – Șaua Pietrele Albe – Cabana Vlădeasa; marcaj: PA; durată: 10 ore; lungime: 31 km; accesibil dificil, cu mari diferențe de nivel. Săcuieu – Vlădeasa; Marcaj: TR; Durată: 4 ore; lungime: 11 km; accesibil tot timpul anului. Gura Zârnii – Cabana Vlădeasa; marcaj: TA; durată: 5 ore; lungime: 12 km; accesibil tot timpul anului, cu dificultate ridicată.

Gospodării din Rogojelu.

O ultimă privire spre Carpații Ucrainei, la revenirea la Cabana Vlădeasa.

O perspectivă dinspre Vârful Bihor spre Vârful Vlădeasa.

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și te îndeamnă să descoperi singur frumusețile Munților Vlădeasa MN13 - Harta de drumeţie a Munților VLĂDEASA

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar