Scărița Belioara, emblematică pentru Munții Apuseni
Adăugat acum 3 ani 11 luni de Morar Daniel.
Un circuit al Scăriței te poartă de la înaltele plaiuri domoale, la abrupturile ei amețitoare.
Rezervația naturală complexă Șesul-Craiului – Scărița-Belioara se suprapune unui areal calcaros situat în partea de est a masivului Muntele Mare, pe Valea Poșegii. Rezervația cuprinde platoul Șesul Craiului, pădurea de pe vârful Scărița, dar și spectaculoasele abrupturi ce domină obârșia văii Belioara. Este situată la o altitudine cuprinsă între 800 m și 1371 m. Alte puncte cu atractivitate peisagistică din această zonă sunt: Rezervația Naturală Cheile Poșegii, Rezervația Naturală Cheile Pociovaliștei, Rezervația Naturală Cheile Runcului și zona de abrupturi calcaroase de sub Vârful Vulturese ( 1134 m).
Citește și Munții Apuseni, concedii și idei de drumeții - zona Ocolișel - Belioara
Importanța rezervației este atât botanică, pentru speciile rare pe care le găzduiește, cât și geologică și peisagistică, prin varietatea de forme carstice. Limita rezervației se suprapune peste zona de abrupt, cu expunere sudică. Aceasta este cuprinsă aproximativ între aliniamentul dintre Vârful Scărița (1382 m) și Vârful Muntele Plaiului (1371 m), la nord, și baza pereților, situată pe aliniamentul Pârâului Răstoaca și a colectorului său, Valea Belioara, la sud.
Imagine cu masivul Șesul Craiului - Scărița-Belioara văzut de pe Muntele Mare
Masivul Șesul Craiului – Scărița-Belioara este unul cu altitudine mică, sub 1400 m. Cu toate acestea este un reper topografic important, vizibil din mai multe direcții. Foarte frumos se vede din Bedeleu, dar și din puncte mai îndepărtate ale Trascăului, De la Dumești, de la Cheile Râmețului, de la Dealul Geoagiului, de la Ponor sau Piatra Cetii. Alt unghi fotogenic este cel dinspre Muntele Mare.
Scărița-Belioara văzuta dinspre Dumești. În partea de jos se vede Comuna Sălciua.
Scărița-Belioara văzuta dinspre Cheile Râmețului
Scărița-Belioara văzuta dinspre Dealul Geoagiului. În plan secund Comuna Ponor.
Scărița-Belioara văzuta dinspre Piatra Cetii. În prim-plan satul Tecșești, iar în plan secund Cheile Râmețului.
Din punct de vedere geologic, rezervația se înscrie pe calcare și dolomite cu o carstificare avansată, reziduală. Masivul Șesul Craiului – Scărița-Belioara, împreună cu arealele cheilor menționate anterior și abrupturile Vârfului Vulturese, este înglobat în masa de roci cristaline și magmatice ale culmilor din jur. Delimitarea petrografică este evidențiată în relief sub forma unor zone cu abrupturi, turnuri impunătoare, creste ascuțite, văi adânci, adesea seci, clar detașate față de relieful mai domol format pe rocile magmatice și cristaline. Relieful rezervației reprezintă restul unui întins platou calcaros, redus de către eroziune până la stadiul actual.
Partea superioară mai păstrează aspectul unui platou de cca 250 m lățime, împărțit în două compartimente: la vest, Șesul Craiului, cu altitudini de 1350-1371 metri, cu pajiști, iar la est Scărița-Belioara, cu altitudini de cca 1350-1382 m, acoperit cu păduri de conifere și de amestec cu fag. Versanții nordici au versanți cu înclinație moderată și sunt bine împăduriți, în vreme ce versanții sudici au aspectul unor abrupturi pe care vegetația nu s-a putut fixa sub forma unui covor continuu. Pe versantul sudic sunt detașate cele mai înalte vârfuri, cu aspect de turnuri. Cele mai impunătoare sunt: Colțul Bleanțului (1353 m), Piatra Beliei, Vârful Negrila și Piscul Șteanul sau Muntele Plaiului (1371 m). În acest versant, puternic carstificat se găsesc numeroase peșteri, dintre care cele mai cunoscute sunt: Belioara, peștera cu aven Coșul Boului, Peștera Fără fund, Peștera Roșie, Peștera Lungă, Peștera Călugărului, Peștera lui Filip, Peștera Colțul Rotund etc.
În partea superioară a abruptului a fost amenajată o potecă tematică cu lungimea de 1,2 km și o diferență de nivel de doar 40 m, desfășurată est-vest. De-a lungul acesteia au fost montate 6 panouri informative pentru turiști. Poteca tematică se suprapune parţial peste traseul turistic care parcurge rezervaţia (marcaj punct roşu). Temele propuse au următoarele titluri: natura în culori, descoperă Scărița-belioara, flori și fluturi de la Șesul Craiului, stâncăriile calcaroase, ecosistemul pădurii și casa animalelor și păsărilor. La intrarea în rezervaţie (în partea estică şi vestică) sunt amplasate 2 panouri care oferă informaţii generale despre poteca tematică, harta traseului tematic, activităţi recomandate în perimetrul rezervaţiei şi informaţii despre siturile Natura 2000 Trascău.
Citește și Plimbări de iarnă în zona Muntele Băișorii - Buscat, județul Cluj
De pe ele mai putem afla că pe traseu nu există surse de apă potabilă și că accesul în rezervație se poate face doar pe traseele turistice marcate: CA – 3 h din stațiunea Muntele Băișorii; CA – 3 h din satul Runc, prin Cheile Runcului; TA – 3 h din satul Runc, prin Cheile Pociovaliștei; PR – 3 h din Belioara, comuna Poșaga; TR – 4-6 ore din Lunca Arieșului, peste Vulturese.
Scărița-Belioara și creasta Vulturese văzute dinspre Ponor.
Creasta Vulturese văzută de pe Muntele Mare. În plan secund Vârful Ugerul din Munții Tracăului.
Scărița-Belioara și Șesul Craiului văzute dinspre Muntele Mare.
Circuit Scărița Belioara, prin Cheile Pociovaliștei și Cheile Runcului
Traseul propus este unul destul de lung: aprox. 20 km și cca. 900 m diferență de nivel. Marcaje: TA + PR + CA
El pornește din localitatea Runc, de pe valea Ocolișului și urcă pe triunghi albastru, pe valea Pociovaliștei, la început pe șosea, iar apoi pe drum forestier. Acesta străbate cheile cu același nume și urcă până la obârșia văii în punctul unde intersectează marcajul cu punct roșu (cel care marchează circuitul masivului Scărița-Belioara). Urcușul final până la stâlpul cu marcaj se face pe o simplă potecă prin pădure și poieni. Din localitatea Runc și până aici sunt 6,5 km.
De aici se intră pe punctul roșu, se parcurge poteca tematică spre vest, pe deasupra abruptului rezervației până într-o înșeuare unde se intersectează marcajul cruce albastră pe care se face coborârea. Până aici s-au parcurs 9 km și urmează doar coborâre. Se cotește la dreapta, spre valea Belioarei (vorbim de Belioara cea care este afluentă a râului Ocoliș, de la nord de masiv, nu de Belioara – afluentă a râului Poșaga, cea de la sud de masiv), la început pe potecă prin pădure, apoi pe drum forestier până la confluența cu Ocolișul. Din acest punct, numit Lunca Largă, se intră pe șoseaua care coboară spre Runc prin Cheile Runcului. Pe tot acest traseu se ating trei puncte importante ale zonei: Cheile Pociovaliștei, Scărița-Belioara-Șesul Craiului și Cheile Runcului.
Cheile Pociovaliștei văzute spre aval.
Cheile Pociovaliștei văzute spre amonte.
Poteca pe care se urcă dinspre valea Pociovaliștei spre marcajul de circuit al Scăriței.
Cheile Pociovaliștei sunt formate pe valea cu același nume, afluent de dreapta al văii Ocolișului. Acestea sunt situate la aprox. 2 km spre vest de localitatea Runc. Cheile au statut de rezervație naturală cu suprafața de 130 ha. Pârâul Pociovaliștei străbate cheile pe o distanță de aproximativ 1.5 km lungime în care pierde 120 m diferență de nivel (690 m la intrare și 570 m la ieșirea din chei). Ambii versanți sunt abrupți, cu țancuri ș i creste, iar cel sudic fiind împădurit. Cota cea mai înaltă a cheilor, de 1016 m este atinsă într-un punct situat pe interfluviul dintre acestea și Cheile Runcului, situate spre nord.
Punctul de intersecție cu Circuitul din Scărița-Belioara.
Urcușul susținut spre Vârful Scărița.
Pădurea uscată de sub vârful Scărița
Prin rariștea pădurii se văd înălțimile Munților Trascăului.
Stațiunea Muntele Băișorii văzută din Scărița-Belioara
Intrarea pe poteca tematică.
Pliantul potecii tematice din Scărița-Belioara
Vârful Colțul Bleanțului.
Panoramă cu abruptul sudic din Scărița-Belioara
Punct de belvedere de pe poteca tematică.
Vedere spre valea Belioara până la punctul de confluență cu valea Poșaga de la Poșaga de Sus.
Poteca tematică strabate porțiuni de pădure de conifere și de amestec cu fag.
Vedere spre abruptul Bedeleului din Munții Trascăului.
Muntele Mare și Șesul Craiului - Scărița-Belioara, văzute de pe Vârful Ardașcheia.
Cheile Runcului sunt săpate de valea Ocolișului în amonte de satul Runc, fiind străbătute de drumul comunal dintre acesta și satul Lunca Largă. Sunt o rezervație complexă, cu suprafața de 240 ha, cu același tip de relief, cu abrupturi, țancuri și creste. Au o lungime de 1,8 km și o pantă a talvegului de 95 m. Versantul stâng este golaș, în vreme ce versantul drept este în cea mai mare parte împădurit, cu excepția părții inferioare mai abrupte. În chei există Peștera de la Runc cu o dezvoltare de aproape 400 m. Ambele chei sunt săpate la contactul dintre rocile metamorfice ale Muntelui Mare și calcarele masivului Vulturese.
Drumul care însoțește valea Belioara afluentă a văii Ocoliș.
Cheile Runcului.
Imediat în aval de Cheile Runcului apar primele gospodării tradiționale din satul Runc.
Instalație de tehnică tradițională pentru potcovit animale.
Biserica din satul Runc.
Traseul urmat cu profilul de relief, descărcat de pe Google Earth.
Dacă v-a plăcut articolul vă invităm la o tură în Masivul Șesul Craiului – Scărița-Belioara, împreună cu harta de drumeție a Munților GILĂU – MUNTELE MARE
Redactare, format și fotografii: Daniel Morar