Muntele Găina - muntele cu legende și tradiții populare

Muntele Găina – un munte faimos dar puțin cunoscut

Când se vorbește în general despre Muntele Găina, primul lucru care se aduce în discuție este Târgul de fete de pe Muntele Găina. Pe Internet se pot găsi foarte multe informații despre târgul de pe Muntele Găina, dar foarte puține despre muntele în sine.  Dacă vrei să urci pe Muntele Găina pentru renumita sărbătoare populară, atunci trebuie să știi că ea se ține anual în cea mai apropiată duminică de ziua de Sfântul Ilie. Dacă vrei să te bucuri de liniștea muntelui și de natură este bine să alegi orice altă zi din an.

Plecarea de la bifurcația de drumuri Valea Vidrișoarei - Dealul Crișului

Citește și Casa de Piatră și peșterile remarcabile din împrejurimi

 

Mușchi înghețați

Vârful Găina Cruce, apare în partea dreaptă, spre vest.

Vârful Biharia, iarmai în depărtare Vf. Bihor.

Citește și Munții Bihor - Apusenii la cel mai înalt nivel

Prezentarea geologică

Din punct de vedere tectonic și geologic Muntele Găina are o mare complexitate și se încadrează în unitatea geotectonică a Apusenilor de Nord, în subunitatea Munților Bihor, la limita acestora cu unitatea Apusenilor de Sud (Munții Metaliferi). În alcătuirea geologică a Masivului Găina intră roci metamorfice (cristaline), numeroase formațiuni sedimentare și intruziuni magmatice. În cadrul formațiunilor sedimentare se remarcă depozitul de gasteropode din Dealul cu Melci, format  dintr-o alternanță de conglomerate cu gresii și marne. Acesta este unul dintre cele mai interesante puncte fosilifere din țară. Aici s-au identificat 35 de specii de moluște, dintre care se remarcă gasteropodele marine din genul Acteonella. Abundența paleofaunistică a condus la concluzia că în urmă cu 50-80 de milioane de ani, în cretacicul superior, aici se găsea o mare tropicală care a permis dezvoltarea unei faune atât de bogate.           

    

Sectorul superior al Văii Vidrișoarei cu cătunul Valea Maciului. În depărtare Vf. Găina Cruce.

Vârful Biharia văzut de pe drumul spre Dealul Crișului

Gospodării izolate

Brândușe de primăvară ieșite direct din zăpadă.

Brândușe de primăvară

Prezentarea geografică

Geografic, Muntele Găina este asociat cel mai adesea cu Munții Bihor, ca parte sudică a acestora. În linii generale culmea Muntelui Găina este delimitată spre NE de valea Arieșului Mic, iar spre SV de Depresiunea Hălmagiu, de pe Crișul Alb. Cea mai înaltă cotă din acești munți este Vârful Găina (1486 m). Vârful Găina este legat de Vârful Bihor ( Curcubăta Mare – 1849 m ) printr-o culme împădurită, care cuprinde vârfurile: Muntele Rotund – 1409 m, Piatra Aradului – 1429 m și Vârful Muncelu – 1500 m.  Din culmea principală a Muntelui Găina se desprind spre SV culmi secundare mai lungi care coboară spre Depresiunea Hălmagiu. Spre nord se desprind culmi mai scurte care coboară spre Arieșul Mic. Masivul Găina formează astfel cumpăna de ape dintre bazinul Crișului Alb și cel al Arieșului. Altfel spus, formează granița dintre crișeni  și moți. Culmea principală și vârfurile au aspect masiv, cu versanți cu înclinare medie, fără abrupturi structurale sau petrografice accentuate. Deși Muntele Găina nu are altitudinea care să permită formarea golului alpin natural, între Vârful Găina-Cruce și Vârful Muntele Rotund, culmea a fost poienită de-a lungul timpului în mod artificial.

                 

Casă izolată din Dealul Crișului.

Citește și Pe ulițele satelor din Țara Moților, com. Horea -cota 1500

Privire de ansamblu asupra Văii Vidrișoarei, a Arieșului Mic și a Munților Bihor.

Spre SE se poate vedea Masivul Vulcan

Limita Comunei Avram Iancu

Brândușă de primăvară

O bifurcație de drumuri la limita satului Dealul Crișului.

O primăvară capricioasă a făcut ca ouăle depuse de broaște să fie prinse de îngheț

Târgul de fete de pe Muntele Găina

Târgul de fete de pe Muntele Găina este atestat documentar din a doua decadă a secolului XIX, în 1816. În acea perioadă, conform unor autori (jurnalistul Rubin Patiția, scriitorul Ioan Slavici și alții) sărbătoarea populară avea loc în ziua de Sân-Petru ( sărbătoarea sfinților Petru și Pavel). Din a treia decadă a secolului XX, după adoptarea calendarului gregorian, târgul se desfășoară în duminica cea mai apropiată de sărbătoarea de Sfântul Ilie. Semnificația acestei sărbători populare se pierde în negura timpurilor. Au fost invocate de către diverși autori, semnificații mitologice, agropastorale, economice sau sociale. Cert este ca această mare sărbătoare populară prilejuia întâlnirea locuitorilor din satele situate de o parte și de alta a Muntelui Găina, a crișenilor cu moții din bazinul Arieșului. Semnificația economică este aceea a schimbului de produse între locuitorii a peste 80 de sate de moți, crișeni, zărăndeni sau bihoreni. Trebuie menționat faptul că satele situate de jur împrejurul Masivului Găina erau specializate în practicarea diferitelor meșteșuguri. Se vindeau pe bani sau la schimb: cojoace, bricege, furci din lemn, greble, blănuri, piei de animale, curele, trofee de animale sălbatice, frânghii de cânepă, hamuri, căpestre, piedici de cai, coșuri de nuiele, grumăzare, juguri, ținătoare de praf de pușcă, făcute din corn de cerb, securi, barde, țapine, butoaie și căzi, ciubere, oale de lut, spete pentru războiul de țesut ș.a. Semnificația socială este aceea a contactelor umane dintre locuitorii din jurul muntelui și a prilejului de a încheia căsătorii. Familiile cu fete de măritat veneau cu zestrea încărcată pe cal şi stăteau în corturi unde se expunea zestrea fetelor. Feciorii, de asemenea, însoţiţi de familiile lor aduceau tot ce aveau mai bun, în special o curea frumoasa plină de argint şi aur. După ce îşi alegeau o mireasă, urma schimbarea „năframei” şi ospăţul cu cântec de lăutari. Localnicii credeau că numai aici, pe Muntele Găina, o cununie putea aduce noroc şi fericire.

 

 Un foișor de observație

Joncțiunea marcajului de culme cu cel care coboară spre Depresiunea Hălmagiului pe la Ribicioara.

Un fenomen atmosferic datorat nebulozității accentuate.

Drumul prin pădurea de fag spre Poiana Obârșiei.

Accesul pe muntele Găina

Se poate face atât auto cât și pe jos pe poteci marcate sau nemarcate. Accesul auto se face pe drumul judeţean DJ 762 până în comuna Avram Iancu, localitatea cea mai apropiată de Muntele Găina. De aici accesul se continuă pe un drum pietruit şi practicabil pentru mijloacele auto până pe platoul unde au loc manifestările.

Pe poteci marcate accesul se poate face din mai multe direcții. Câteva dintre acestea sunt:

• Hălmagiu – Hălmăgel – Vf. Găina, BA; distanța - 22,9 km; urcare - 1390 m; durata – 7 ore.
• Locul Între Ape - Piatra Bulzului (Bulzul Bulzeştilor) - Muntele Găina Cruce, TR; distanța - 23,7 km; urcare – 1796 m; durata – 10 ore.

Poiana Obârșiei și cele două vârfuri ale Muntelui Găina.

Vf. Bulzul Bulzeștilor (Bulzișorul)

Urmă de urs aproape de izvorul de sub Vf. Găina Cruce.

Izvorul de sub Vf. Găina Cruce.

Privire spre Munții Abrudului, cu Masivul Vulcan

Poiana Obârșiei și Masivul Vulcan

Vf. Găina Cruce - 1466 m

Spre Munții Metaliferi

Masivul Vulcan văzut de pe Vf. Găina Cruce.

Culmea Bihor-Biharia

 

O propunere de drumeție pe traseul: Vidrișoara – Dealul Crișului – Vf. Găina

Traseul propus pornește din Satul Vidrișoara, care aparține de comuna Avram Iancu. Se poate lăsa mașina chiar în locul unde se despart drumurile care urcă spre ultimele sate din amonte. În dreapta șoseaua continuă încă aproximativ un kilometru pe firul Vidrișoarei spre cătunul Valea Maciului (pe unde ne vom întoarce), iar la stânga continuă în serpentine drumul neasfaltat care urcă spre satul Dealul Crișului. Cțnd se ajunge în culmea dealului drumul cotește la dreapta, spre vest și se ajunge în traseul marcat cu bandă roșie, cel care trebuie urmat până pe Vârful Găina-Cruce. Se trece pe rând de indicatoarele rutiere de la limita comunei Avram Iancu, apoi cel care indică limita cătunului Dealul Crișului și prin pădure se ajunge la joncțiunea traseelor BR și BA; cel din urmă coboară spre Cheile Ribiței-Ribicioara-Gura Apei. Din acest punct poteca mai parcurge 1,5 km prin pădurea de fag, apoi se iese în Poiana Obârșiei, de unde se pot vedea ambele vârfuri ale Muntelui Găina: Vârful Găina Cruce, dar și Vf. Găina. Din acest loc într-o oră se poate ajunge pe Vf.  Găina Cruce. La coborârea de pe vârf, din Poiana Obârșiei, se poate alege pentru a face un circuit, drumul forestier pe Valea Vidrișoarei, drum nemarcat turistic dar practicabil inclusiv pentru vehicule 4x4.

Indicatoare de pe Vf. Găina Cruce

Vârful Găina - 1486 m văzut de pe Vf. Găina Cruce - 1466

Panou informativ de pe Vf. Găina Cruce

Monumentul închinat lui Avram Iancu de pe Vf. Găina Cruce

 

Regele Ferdinand pe Muntele Găina

Foarte puțini știu că la 1 septembrie 1924, cu prilejul centenarului nașterii lui Avram Iancu, pe Muntele Găina a fost sfințită o cruce. La evenimentul de pe platoul Muntelui Găina au fost prezenți regele Ferdinand, regina Maria, prințul Carol, Ion I.C.Brătianu și alte oficialități. Crucea din piatră, realizată de sculptorul Dumitru Mățăoanu s-a deteriorat în timp, fiind înlocuită cu alta după 1989, iar apoi s-a adăugat un monument al eroului.

 

În departare Munții Vlădeasa

Citește și Masivul Vlădeasa – bastionul nordic al Apusenilor

Muntele Mare la orizont

Citește și Muntele Mare – Turnul de veghe al Apusenilor

Vf. Strâmbu dinspre Masivul Vulcan.

Drumul de întoarcere pe firul Văii Vidrișoarei.

Drumul pe Valea Vidrișoarei

Casa memorială Avram Iancu din localitatea Avram Iancu (Vidra de Sus)

Dealul cu Melci de la Vidra de Sus.

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru activități de iarnă în aer liber, descoperind Muntele Găina cu MN17 - Harta de drumeție a Munţilor BIHOR - PLATOUL PADIȘ

 

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.