Munții Apuseni, concedii și idei de drumeții - zona Ocolișel - Belioara
Adăugat acum 5 ani 3 luni de muntii nostri.
Munții Apuseni reprezintă una dintre cele mai atractive destinații turistice din România. Pornind din zona Ocolișel - Poșaga se pot vizita câteva obiective turistice frumoase din zonă: “Cetatea” și Cheile Ocolișelului, Cheile Runcului, Cheile Pociovaliştei, Vârful Vulturese, Schitul și Cheile Poșegii, abruptul spectaculos al rezervației geobotanice Scăriţei-Belioara ș.a..
Munții Apuseni sunt o oază de relaxare departe de aglomerația urbană și un areal cu un potențial turistic deosebit. Pentru turiștii care își doresc o vacanță activă într-un cadru natural cu o mulțime de comori mai mult sau mai puțin cunoscute, mai mult sau mai puțin explorate, zona Ocolișel - Poșaga oferă câteva obiective turistice fermecătoare.
La poalele Muntelui Mare, în comunele Poşaga şi Ocoliş, din judeţul Alba, începând de la valea râului Arieş până la rezervaţia Scăriţa-Belioara, regăsim chei spectaculoase, peşteri neumblate şi grote în care s-au ascuns în anii ’50 luptătorii anticomunişti. Oamenii locurilor folosesc încă agricultura tradiţională şi au ca ocupaţie principală creşterea animalelor.
Cresterea animalelor în zona Belioara - © Alexander Elderweiss
1) “Cetatea” și Cheile Ocolișelului
Pornind dinspre Turda, pe Valea Arieşului cale de cca. 25 de km, se ajunge la confluența Văii Arieşului cu Valea Ocolișelului, apoi se urmează drumul frumos spre satul Ocolişel, care traversează Defileul Ocolișelului. Din Runc încep marcajele BA (traseul 11) care ne conduc pe malul drept al râului, pe un drum de pământ care traversează un sector de luncă frumos și ajunge într-o poiană mare cu case vechi (La Jderești). Mai sus poteca se îngustează înghesuită între apă și stânci și pătrundem în Cheile Ocolişelului. Chiar dacă nu sunt la fel de spectaculoase ca alte chei din Muntele Mare (ex. Cheile Runcului), Cheile Ocolișelului impresionează şi ele prin peisajul sălbatic.
Putem opta să le parcurgem direct prin apă (dacă râul nu este umflat) sau pe deasupra stâncilor. Vizitarea Cheilor impune turiștilor să sară ”din piatră în piatră”, dar cu toate acestea versanții împăduriți, cu grohotișuri de pietre și pereți verticali, ne fură privirea. La un moment dat, pe dreapta se ridică un colţ de stâncă mai semeţ, numit Cetatea.
Cheile Ocolișelului - © Fundația World Vision
În anul 2014, un grup de voluntari coordonați de Fundația World Vision, au marcat și au construit două locuri de popas în zona stâncii numită „La Cetate”, proiect în cadrul strategiei locale menită să dezvolte zona minieră defavorizată Iara. În dreptul unui panou informativ, căutăm cu atenție (mai ales în perioada de maximă vegetație) intrarea în circuitul Cetății - Cheile Ocolișelului (traseul 12) La capătul potecii înguste cu grohotiș, ce urcă tot mai aproape de baza abruptului, se iese din pădure, apoi se ajunge la locul de popas amenajat în partea superioară a stâncilor “Cetatea”, lângă un panou informativ, loc panoramic spectaculos de belvedere asupra Cheilor Ocolișelului și bazinului Văii Iara.
Cheile Ocolișelului - © Fundația World Vision voluntari HP
Pentru a închide circuitul, se coboară prin stânga “Cetăţii” (conform direcţiei de coborâre), ieșind în șaua dintre cele două spinări paralele ale formaţiunii stâncoase, de unde putem urca pe vârful din dreapta, un alt punct de belvedere cu perspective frumoase asupra Văii Ocolișelului, a cheilor omonime, tur de orizont completat de Valea Ocolișului și Valea Belioara (pe unde urcă traseul CA spre Rezervaţia Scăriţa Belioara).
2) Cheile Runcului și Cheile Pociovaliştei
La limita judeţelor Alba şi Cluj, se află o zonă fermecătoare, foarte puţin cunoscută şi promovată în mediul turistic, cu peşteri, chei şi grote. Farmecul zonei este dat de Cheile Runcului şi Cheile Pociovaliştei de la Ocoliş. Relieful acestora este unul pitoresc, cu pereţi înalţi, aproape verticali. Drumul până aici este bine întreținut. Din Valea Ocolișului pornesc marcajele CA (traseul 6) ce traversează Cheile Runcului până în satul Lunca Largă. Pe Valea Runcului, mai întâlnim vechi mori, vâltori şi alte instalaţii tradiţionale acţionate de forţa apei, unele încă în funcţiune.
Cheile Runcului imagine de ansamblu -© Levi Bagy Photography
Cheile Runcului, a căror versanţi abrupţi se ridică la înălţimi impresionante, au fost create de pârâul Runc, prin masivul calcaros Vulturease. Acestea sunt spectaculoase atât prin lungimea lor, de peste 1.000 m cât și prin înălțime (pe alocuri depășesc 450 m). Pe crestele Vârfului Pleşa din Cheile Runcului se mai pot zări şi astăzi tranşeele din cel de-Al Doilea Război Mondial.
Cheile Runcului - © Levi Bagy Photography
Traseul continuă pe un drum care pe măsură ce urcă pe Valea Belioara se transformă în drum de tractor apoi potecă și ajunge la marginea rezervaţiei Scăriţa-Belioara pe platoul calcaros Șesul Craiului.
Cheile Runcului forestier - © Levi Bagy Photography
Ochiul Cyclopului din Cheile Runcului -© Levi Bagy Photography
Din centrul satului Runc, la confluenţa văii Pociovaliștei cu valea Ocolișului, pornesc marcajele TA (traseul 9) care urmează un drum forestier, printre case și apoi, la cca. 30 de min de la pornire, intră în Cheile Pociovaliștei, între pereţii de piatră. Deși verticalele apar doar sus, aproape de culme, înălțimea versanţilor, pe care se agaţă copacii subțiri ne dă o imagine grandioasă.
Cheile Pociovaliştei - © Comuna Ocolis
Cheile Pociovaliștei constituie o arie naturală complexă, cu o asociaţie de abrupturi prăpăstioase, creste, turnuri şi hornuri pitorești. După chei, poteca urcă abrupt și iese în Poiana Cornul Pietrei, la capătul estic al rezervaţiei Scăriţa-Belioara.
3) Vârful Vulturese, Cheile Poșegii și schitul Poșaga
Tot din Defileul Arieșului, din staţia de autobuz Lunca Arieșului, pornește un alt traseu frumos, cu marcaje TR (traseul 10), ce străbate fânațe, apoi un loc cu case și grajduri din lemn, la est de Vârful Măgura.
Privelişte asupra văii Poşegii, de sub Vf. Vulturese - © Banda Rosie
Mănăstirea Poşaga vazuta de sub Vf. Vulturese - © Banda Rosie
De aici începe urcarea pe culme spre Vârful Vulturese, prin păduri de mesteceni și poieni, ajung\nd deasupra Văii Craca.
Admirând Scăriţa-Belioara - © Banda Rosie
Traseul TR continuă pe o potecă ce devine stâncoasă, până în Poiana Cornu Pietrei, la capătul estic al rezervaţiei Scăriţa-Belioara.
Puțin mai sus de Lunca Arieșului, din Poșaga de Jos, dacă urmăm marcajele CR (traseul 8), pe valea Poşegii, ajungem după cca. 6 km, la Mănăstirea Poşaga, unde se spune că există un izvor tămăduitor „Izvorul Tămăduirii” sau „Izvorul Maicii Domnului”.
Schitul Posaga din Defileul Poșegii - © Alexander Elderweiss
Mănăstirea Poşaga este o adevărată bijuterie de sculptură în lemn, cu zidul de incintă decorat cu medalioane din mozaic - portrete ale lui Burebista, Decebal, Traian, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare ș.a. Intrarea în incinta mănăstirii se face printr-o poartă masivă din lemn de stejar, cu o frumoasă sculptură, executată în 1981 de meşterul Vasile Sălăjan din Baia Sprie, județul Maramureș. Pe porţi sunt sculptate portretele revoluţionarilor Horea, Cloşca şi Crişan, iar în curte este sculptat din lemn, în picioare, Crăişorul Munţilor.
Schitul Posaga basorelief de lemn - © Alexander Elderweiss
Revenind la traseu, după câteva minute de parcurs drumul în amonte, se intră în Cheile Poșegii, chei nu foarte spectaculoase, dar frumoase, printre Masivele Feredeu și Vulturese, unde există alte două izvoare carstice ieşite din comun: Bujorul şi Feredeul, precum şi o carieră în care se află cristale de calcit. Rezervația naturală Cheile Poșegii, cu abrupturi, creste, turnuri și ogașe prapastioase, adăpostește și unele specii de plante rare.
Citește și Munții Apuseni, concedii și idei de drumeții - zona Scărișoara
4) Rezervația Șesul Plaiului - Scăriţa-Belioara
În drumul ce șerpuiește spre inima Munților Apuseni - rezervația Scărița - Belioara, pe Valea Belioarei, dinspre Cheile Poșegii (traseul 8), se regăsește Colţul lui Balmoș, un ţanc stâncos spectaculos, aflat în partea dreaptă a drumului.
Colțul lui Balmoș - © Alexander Elderweiss
Continuăm pe Valea Belioara și nu mai facem mult până la baza abruptului Scăriţei-Belioara.
Valea Belioara spre abruptul Scărița - Belioara - © Alexander Eldervweiss
Aici e punctul în care începe traseul PR în circuit al Scăriţei-Belioara (traseul 7), care urcă abrupt prin fânațe la stânga și continuă prin pădure până într-o poiană unde găsim grajduri și o colibă cu acoperiș din paie pitorești.
Abruptul Scarita - Belioara - © Călător în lume
Grajduri sub Scarita - Belioara - © Călător în lume
De aici urmează secțiunea cea mai dificilă a traseului, un sector stâncos ce necesită atenție (mai ales dacă plouă și stânca este udă) care ne scoate în Șaua La Răscruce, în culme, la intersecţia cu marcajul CA, ce vine din Stațiunea Muntele Băișorii (traseul 6).
Abrupt spre culme Scarita - © Amazing Romania
Cele două marcaje ne conduc la un stălp indicator din Șesul Craiului, la marginea rezervaţiei Scăriţa-Belioara.
Rezervatia Scarita - Belioara - © Călător în lume
De la acest stâlp, cu o scurtă abatere, putem coborî la punctul de belvedere ce oferă un orizont panoramic deosebit spre pădurile din apropiere, satul Belioara cu valea omonimă, Valea Arieșului și peste ea, abrupturile Masivului Bedeleu.
Belvedere de pe Scarita - Belioara -© Amazing Romania
În plus, dacă alegem perioada mai-iunie, ne putem bucura de perioada de înflorire a unor specii de plante rare (chiar unice în Europa), prezente de obicei la altitudini mult mai înalte: gențiana-cupă, strugurii ursului, sângele-voinicului, argințica, laleaua pestriță, săpunărița galbenă (care este o specie de origine mediteraneană), căldărușa, crinul pestriț etc. Nelipsită din rezervație este și floarea-de-colț. Peisajul idilic ne va fi completat de prezența fluturilor de un colorit încântător.
Spectacol de culori și o belvedere nemaipomenită. Te-am convins?
Belvedere de pe Scarita - Belioara - © Alexander Eldervweiss
O altă perioadă preferată de turiști, este luna octombrie, în care ruginiul frunzelor dă un colorit deosebit spectaculosului relief carstic, cu diferențe mari de nivel și numeroase peșteri, dintre care greu să o alegi pe cea mai frumoasă: Coșul Boului, Peștera Lungă, Peștera lui Filip, Peștera Călugărului, Peștera fără Fund sau Peștera Roșie sunt doar câteva dintre ele.
Rezervatia Scarita - Belioara in culori - © Manu Munțomanu
Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru un viitor concediu activ, descoperind zona Ocolișel - Poșaga - Belioara și impresionantele ei atracții cu harta de drumeție MN 11 Munții Gilău-Muntele Mare.
Citește și Munții Apuseni, concedii și idei de drumeții - zona Băișoara - Muntele Rece