Touristik Label - 410MN15: Cabana Râmeţ - Brădești - Sălciua de Jos

Legătura Cheile Mănăstirii - Sălciua de Jos, prin Cheile Râmeţului
Traseul 15 Cruce Albastră este traseul de legătură între Cabana Râmeț și localitatea Sălciua de Jos, o călătorie plină de atracții de natură exocarstică. Străbatem Cheile Mănăstirii, apoi Cheile Râmețului - poarta de intrare în Trascău, satul etnografic Cheia, culmea dealului Brădeștilor, satul răsfirat Valea Poienii, trecem prin apropierea rezervației Vânătările Ponorului, apoi coborâm la Peștera Huda lui Papară și Mănăstirea sub Piatră.
0

Trail Details [ro]

Dificultate
mediu
Distanţă
22,51km
Durată
9:00-10:00h
Urcare
1060m
Coborâre
1060m

Galerie

Tabs

Indicaţii de orientare

De la Cabana Râmeţ ne îndreptăm spre chei, trecând printre multe cabane și câteva case vechi. După 3 km, drumul se termină și noi urcăm pe firul apei intrând în teritoriul sălbatic al cheilor. Pe alocuri pereţii sunt atât de apropiaţi încât trebuie să mergem pe scoabele instalate pe versanţi sau să ne dezbrăcăm și să intrăm în apă. Nu recomandăm parcurgerea decât vara, pe vreme caldă. La ieșirea din chei ne asteaptă satul izolat Cheia, cu case și grajduri părăginite, năpădite de vegetaţie. O mână de oameni inimoși reconstruiesc aici case tradiţionale echipate cu obiecte vechi ce vor forma un „sit de conservare etnografică”. Noi schimbăm direcţia spre nord de-a lungul văii Brădeștilor. După trecerea pârâului Geogel un indicator ne sugerează vizitarea Cheilor Geogelului, într-o abatere spre stânga (vest). Reveniţi la traseu continuăm parcursul de-a lungul văii, parcurgem o pădure de fag prin care urcăm mereu, apoi printre casele satului Brădești ajungem pe culmea dealului, pe unde trece DJ107I. De aici, marcajul folosește DC104 care coboară ușor înspre nord, de-a lungul Văii Poienii, prin satul răsfirat cu acelasi nume, iar după ce lasă în stânga Vânătările Ponorului, poposește lângă o troiţă, unde întâlnim traseul 5 (BA). Plimbarea din Brădesti până aici a fost de aproape 6 km. Coborâm prin pădure până lângă intrarea în peștera Huda lui Papară, unde se află un izvor și loc de popas, punctul terminus al traseelor 2 (TR) și 3 (BG). La 150 m se află Mănăstirea sub Piatră. În zonă sunt mai multe pensiuni, cabane și case vechi. Așezarea cu numele Sub Piatră a fost locuită din cele mai vechi timpuri și este plină de legende. De aici, traseul coboară la Sălciua folosind un drum bun, parţial asfaltat, de-a lungul Văii Morilor.

Etape

Cabana Râmeţ - Cheile Râmeţului (prin apă) - Cheia - Brădești - Valea Poienii - Sub Piatră - Sălciua de Jos

Descriere

 

Traseul 15 CA face legătura între Cheile Mănăstirii și Depresiunea Sălciua, traversând sălbaticele chei ale Râmețului și cătunele aproape izolate ale Trascăului: Cheia, Brădești și Valea Poienii. Este un traseu lung, destul de solicitant, cu peste 1000 m diferențe de nivel, în cca. 9 - 10 h de drumeție. Accesibil cu precădere vara (se traversează prin apă).

Pornim în traseu de la Cabana Râmeţ, accesibilă pe drumul dinspre Teiuș care însoțește pârâul Geoagiului și trece de Cheile Mănăstirii, ce se ivesc ca o poartă de intrare în Munții Trascău. Aspectul zimţat, ca nişte colţi şi ace, mărginite de versanţi care se continuă spre bază cu grohotiş, i-au oferit în anii ’80, dreptul de desfășurare a câtorva finale ale CM de Alpinism. Suntem însoțiți de marcajele TA (traseul 16) - spre Cheile Întregalde și CG (traseul 17) - spre Poiana cu narcise Tecșești. La cca 3 km de Mănăstirea Râmeț, una dintre cele mai vechi așezăminte de acest fel din Transilvania, trecem de ultimele cabane, câteva case vechi și intrăm în tărâmul sălbatic al Cheilor Râmețului. TA urcă abrupt pe Brâna Caprei. 

Cheile Râmețului, o rezervație naturală ce se întinde pe o suprafață de 150 ha, îi răsplăteşte pe cei ce se încumetă să o străbată, cu privelişti de o măreţie unică şi cu impresia unei călătorii de basm. Cheile iau forma unui „canion” strâmt, greu de străbătut, pe alocuri primejdios, o trecătoare îngustă tăiată în stâncă, prin arcade de piatră între două masive săpate în calcare jurasice - Uzmezeu la N și Fundoi la S.

CA urmează cursul râului Geoagiu sau Stremţ, care pe cursul său superior poartă şi numele de Râul Râmeţ, printre pereţii de piatră, și folosim pe alocuri mânere de oțel fixate în stâncă, scoabe și cabluri. După ce trecem de renumita “Poartă a Râmețului”, înaltă de circa 5 m, lată de 3 m și lungă de 8 m, intrăm, pentru cca 350- 400 m, efectiv prin apă, când până Ia genunchi, când până Ia brâu.  Nu e un drum uşor, ci pe un râu de munte rece și iute, şi, de aceea, se recomandă să fie parcurs pe timp de vară.

La ieșirea din chei ne așteaptă satul izolat Cheia, unde doi tineri inimoși au demarat un proiect de reamenajare și recondiționare a caselor tradiționale, cu obiecte vechi, în care se poate locui la fel cum se trăia aici în urmă cu 100 de ani. Proiectul a fost denumit de inițiatori situl de conservare etnografică ”Satul Cheia”.

În continuare, poteca își schimbă direcția spre N, de-a lungul văii Brădeștilor, urcă în satul Brădești, pe culmea dealului, apoi continuă pe un drumeag de-a lungul satului răsfirat Valea Poieni, până deasupra rezervației Vânătările Ponorului, lângă o troiță unde întâlnim BA (traseul 5) - care străbate dolinele Bedeleului și Cheile Siloșului spre Colțești (cu Cetatea Trascăului). Numele de vânătări provine de la fâșiile vinete de pe stâncă, desenate de apele cascadei care se revarsă deasupra depresiunii (Cascada Dalbina), drenată subteran cu un fund plat pe care curge permanent sau temporar o reţea de ape. La ploi puternice, apa nu poate fi drenată rapid şi se formează un lac temporar, motiv pentru care aici este amenajat un balcon suspendat de belvedere.

Revenim la troiță și coborâm prin pădure până aproape de peștera Huda lui Papară, înaltă de 35 m și lată de 4-5 m (peștera are o lungime măsurată de 2200 m). Sifonul de Ia capăt a împiedicat traversarea până Ia Vânătare, ponorul unde 3 pâraie sunt înghițite de peștera Dâlbina. (vezi descriere traseul 2 TR).

Peștera Huda lui Papară, înaltă de 35 m și lată de 4-5 m, are o lungime măsurată de peste 2000 m, fiind cea mai lungă, cea mai denivelată, cea mai dificilă, cu cea mai mare sală, cu cea mai înaltă galerie, cu cel mai lung curs subteran din România, cu cel mai mare debit, cu cea mai mare colonie de lilieci din Europa. În 2013 peștera a fost închisă cu poartă metalică și vizitarea a fost interzisă publicului care rămânea adesea blocat în peșteră și salvarea lor era problematică. Vechea pasarelă de acces a fost luată de viituri. 

De la Peștera Huda lui Papară, trecem de centrul de informare și coborâm la drumul de acces spre Mănăstirea sub Piatră, drum care ne conduce apoi de-a lungul defileului Valea Morilor, printre mai multe pensiuni, cabane și case vechi, locuite de moți din cele mai vechi timpuri. În cele din urmă ajungem în localitatea Sălciua de Jos, un alt sat specific Țării Moților.

Vreme

Persoane care au contribuit

 

Cabana Râmeţ - Brădești - Sălciua de Jos în Alba, Trascău este un traseu de drumeţie mediu.
0
0 voturi

Comentarii

Comentariul dumneavoastră