Traseul 16 TA face legătura între Cheile Mănăstirii și Întregalde, depășind Cheile Râmețului pe Brâna Caprelor. Este un traseu aerian destul de dificil, ce necesită atenție sporită, cu peste 700 m diferențe de nivel, în cca. 6 - 7 h de drumeție. Periculos iarna!
Pornim în traseu de la Cabana Râmeţ, accesibilă pe drumul dinspre Teiuș care însoțește pârâul Geoagiului și trece de Cheile Mănăstirii, ce se ivesc ca o poartă de intrare în Munții Trascău. Aspectul zimţat, ca nişte colţi şi ace, mărginite de versanţi care se continuă spre bază cu grohotiş, i-au oferit în anii ’80, dreptul de desfășurare a câtorva finale ale CM de Alpinism. Suntem însoțiți de marcajele CA (traseul 15) - ce traversează Cheile Râmețului prin apă și CG (traseul 17) - spre Poiana cu narcise Tecșești.
La cca 2.5 km de Mănăstirea Râmeț, una dintre cele mai vechi așezăminte de acest fel din Transilvania, lăsăm CG la stânga (peste Muntele Cetii), trecem de ultimele cabane, câteva case vechi și intrăm în tărâmul sălbatic al Cheilor Râmețului.
Spre deosebire de traseul CA care parcurge cheile prin apă, TA urcă abrupt pe versantul stâng (dreapta cum urcăm), pe Brâna Caprelor, cu o cățărare asistată de un cablu de oțel. Lângă o cruce este amplasată și o tablă care ne avertizează că traseul este periculos și este indicat numai turiștilor experimentați, obișnuiți cu cățărări pe stânci.
Continuăm pe versantul stâncos al cheilor, urcând pe alocuri la 100 m deasupra pârâului. Există mai multe locuri de belvedere, iar priveliștea asupra cheilor este minunată. După ce depășim sectorul de chei, coborâm cu atenție pe grohotiș, la satul izolat Cheia, unde doi tineri inimoși au demarat un proiect de reamenajare și recondiționare a caselor tradiționale, cu obiecte vechi, în care se poate locui la fel cum se trăia aici în urmă cu 100 de ani. Proiectul a fost denumit de inițiatori ”situl de conservare etnografică Satul Cheia”.
În centrul satului, cele două trasee se despart (cel prin apă și pe Brâna Caprei). TA urmează direcția S, traversează pârâul pe o punte și continuă aproape de Cheile Piatra Bălţii, scurte dar frumoase, eclipsate de mult mai cunoscutele chei ale Râmețului. În patul albiei sunt prezente marmite torențiale în care, în perioadele secetoase, apa râului băltește, de unde și denumirea dată de localnici.
Câștigăm rapid altitudine și continuăm aproape de Cheile Pravului, o zonă sălbatică, rar umblată de turiști, cu abrupturi și piscuri izolate care pot fi o adevărată provocare pentru cățărători. Pe stânga Pârâului Pravului, în zona satului Boțani, se găsesc trei peșteri, dintre care Peștera cu Ape, cea mai însemnată, este străbătută de un curs subteran ce cade în cascade și care a generat marmite torențiale.
Urmăm apoi drumul care străbate, rând pe rând, cătunele Boțani - cu mai multe case răsfirate, Dealul Geoagiului și Modolești, și ajungem la drumul județean spre Întregalde, loc unde reîntâlnim CG (traseul 17) venind din Cheile Întregalde.
Comentarii