Cheile Sighiștelului – Drumeție prin paradisul verde al Bihorului

De ce să vizitezi Cheile Sighiștelului?

Aspect din Cheile Sighiștelului.

• Pentru a explora un colț de natură sălbatică - traseul oferă un peisaj spectaculos, natural și nealterat.
• Pentru a descoperi peșteri deosebite - ai acces la zeci de cavități, multe dintre ele cu galerii impresionante și formațiuni carstice remarcabile.
• Pentru a parcurge un traseu ușor și accesibil - această rută este ideală pentru drumeții de o zi, fără dificultăți tehnice.
• Pentru a te bucura de natură protejată și diversitate - traseul traversează o zonă conservată, caracterizată de flora și fauna tipice Apusenilor umezi.

Cheile Sighiștelului: un labirint cu peste 180 de peșteri.

Munții Apuseni și Parcul Natural Apuseni

Munții Apuseni, parte a Carpaților Occidentali, se remarcă printr-un relief carstic complex, alcătuit din platouri calcaroase, văi adânci și peste 1500 de peșteri, fiind una dintre cele mai bogate regiuni carstice din Europa. Aceștia adăpostesc o biodiversitate excepțională și o rețea densă de trasee turistice și speologice.

Platourile calcaroase ale Apusenilor - Padiș, Munții Bihor.

Citește și Munții Bihorului între Arieșul Mic și Arieșul Mare

În inima acestor munți se află Parcul Natural Apuseni, înființat în anul 1990, cu o suprafață de aproximativ 75.000 ha, extinzându-se pe teritoriul județelor Bihor, Cluj și Alba. Parcul are rolul de a proteja patrimoniul natural și cultural al zonei, incluzând ecosisteme montane, păduri seculare, pajiști alpine și numeroase forme de relief carstic. Activitățile turistice permise includ drumeții, speologie cu ghid, observarea faunei și ecoturismul, în condițiile respectării reglementărilor de conservare.

Fenomene carstice spectaculoase.

Munții Bihor și Cheile Sighiștelului

În cadrul Munților Apuseni, Munții Bihor ocupă zona centrală și cuprind unele dintre cele mai spectaculoase peisaje carstice.

Citește și Munții Bihor ca destinație turistică de iarnă

Aspect din Munții Bihor.

Biodiversitatea Apusenilor - Padiș.

Citește și Padiș - drumeție printre doline și flori

Una dintre cele mai reprezentative zone este Cheile Sighiștelului, aflate în județul Bihor, în apropierea localității Sighiștel, la circa 5 km de Beiuș. Cheile Sighiștelului se întind pe o lungime de aproximativ 5 km, fiind formate de râul Sighiștel care a săpat în calcare mezozoice un defileu adânc, mărginit de pereți abrupți. Zona este renumită pentru densitatea ridicată de peșteri și avene, însumând peste 180 de cavități carstice înregistrate, într-un spațiu relativ restrâns.

 

Valea Sighiștelului - paradisul verde al Bihorului.

Cheile Sighiștelului – o bijuterie carstică

Canionul din Cheile Sighiștelului.

Datorită structurii geologice, Cheile Sighiștelului adăpostesc un număr impresionant de peșteri. Printre cele mai cunoscute se numără:

• Peștera Măgura – una dintre cele mai lungi și importante peșteri din zonă.
• Peștera Coliboaia – renumită pentru picturile sale rupestre.
• Peștera Dracoaia – situată în apropierea intrării în chei, cu galerii spectaculoase.

Peștera, monument al naturii, Măgura.

Portalul Peșterii Drăcoaia.

Peștera Măgura

Peștera Măgura este situată în versantul drept al Cheilor Sighiștelului, la o altitudine de aproximativ 560 m.

Portalul Peșterii Măgura.

Are o lungime explorată de circa 2 km și este alcătuită din galerii fosile, formațiuni stalagmitice și pasaje înguste care se desfășoară pe mai multe nivele. Peștera este închisă pentru publicul larg, fiind inclusă în categoria cavităților protejate pentru conservarea habitatelor subterane. Accesul se poate realiza doar cu avize speciale din partea Ministerului Mediului și a administrației Parcului Natural Apuseni, în scopuri științifice sau turistice ghidate.

Sala Palmierului.

Galeria gururilor.

Coiful lui Ginghis Han.

Cangurul.

Gurul Mare.

Bogăția formațiunilor din Peștera Măgura este uimitoare.

Peștera Coliboaia

Situată la aproximativ 120 m în amonte de Peștera Măgura, Peștera Coliboaia este un sit arheologic de importanță europeană, datorită descoperirii unor picturi rupestre datate în perioada Aurignaciană, cu o vechime estimată între 32.000 și 35.000 de ani.

Intrarea în Peștera Coliboaia.

Reprezentările grafice, realizate cu cărbune, includ figuri de bizoni, urși, rinoceri lânoși și cai, constituind cele mai vechi picturi rupestre cunoscute din Europa Centrală și de Sud-Est. Accesul în peșteră este strict interzis publicului, fiind permis doar speologilor și cercetătorilor autorizați, în scopuri științifice și de conservare.

Portalul Peșterii Coliboaia.

Peștera Dracoaia

Peștera Dracoaia este localizată în apropierea intrării în Cheile Sighiștelului și se remarcă prin dimensiunile considerabile ale portalului de intrare și prin galeriile largi, ușor accesibile. Este una dintre cele mai vizitate peșteri din zonă, datorită accesibilității și peisajului spectaculos, fiind adesea inclusă în traseele turistice de o zi.

Peștera Dracoaia.

Portalul Peșterii Drăcoaia.

Drumeție: Localitatea Sighiștel – Cheile Sighiștelului – Peștera Măgura – Peștera Drăcoaia - Retur

Caseta tehnică: Dificultate: mediu; Marcaj: Triunghi Albastru; Durata: 5 - 6 (cu tot cu timpul necesar pentru vizitarea a două peșteri); Urcare: 366 m.

Marcajul care însoțește poteca.

Citește și Minunile Apusenilor - Platoul Padiș

Descrierea traseului

Accesul spre traseu se face pe drumul asfaltat DC 257, care urcă în amonte de localitatea Sighiștel. La capătul asfaltului, există spațiu unde poate fi lăsată mașina.

La capătul drumului asfaltat - loc de parcat mașina.

De aici, se continuă pe jos câteva zeci de metri, având râul Sighiștel în stânga, până la un mic baraj cu piloni. Acolo se traversează râul pe malul drept (din punct de vedere geografic). În continuare, în descrierea traseului, „dreapta” și „stânga” vor fi indicate în sensul de urcare pe vale, nu geografic. După ce se trece de ultima gospodărie din sat, se înaintează pe un drum de țară care duce, în scurt timp, într-o luncă verde, presărată cu nuci. După confluența cu pârâul Sodolu Pietrii, valea se îngustează treptat între versanții muntoși.

Intrarea pe Valea Sighiștelului.

Pe partea dreaptă se înalță Fața Pietrii, unde se află Peștera de la Fața Pietrii. În stânga se află Dealul Tibocoaia, ce adăpostește Peștera Tibocoaia. Tot pe versantul drept se observă izbucul La Hidre, captat pentru alimentarea cu apă a satului Sighiștel.

Spre Culmea Fața Pietrii.

Izbucul „La Hidre”.

Pădurea de fag.

Poteca alternează între cele două maluri.

Panou informativ.

Citește și Drumeție de iarnă - Stâna de Vale-Vf. Cârligați

Pe măsură ce se înaintează, valea prezintă mici terase înierbate, alternând de pe un mal pe celălalt. Pe partea stângă, următorul punct de interes este Izbucul La Cameniță, deosebit de pitoresc, decorat cu o draperie naturală de iederă ce închide micul portal.

Sectoare cu terase înierbate.

Mușchiul îmbracă tot.

Izbucul La Cameniță.

Mai sus, pe versantul din dreapta, abrupt și împădurit, se ridică Piatra Șoimului. La 95 de metri deasupra albiei, în stânga acesteia, se află Peștera Corbasca. Poteca spre peșteră este greu de identificat fără un ghid.

Valea începe să se îngusteze.

Datorită configurației văii, traseul presupune mai multe traversări ale râului, de pe un mal pe celălalt.

Traversarea albiei, o constantă pe Valea Sighiștelului.

La aproximativ 15 minute de mers de la Izbucul La Cameniță, pe partea stângă, se poate observa pe o stâncă marcajul Punct Roșu și o săgeată care indică treseul în circuit care pornește de la Peștera Urșilor.

Intersecția cu Punct Roșu.

La aproximativ un sfert de oră de mers mai sus, pe versantul abrupt din dreapta, se deschide o cavitate impresionantă – Peștera Drăcoaia. Este considerată printre cele mai dezvoltate din chei, cu un total de 1963 de metri, însă doar o mică porțiune, în jur de 80 de metri, este accesibilă vizitatorilor.

 

Peștera Drăcoaia.

Peștera Drăcoaia.

Florile - bucuria ochilor.

Lopățea.

Citește și Drumul alb din Padiș spre Rezervația Vârful Cârligate

Pretutindeni, copacii căzuți adaugă peisajului un farmec sălbatic și natural.

În zona situată în amonte de Drăcoaia și Suruța, relieful Văii Sighiștel se transformă treptat. Aici, versanții se ridică abrupt, modelând o vale asemănătoare unei chei iar albia este presărată de bolovani, făcând poteca dificil de urmărit. După o succesiune de meandre, se poate observa, în partea dreaptă și la o înălțime de circa doi metri, o intrare circulară în stâncă – este vorba despre peștera cunoscută sub numele de Gaura Fetii.

Izbucul Gaura Fetii..

Albia este presărată cu bolovani acoperiți de mușchi.

Traseul continuă printr-un sector unde panta versanților se mai îmblânzește pentru scurt timp, după care valea se închide din nou într-un pasaj îngust, asemănător unui canion. Un colț aparte, cu un aspect sălbatic, este evidențiat de un pârâu care se prăvălește rapid din stânga, peste o zonă de tuf calcaros înverzit de mușchi. Urmând acest mic curs de apă pe o diferență de nivel de aproximativ 12 metri, se ajunge la o cavitate de mici dimensiuni, dar activă din punct de vedere hidrologic – Peștera Pișolca, care măsoară în jur de 264 de metri lungime.

Câțiva metri mai sus este Peștera Pișolca.

Apropierea de locul unde se urcă spre Peștera Măgura.

La aproximativ 500 de metri mai sus, după alte câteva coturi, pe partea stângă se remarcă un grohotiș cu bolovani instabili care coboară de pe versant. Acesta provine din gura Peșterii Măgura, accesibilă însă pe un alt traseu. Traseul continuă pe vale până la un alt afluent, Pârâul Chifului, care se varsă din dreapta. În apropiere, valea se lărgește formând o zonă asemănătoare cu o poiană. Locul se recunoaște ușor: pe partea stângă se află un grohotiș acoperit de urzici și vegetație deasă, prin care curge un firicel de apă.

Câțiva pași și începe urcarea spre cele două peșteri: Peștera Coliboaia și Peștera Măgura.

Deasupra, pe versant, se distinge un perete înalt, cu dungi verticale, scobit ca o mare nișă – la baza acestuia se află gura Peșterii Coliboaia, invizibilă de jos. Din acest punct, traseul urcă atât spre Peștera Coliboaia, cât și spre Peștera Măgura.

Abriul de la Peștera Coliboaia.

Portalul Peșterii Măgura.

Marcajul părăsește valea și urcă pe versantul din stânga, deoarece albia devine greu accesibilă. Totuși, se poate continua aproximativ 200 de metri în amonte pentru a descoperi una dintre cele mai înguste chei din Munții Apuseni – pe alocuri, lățimea acesteia nu depășește 2 metri, deși pereții nu sunt foarte înalți.  

Zona canionului din Cheile Sighiștelului.

Pe anumite locuri canionul este mai îngust de 2 metri.

Cheile Sighiștelului.

Această zonă a Munților Apuseni, prin peisajul său carstic, biodiversitatea sa remarcabilă și patrimoniul arheologic unic, constituie un punct de atracție major pentru turismul ecologic și speologic din România. Explorarea responsabilă, în acord cu reglementările de protecție, este esențială pentru conservarea acestui patrimoniu natural și cultural de excepție.

Aspect de pe Valea Sighiștelului.

Sperăm că acest articol ți-a trezit curiozitatea și te va inspira să pornești la pas printre frumusețile Văii Sighiștelului cu MN17 - Harta de drumeție a Munţilor BIHOR - PLATOUL PADIȘ

 

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar