Munții Bihorului între Arieșul Mic și Arieșul Mare

Într-o zi senină Munții Bihorului pot fi un spectacol solemn al geografiei Carpaților.
Munții Bihor

De ce ai alege să vizitezi Munții Bihor iarna?

Munții Bihor văzuți dinspre Dealul Crișului, Munții Găina.

Pentru că sunt munți în care ai de ales între drumeția într-un cadru natural spectaculos, schiatul pe pârtiile din Pasul Vârtop, schiul de tură pe plaiurile înalte dintre Piatra Grăitoare și Vf. Cucurbăta Mică sau o tură de fotografie cu coniferele încărcate de zăpadă și pitoreștile colibe moțești.

Citește și Satul de vacanță Vârtop, aproape de Groapa Ruginoasă

Muntele Găina văzut din Munții Bihor

Tura dintre cele două Arieșuri ne poartă pașii pe cea mai înaltă creastă montană a Munților Apuseni, cea dintre vârfurile Cucurbăta Mică și Cucurbăta Mare (Vf. Bihor). Creasta principală a Munților Bihor se menține la o altitudine de peste 1650 m pe o lungime de aproximativ 5 km. Comparabilă cu aceasta, în Munții Apuseni, mai este doar creasta Munților Vlădeasa, care pe o lungime apropiată este superioară izohietei de 1650 m.

 Creasta principală a Munților Bihor văzută dinspre Vârful Vlădeasa.

Citește și Masivul Vlădeasa – bastionul nordic al Apusenilor

Creasta principală a Munților Bihor văzută de pe Munții Găina.

Citește și Muntele Găina - muntele cu legende și tradiții populare

Creasta principală a Munților Bihor văzută dinspre Poiana Găujoara, lângă Păltiniș.

Citește și Munții Cindrel – munții mărginimii Sibiului

Creasta principală a Munților Bihor văzută de pe Vârful Șureanu.

Citește și Munții Șureanu – adevărată Poartă a Raiului

Vedere din Munții Bihor.

Citește și Munții Bihor - Apusenii la cel mai înalt nivel

Vf. Cucurbăta Mică văzută de la colibele de pe Valea Cepelor.

O tură de iarnă pe „Acoperișul Apusenilor” este un bun prilej pentru a-ți umple plămânii de aer „tare” de munte, pentru a-ți încărca „bateriile” pentru o nouă săptămână de muncă, dar și pentru a-ți însuși o bună lecție de geografie aplicată. Putem spune așa deoarece odată ajuns pe culmea principală a Munților Bihor vei putea admira priveliști fără opreliști. Vârful Bihor, prin poziția sa dominantă, este vârful care oferă perspective largi asupra Munților Apuseni. Vei putea admira deopotrivă cătunele risipite ale Țării Moților, dar și depresiunile și munții dinspre vest, ai Țării Crișurilor.

Colibele rispipite ale Țării Moților.

Citește și Pe ulițele satelor din Țara Moților, com. Horea -cota 1500

Cu bucurie vei descoperii cele mai înalte masive ale Apusenilor, dar și linia lungă a Meridionalilor, dinspre Acoperișul României, Vârful Moldoveanu, și până la capătul de apus al acestora, în Țarcu și Muntele Mic. Dacă ești un norocos vei putea vedea chiar mai mult de atât și, cu uimire, vei descoperi că și Orientalii pot fi văzuți din Occidentali. Dar să o luăm metodic.

Vedere din Munții Bihor spre Munții Cindrelului și Munții Lotrului.

Spre nord sunt bine vizibili Munții Vlădeasa, a căror vârf principal este marcat de clădirea stației meteo, vizibilă de aici doar ca un mic punct. Acesta este al doilea vârf - (1836 m) - ca altitudine al Apusenilor, după cel pe care ne aflăm. Mai aproape se vede bine culmea înaltă a Vârfului Cârligatele, care domină spre nord platoul împădurit al Padișului.

Citește și Drumul alb din Padiș spre Rezervația Vârful Cârligate

Mult mai aproape, poate fi văzut peretele calcaros al Pietrelor Negre, acolo unde există amenajat un traseu spectaculos de via ferrata. Cu atenție poți vedea chiar panglica neagră a DN75, care își șerpuiește asfaltul pe la poalele peretelui calcaros.

Vârful Vlădeasa văzut din Munții Bihor.

Culmea Cârligatele văzută din Munții Bihor.

Stâncăriile Pietrele Negre văzute de pe Vf. Bihor.

Spre răsărit pot fi văzute anumite părți din Munții Rodnei și Munții Țibleșului. Nu sunt vizibile la fel de bine ca din Munții Vlădeasa, dar bucuria acestor perspective este la fel de mare. Mai aproape, în cadrul Apusenilor se pot distinge cătunele risipite din zona Gârda și Cheile Ordâncușei. Deasupra lor se pot vedea înălțimile montane dinspre Vf. Petreasa.

Citește și Prin cătunele moților spre Petreasa - pe Drumul lui Iovan

De la aceste vârfuri conducându-ne privirea spre sud trecem de înălțimile vârfurilor Lămășoaia (1578 m) și Balomireasa (1632 m) și, ajutați de reperul domului radar, descoperim întinsele plaiuri înalte ale Muntelui Mare (1826 m), al treilea vârf în ordinea altitudinii din Munții Apuseni.

Munții Țibleș fotografiați de pe Vf. Bihor

Cheile Ordâncușei și Vf. Petreasa văzute de pe Vf. Bihor

Vf. Muntele Mare văzut de pe Vf. Bihor

Citește și Muntele Mare – Turnul de veghe al Apusenilor

Spre miazăzi, începând dinspre stânga, stau aliniați:

  • Munții Făgărașului, a căror creastă își ițește nenumăratele vârfuri, dinspre esticul Urlea până în vesticul Suru, culminând în trapezul Viștea-Moldoveanu și piramida Negoiului. Pe direcția Munților Făgăraș se pot distinge, în cadrul Apusenilor, părți din Metaliferi (Vf. Vâlcoi) și din Munții Trascăului (Vf. Dâmbău);

Citește și Început de iarnă pe Vf. Dâmbău, cel mai înalt din Trascău

Munții Făgărașului văzuți dinspre Vf. Cucurbăta Mică.

Citește și Spre Reduta Suru - vârful dominant al Făgărașilor vestici

Munții Metaliferi și Vf. Dâmbău din Munții Trascăului, iar în ultimul plan Munții Făgărașului

  • Munții Lotrului, Munții Cindrel, Munții Șureanu și Munții Parâng. Creasta principală a acestora din urmă „sparge” orizontul cu cele două vârfuri dominante – Cârja și Parângul Mare. Interesant este faptul că Vf. Bihor, Vf. Cârja și Vf. Parângul Mare pot fi unite printr-o linia dreaptă. Pe direcția Parângului sunt vizibili, ca o treaptă mai coborâtă a Munților Șureanu, Munții Orăștiei, munții cetăților dacice. Pe direcția Munților Cindrel poate fi văzut Masivul Vulcan, un reper calcaros al Munților Metaliferi.

Vf. Găina - Cruce, Metaliferii și Munții Parâng.

Citește și Spre Vârful Cârja prin zăpezile din martie

Masivul Vulcan

Citește și Muntele Vulcan - străjerul falnic peste Munții Abrudului

  • Munții Tulișa sunt o anticameră estică a Munților Retezat și sunt relativ ușor de reperat întrucât sunt pe direcția Munților Găina, cu cele două vârfuri principale ale lor, Vf. Găina (1486 m) și Vf. Găina-Cruce (1467 m);

Vf. Găina - Cruce proiectat pe fundalul Munților Tulișa.

  • Munți Retezat sunt cel mai vizibil reper al Meridionalilor, priviți de pe Vf. Bihor. Ei se ridică asemenea uni zid de granit care mărginește mările de neguri ale Culoarului Mureșului și ale Depresiunii Hațegului. Vârfurile sale dominante sunt ușor de descifrat, dinspre stânga: Vf. Mare, Vf. Păpușa, Vf. Peleaga și Vf. Retezat;

Spre Munții Retezat peste cețurile din Culoarul Mureșului.

Citește și Incursiune prin anotimpurile Retezatului nordic

Muntele Găina pe fundalul Munților Retezat

  • Munții Țarcu – Muntele Mic sunt cei care încheie „recitalul” vizual al Meridionalilor. Șaua Jigoriei, care separă cele două grupuri ale Munților Țarcu, este vizibilă și ea. Mai greu de spus este dacă se vede ceva din Munții Godeanu; cel mai probabil că ei sunt în „umbra” Munților Retezat.

Munții Țarcu

Citește și La capăt de Meridionali - Munții Țarcu la început de iarnă

Spre vest priveliștea nu este la fel de spectaculoasă ca cea dinspre sud, dar este totuși o lecție de geografie în care putem descoperii Munții joși ai Crișurilor: Munții Codru-Moma și Munții Pădurea Craiului, care delimitează între ei Depresiunea Beiușului. Mai spre sud se așează discret la orizont Munții și Depresiunea Zarandului, dincolo de care se întind nesfârșitele orizonturi ale Panoniei.

Munții Codru - Moma din Munții Crișurilor

Orașul Ștei din Depresiunea Beiușului

Tură între Arieșul Mic și Arieșul Mare peste vârfurile Cucurbăta Mică și Cucurbăta Mare (Vf. Bihor)

Distanță: 16,5 km; Diferență de altitudine pozitivă: 950 m; Timp: Valea Arieșului Mic (Târsa) – Vf. Bihor - 5h; Vf. Bihor – Valea Arieșului Mare - 2½ - 3h; Marcaj: Valea Arieșului Mic – Vf. Bihor – nemarcat (drum asfaltat până în Șaua Bădăi; drum forestier și drum tehnologic până pe Vf. Bihor); Vf. Bihor – Valea Arieșului Mare - Bandă Albastră.

O tură în care imaginile spectaculoase sunt regula.

Descrierea traseului

Traseul pornește din Valea Arieșului Mic din localitatea Târsa, comuna Avram Iancu. Pe primii doi kilometri și jumătate se urmează drumul asfaltat care urcă în serpentine până în apropierea unei pensiuni numită „La Americanu”, din zona Cătunului Budăi. În continuare se merge pe un drum forestier prin pădure de fag, pădure de amestec, iar în final pădure de conifere. Înainte de parcul eolian, aproximativ la altitudinea de 1500 m drumul iese în golul subalpin. Se urmează drumul tehnologic amenajat pentru mentenața centralelor eoliene și, în dreptul ultimei centrale, se ajunge pe Vf. Cucurbăta Mică.

Valea Arieșului Mic la Avram Iancu

Urcarea din Valea Arieșului Mic

Capătul drumului asfaltat de la pensiunea „La Americanu”.

Cătunul Biharia și Culmea Cârligatele.

Vf. Cucurbăta Mică văzută dinspre Cătunul Bădăi.

Urcarea prin făget spre Cucurbăta Mică

Molidișuri la urcarea spre Cucurbăta Mică

Ieșirea din molidiș spre parcul eolian.

Cucurbăta Mică

Peisajele se deschid în zona parcului eolian

Trei dintre cele cinci turbine.

Vf. Bihor văzut de sub Vf. Cucurbăta Mică

Vf. Bihor văzut de pe Vf. Cucurbăta Mică

Crucea de pe Vf. Cucurbăta Mică

Aceiași cruce, alt unghi.

De pe Vf. Cucurbăta Mică spre Munții Parâng.

Vf. Piatra Grăitoare văzută de pe Vf. Cucurbăta Mică

Șaua care separă Vf. Cucurbăta Mică de Vf. Bihor.

Vf. Bihor văzut de pe un vârf intermediar.

Ultimul urcuș spre Vf. Bihor.

Vf. Cucurbăta Mică și Vf. Gemenele văzute de pe Vf. Bihor.

Vf. Bihor.

De pe vârf coborâm în șaua care separă Cucurbăta Mică de Vf. Bihor. Șaua este întreruptă la mijloc de un vârf intermediar. În total, din această șa și până pe Vf. Bihor mai sunt de urcat cca 100 m diferență de altitudine. Pe ultima porțiune, după vârful intermediar al șeii, ajungem pe marcajul  pe care vom coborî spre Valea Arieșului Mare.

Sub Vf. Bihor.

Coborârea o vom face urmând marcajul Bandă Albastră pe un versant nordic, prin zonă cu vegetație arbustivă subalpină și de păduri de conifere. Aproape de firul Văii Cepelor, poteca ajunge la un drum forestier pe care îl vom urma, atenți la marcaj, până în Valea Arieșului Mare.

Vf. Bihor văzut de pe poteca Bandă Albastră

Coborârea pe Bandă Albastră spre Valea Cepelor.

Varianta pe la Colibe.

Coborârea spre Valea Cepelor.

Pensiunile de pe Valea Cepelor.

Vedere de pe Valea Cepelor spre Vf. Piatra Grăitoare.

Trasee turistice   

Bandă Albastră - Valea Arieşul Mare - Cucurbăta Mare (Vf. Bihor)

Bandă Roșie - Șaua Vârtop - Vârful Piatra Grăitoare - Vârful Biharia - Vârful Bihor (Cucurbăta Mare) - Muntele Găina Cruce

Punct Roșu - Valea Arieşul Mare - Cascada Pătrăhăiţeşti - sat Arieşeni

Bandă Albastră - Pasul Criştior (Şaua Criştiorului) - Vf. Cucurbăta Mare (Vf. Bihor)

Punct Galben - Valea Arieşul Mare (sat Vanvuceşti) - Cascada Vârciorog

Stâlp turistic pe Vf. Bihor.

La final de tură ne putem declara mulțumiți de frumusețea peisajului de iarnă și, mai ales, de perspectivele generoase cu care ne-a răsfățat culmea principală a Munților Bihor.

Superbele peisaje vizibile de pe Vf. Bihor.

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și te îndeamnă să descoperi singur frumusețile Munților Bihor cu MN17 - Harta de drumeție a Munţilor BIHOR - PLATOUL PADIȘ

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar

Citește și Iarna prin Munții Trascăului – munții mocanilor