Drumeție de iarnă - Stâna de Vale-Vf. Cârligați

De ce să vizităm zona montană Stâna de Vale – Vf. Cârligați:

 

Culmea Cârligate văzută dinspre Padiș.

Citește și Drumul alb din Padiș spre Rezervația Vârful Cârligate

• pentru a explora zona cu cele mai mari zăpezi din Apuseni, aici fiind ”polul” precipitațiilor din România;
• pentru a vedea suprafața superioară de nivelare a Apusenilor, Fărcaș – Cârligata, la ea acasă;
• pentru a merge pe urmele marelui savant și geograf francez, Emmanuel de Martonne;
• pentru a avea cea mai spectaculoasă perspectivă asupra Platoului Padiș dar și asupra Depresiunii Beiuș.
• pentru a vedea versanții sudici, abrupți și încărcați de zăpadă ai acestor culmi, așa cum doar în zonele alpine înalte poți vedea.

Vârful Poienii.

Suprafața de nivelare Cârligata.

Abruptul sudic al Culmii Cârligate.

Culmea Cârligate - descriere

Culmea Cârligate – formează un platou montan (suprafață de nivelare) situat integral la peste 1500 m. Se continuă spre nord cu vârfuri și șei care nu coboară nicăieri sub această altitudine, până în Munții Vlădeasa. Din punct de vedere geografic, Culmea Cârligate face parte din Munții Vlădeasa, al căror sector sudic îl formează. Culmea Cârligate formează la nord amfiteatre naturale la obârșia Văii Drăganului, iar la sud domină Platoul Padiș printr-un versant abrupt, stâncos, aproape „făgărășean”. Este un loc ideal pentru practicarea schiului de tură și dar și pentru spectaculoasele perspective pe care le oferă spre sud și spre vest.

Culmea care leagă Cârligatele de Munții Vlădeasa.

Schi de tura pe Culmea Cârligate.

Citește și Culmea Cârligate - bastionul sudic al munților Vlădeasa

Vf. Cornu Munților și Depresiunea Beiuș.

Belvederi

Belvederi splendide se deschid spre Munții Bihor și Padiș, dar și spre Depresiunea Beiușului și Munții Codru-Moma. Culmea Cârligate se desfășoară pe direcția generală est-vest, având un profil de relief asimetric. Din vârful Cârligați (1.694m) se desprind:

• Spre vest: culmea care duce la vârfurile Cornu Munţilor (1.624m) şi Fântâna Rece (1.652m). Mai departe, spre nord-vest, culmea se continuă prin  Vârful Bohodei (1.654m), Șaua Bohodei (1.481m) și Vârful Poienii (1.627m), situat la sud-vest de stațiunea Stâna de Vale. În depărtare se pot vedea Depresiunea Beiușului și Munții Codru Moma.

Vf. Cornu Munţilor

Vârfurile Bohodei și Poienii văzute de pe Vf. Cârligați.

Șaua Bohodei văzută dinspre Vf. Poienii.

Vedere de pe Culmea Cârligate spre Depresiunea Beiușului și Munții Codru-Moma.

• Spre est: culmea care duce prin Șaua Cumpănățelul (1.634m) – pe unde traseele turistice coboară spre Padiș –  la Vârful Coasta Brăiesei (1.678m) și Vârful Briței (1.759m). Din acest vârf se desprind: spre nord culmea care duce spre Vârful Buteasa (1.792m), iar spre est lunga culme care continuă până în Munții Vlădeasa (1.836m), al cărui vârf, cu clădirea stației meteo, se poate distinge cu ochiul liber.

 

Vf. Buteasa.

Vf. Vlădeasa.

Citește și Masivul Vlădeasa – bastionul nordic al Apusenilor

• Spre sud: versantul abrupt domină Platoul Padiş, unde putem distinge vârfurile: Biserica Moţului, Măgura Vânătă, Vf. Vărășoaia, Vf. Piatra Boghii, dar și Poiana Vărășoaia şi, în depărtare, Muntele Vârtop (cu pârtia de schi de la Arieşeni). Se pot vedea bine și Vf. Curcubăta Mare (1.848 m) pe care se află releul de televiziune și Cucurbăta Mică, cu eolienele sale.

 

Complexul turistic Padiș.

Citește și Padiș - drumeție printre doline și flori

Pietrele Boghii.

Vf. Bihor.

Citește și Munții Bihor ca destinație turistică de iarnă

Culmea Cucurbăta Mică - Cucurbăta Mare.

Citește și Munții Bihorului între Arieșul Mic și Arieșul Mare

Spre Poiana Vărășoaia.

• Spre sud-est: în depărtare se pot distinge: Muntele Mare, cu domul de pe vârf, dar și vârfuri reprezentative ale Munților Metaliferi: Vf. Geamăna și Vf. Poienița.

Vf. Muntele Mare.

Citește și Muntele Mare – Turnul de veghe al Apusenilor

Spre Padiș și Munții Metaliferi.

Citește și Minunile Apusenilor - Platoul Padiș

Știai că?

Știai că valorile precipitațiilor înregistrate la Stâna de Vale fac din acest loc „polul ploilor” din România? Valoarea medie anuală este de trei ori mai mare decât cea de la București.

Știai că denumirea platformei superioare de nivelare din Munții Apuseni, Fărcaș-Cârligata, a fost dată de către marele geograf francez, Emmanuel de Martonne? Știai că acest savant a fost cel care a contribuit în cadrul Conferinței de pace de la Paris, în calitate de expert, la apărarea intereselor României în trasarea granițelor de vest? Știai că același savant dar a studiat în premieră platformele de nivelare și glaciațiunile carpatice?

Suprafața Cârligata.

Știai că în anul 1921, la invitația proaspăt înființatului Institut de Geografie al Universității din Cluj, marele geograf și savant francez, Emmanuel de Martonne, a ținut în semestrul al II-lea o serie de cursuri, dublate de aplicații în teren. În același an, s-a organizat timp de peste două luni o „campanie de excursiuni științifice” prin țară, prin care s-au parcurs peste 3500 km, de la Porțile de Fier până în Dobrogea. Prima etapă a acestei campanii s-a desfășurat între 15-25 iulie și a vizat Munții Apuseni și împrejurimile.

Vf. Poienii.

În timpul campaniei din 1921 marele savant a ajuns și în zona Vf. Cârligați – Stâna de Vale, urcând câteva vârfuri situate pe traseul descris în acest articol. Pe Vf. Poienii a ajuns în data de 18 iulie 1921, în a patra zi a campaniei, făcând o serie de observații în teren.

Vf. Poienii.

Stâna de Vale – Vf. Poienii – Vf. Cârligați

Stațiunea turistică Stâna de Vale.

Stâna de Vale - Șaua Bohodei

Lăsăm mașina parcata în apropiere de Izvorul Minunilor la capătul drumului asfaltat din partea de est a stațiunii. Traversăm podul de beton peste Valea Iadului și urmăm drumul forestier ghidați de marcajul Bandă Roșie. După aproximativ 1,4 km, în dreptul unui molid cu numeroase indicatoare turistice, poteca părăsește drumul forestier și intră spre stânga prin pădurea de conifere. După aproximativ 20 de minute de urcuș de aproximativ 150 m diferență de altitudine ajungem într-o poiană unde reîntâlnim drumul forestier.

Stațiunea turistică Stâna de Vale.

Stațiunea turistică Stâna de Vale văzută dinspre Vf. Poienii.

Izvorul Minunilor.

Urcarea pe drumul forestier.

Intrarea de pe drumul forestier pe poteca turistică.

Urcarea pe poteca turistică.

Șaua Baia Popii.

Șaua Baia Popii.

Aici, în Șaua Popii, poteca noastră intersectează poteca în circuit marcată cu Punct Galben (Stâna de Vale - Valea Iadului - Culmea Muncelu - Stâna de Vale) și poteca marcată cu Triunghi Galben care urcă dinspre satul Ferice, pe la Peștera Ferice. Spre stânga, în direcția est, putem vedea un vârf important al zonei, Vf. Buteasa (1792 m). Continuăm să urcăm spre sud printr-un șir de poieni întrerupte de pâlcuri de molizi și ajungem în dreptul unei stâne. De lângă ea putem vedea, departe spre NE, Vf. Vlădeasa, cu stația meteo. Lăsăm pe stânga adăpostul stânei și intrăm din nou prin pădurea de molid, urcând accentuat spre o culme care se desprinde din Vf. Poienii (1627 m). Ajunși pe culme vom avea două opțiuni, fie urmăm poteca marcată care ocolește vârful prin SV, fie urcăm pe vârf, de unde vom avea frumoase perspective în toate direcțiile. De pe vârf coborâm spre Șaua Bohodei.

Vedere spre Vf. Buteasa.

Vedere spre Vf. Vlădeasa.

Urcarea spre Vf. Poienii.

Culmea care duce spre Vf. Poienii.

Depresiunea Beiuș și Munții Codru Moma, văzute de pe Vf. Poienii.

Șaua și Vf. Bohodei văzute dinspre Vf. Poienii.

Șaua Bohodei și Vf. Bohodei în fundal.

Șaua Bohodei - Vf. Cârligați

După Vf. Poienii ajungem în Șaua Bohodei (1481 m), un alt loc de convergențe turistice. Aici ajung traseele marcate cu Triunghi Albastru (Pietroasa-Stâncile lui Hercules-Şaua Bohodei) și Cruce Galbenă (Stâna de Vale - Vf. Custurilor - Şaua Bohodei). În apropiere se află și pitoreasca Cascada Bohodei, dar și zona de stâncării de sub Vf. Bohodei cunoscută sub denumirea de „Cetatea Bohodeiului”. Din Șaua Bohodei poteca urcă pe sub Vf. Bohodei și urmează apoi culmea cu aspect de platou Vf. Bohodei – Vf. Fântâna Rece – Vf. Cârligați. Aici merită se ne abatem puțin de la traseul marcat pentru a atinge Vf. Bohodei, marcat cu o tablă inscripționată și Vf. Cornul Munților, marcat cu un stâlp metalic. Vf. Cârligați este punctul cel mai înalt al acestui platou, care domină spre nord Padișul.

Șaua Bohodei și Vf. Poienii în fundal.

Vedere din Șaua Buteasa spre Vf. Briței și Vf. Buteasa.

Stâna din Șaua Buteasa.

Spre Vf. Bohodei.

Vf. Poienii văzut de sub Vf. Bohodei.

Vf. Bohodei văzut de pe suprafața de nivelare Cârligata.

Pe platforma Cârligata spre Vf. Cârligați.

Pe marginea abruptului sudic al Vf. Cârligați.

Vf. Poienii văzut de pe Vf. Cârligați.

Vf. Bohodei văzut de pe Vf. Cârligați.

Vedere spre vest de pe Vf. Cârligați.

Cornișe de zăpadă pe marginea platoului Cârligate.

Sâncării pe abruptul sudic.

Spre Vf. Cornu Munților.

Suprafața Cârligata.

Spre Vf. Cornu Munților.

Forme în zăpadă.

Vf. Bohodei.

Stânele de sub Șaua Bohodei.

Cetatea Bohodeiului.

O altă direcție, frecvent utilizată, pentru acces spre Culmea Cârligate este dinspre sud, din zona turistică Padiș, pe magistrala turistică marcată cu Bandă Roșie (Şaua Vârtop - Şaua Vărăşoaia), iar apoi continuarea ei Bandă Roșie (Şaua Vărăşoaia – Vf. Cârligați – Șaua Bohodei – Stâna de Vale).

Cabana Vărășoaia.

Șaua Vărășoaia.

Urcarea spre Culmea Cârligatele dinspre Padiș.

Spectacolul iernii pe Culmea Cârligatele.

Citește și Recomandări generale drumeții de iarnă pe trasee turistice

Culmea Cârligatele și marea de ceață.

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și te vei decide să descoperi frumusețile Vârfului Cârligați cu MN13 - Harta de drumeţie a Munților VLĂDEASA

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar

Fantezia iernii pe Culmea Cârligatele.

Citește și  Planificarea unei ture de iarnă pe munte