Drumeție pe potecile istoriei - Munții Orăștiei

Între Costești, vechea capitală a lui Burebista, și Prihodiște, un vechi loc de trecere pe drumurile dacilor, istoria și natura își spun povestea la fiecare pas.

Cetatea Costești.

Satul Prihodiște.

De ce merită să parcurgi acest traseu?

• Pentru a vedea urmele istoriei pe viu: Cetatea Costești, Cetatea Blidaru, Castrul de marș de la Târsa.
• Pentru a parcurge un vechi drum de plai al dacilor, urmat apoi de legiunile romane în drumul lor spre Sarmizegetusa.
• Pentru panoramele impresionante, cu priveliști largi spre Munții Retezat, Munții Țarcu și Munții Șureanu.
• Pentru a simți sufletul satului „ca un miros sfios de iarbă tăiată” (L.B).

Cetatea Blidaru.

Citește și Pe urmele dacilor - la pas printre cetățile din Munții Orăștiei

Munții Retezat văzuți de la Tâsa.

Citește și Retezatul Magic - în căutarea bujorilor de Munte

Vârful Retezat văzut din Munții Orăștiei.

Citește și Spre Vârful Retezat și marea de nori, peste Culmea Prelucele

Munții Orăștiei

Nu există în întregul lanț al Munților Carpați un loc mai încărcat de povești istorice decât Munții Șureanu. Dintre aceștia, ramura lor apuseană, mai joasă, cunoscută popular ca Munții Orăștiei, adăpostește renumita Platformă a Luncanilor, o spectaculoasă platformă de eroziune ce marchează marginea vestică a acestor munți. Pe culmile sale line, sate pitorești de munte precum Târsa, Prihodiște și Federi își mai păstrează farmecul arhaic, împletind tradiția cu peisajele spectaculoase.

Munții Orăștiei și Munții Retezat văzuți din Depresiunea Hațeg.

Citește și Circuit de primăvară în Retezatul nordic

Istoria conferă acestor locuri o aură de noblețe, în timp ce geografia le desăvârșește prin varietatea reliefului. Platformele de eroziune se împletesc armonios cu peisajul carstic, iar satele risipite pe culmi adaugă un farmec autentic acestui tablou natural. Poliile Fundătura Ponorului și Fundătura Ponorici, alături de peșterile Cioclovina și Șura Mare, se numără printre cele mai fascinante creații ale naturii, sculptate de timp și ape. Prezența calcarelor a dat naștere și unor vârfuri dominante, precum Piatra Roșie, ce adăpostește vestita cetate dacică, și Țâfla, unde s-au descoperit urme de locuire civilă, ca parte din hinterlandul fortificației.

Peștera Cioclovina.

Peștera Ponorici.

Citește și Drumeție prin Terra Dacica: Ohaba Ponor-Cioclovina

Satele risipite din Platforma Luncanilor

Pe munții joși ai Platformei Luncanilor, îmbrăcați în păduri de fag, se întind largi culmi neacoperite de arbori, adăpostind sate risipite precum Ursici, Federi, Cioclovina, Târsa și Prihodiște. Poteca turistică marcată, care trece prin ultimele două localități, este detaliată în acest articol, oferind o incursiune ce leagă prezentul de trecut.

Satul Federi.

Satul Cioclovina.

Satul Târsa

Aparținând comunei Boșorod din județul Hunedoara, satul Târsa se află pe o culme domoală ce desparte Valea Alunului de Valea Orăștiei, la o altitudine de 950 m. Cu puțin peste 100 de locuitori, principala ocupație a acestora rămâne păstoritul. Recent, modernizarea unor vechi drumuri forestiere prin asfaltare a impulsionat activitățile turistice, mai ales datorită faptului că prin sat trece o ramură a traseului Via Transilvanica. Accesul se face pe două șosele – una dinspre comuna Boșorod și cealaltă dinspre comuna Costești (DJ668A), ambele ajungând până în centrul satului.

Munții Retezat văzuți de la Târsa.

Satul Prihodiște

Numele „Prihodiște” este întâlnit în mai multe locuri din România și semnifică un punct de trecere, o șa montană sau o trecătoare. Satul Prihodiște se află în zona de obârșie a Văii Alunului, la intersecția vechiului drum de plai ce leagă Cetatea Blidaru de Poiana Omului cu traseul ce urcă din Valea Alunului spre Valea Orăștiei. În prezent, doar câțiva locuitori mai trăiesc în cele câteva gospodării ale satului. Drumul DJ668A își gată asfaltul chiar aici, lângă ruinele vechii școli. Prin acest loc trece și Via Transilvanica Terra Dacica, pe segmentul dintre Poiana Omului și Valea Orăștiei, cu o ramificație ce duce până la Castrul roman de marș din Târsa.

Citește și Călător prin Țara Luncanilor

Satul Prihodiște.

Vârful Alunului – 984 m

Este cel mai înalt punct al culmii montane dintre Valea Alunului și Valea Orăștiei, situat în apropiere de satul Prihodiște. Acesta este un excelent punct de belvedere spre Munții Retezat, Munții Țarcu, dar și spre Vârful Piatra Roșie și Valea Alunului.

Vedere de pe Vârful Alunului spre Vârful Cetatea Roșie.

Cetățile de piatră ale dacilor

Munții Șureanu poartă amprenta uneia dintre cele mai puternice civilizații ale antichității, fiind locul unde dacii și-au ridicat cel mai mare centru de putere. Aici a fost întemeiată măreața așezare de la Grădiștea Muncelului – Sarmizegetusa Regia, capitala lor politică și religioasă. În jurul acesteia, dacii au construit un veritabil sistem defensiv, ridicând cetăți strategice la Costești, Blidaru, Piatra Roșie, dar și în alte locuri. Aceste vestigii impresionante pot fi admirate de aproape sau din depărtare pe traseul descris aici.

Cetatea Costești.

Castrele de marș romane

Pe de altă parte, legiunile romane și-au marcat drumul spre Sarmizegetusa printr-o rețea de castre de marș, presărate de-a lungul itinerariilor lor de înaintare. Munții Șureanu ascund astfel de vestigii, astăzi abia perceptibile la suprafața reliefului. Uneori, doar ochiul antrenat al arheologilor sau al pasionaților reușește să le descifreze urmele discrete lăsate de timp. Unul dintre aceste castre poate fi admirat chiar în inima localității răsfirate Târsa, lângă biserica și vechea școală, fiind o mărturie tăcută a prezenței legiunilor romane în aceste locuri. Poteca turistică traversează exact centrul său, oferind vizitatorilor o incursiune directă în istorie.

Castrul roman de marș Târsa.

Citește și Drumeție în Munții Șureanu pe urmele legiunilor romane

Traseul: Costești – Cetatea Blidaru - Târsa - Prihodiste - Grădiștea de Munte (Canton silvic Anineș)

Caseta tehnică: dificultate: ușor; distanță: 16,3 km; urcare: 711 m; durată: 6-7 ore; marcaje: Bandă Albastră, Triunghi Roșu.

Bandă Albastră spre Cetatea Blidaru.

Descrierea traseului

Costești (390 m) – Cetatea Blidaru (700 m)

Pornirea pe traseu are loc la intersecția dintre DJ705A și DJ668A, situată în zona de agrement aflată în amonte de localitatea Costești, în apropierea Centrului de Informare Turistică Costești. Se părăsește DJ705A prin traversarea podului peste Râul Orăștie, continuându-se deplasarea pe DJ668A.

Localitatea Costești.

Râul Orăștie.

Imediat, se ajunge la intersecția acestui drum asfaltat cu un drum pietruit ce urcă spre Cetatea Costești, situată la o distanță de 3 kilometri. La această intersecție sunt amplasate mai multe indicatoare turistice, utile pentru orientare. Deplasarea continuă pe DJ668A pentru câțiva metri, până la indicatorul ce marchează intrarea pe poteca marcată cu Bandă Albastră către Cetatea Blidaru, unde este menționată distanța de 2 kilometri și un timp estimativ de parcurgere de 50 de minute. De la acest punct, accesul se realizează exclusiv pietonal, pe o potecă ce urcă prin pădurea de fag aproximativ 330 de metri diferență de altitudine.

Bifurcația DJ668A cu drumul spre Cetatea Costești.

Chiar înainte de a ajunge la Cetatea Blidaru, poteca traversează o mică poiană în care este amenajat un loc de popas. Pentru a vizita cetatea, traseul marcat este părăsit, acesta continuând spre sud, iar deplasarea se face aproximativ 50-60 de metri spre nord, până la pârleazul care permite accesul în incinta sitului istoric. Pe durata programului de vizitare, în incinta cetății sunt prezenți paznici angajați.

Bifurcația DJ668A cu poteca spre Cetatea Blidaru.

Poteca spre Cetatea Blidaru.

Intrarea la Cetatea Blidaru.

Cetatea Blidaru – Vârful Leurdana (947 m)

După vizitarea cetății, se revine la traseul marcat și se continuă urcarea prin zona cunoscută sub denumirea „La Vamă”. După o ascensiune de aproximativ 150 de metri diferență de altitudine, poteca ajunge într-o zonă de rariște situată pe culmea dintre pâraiele Făereagului și Pietrosului. În această zonă este semnalată existența unui vechi sanctuar religios al Cetății Blidaru.

Turnul de intrare în Cetatea Blidaru.

Ziduri care se prăbușesc la Cetatea Blidaru.

Turnul-locuință de la Cetatea Blidaru.

De la acest punct, se deschid perspective atât asupra localității Costești, situată spre sud, cât și asupra culmilor din împrejurimi. De aici urcușul se domolește, iar după aproximativ 1,5 kilometri, poteca ajunge pe un platou larg, presărat cu mesteceni răzleți și urme de tranșee din Primul Război Mondial, situat în jurul Vârfului Leurdana (947 m).

Poteca de la Cetatea Blidaru spre Leurdana.

Zona Leurdana.

Vedere din zona Leurdana spre localitatea Costești.

Vârful Leurdana – Castrul de marș Târsa (950 m)

Vârful Leurdana este lăsat pe partea dreaptă, iar traseul trece pe lângă primul grup de gospodării din Satul Târsa. Din acest punct, priveliștea asupra Munților Retezat este deosebită, oferind o perspectivă unică. Totodată, se deschid panorame impresionante către Munții Țarcu, Munții Șureanu și către pitorescul sat Târsa, ale cărui gospodării par pictate pe fundalul munților înzăpeziți. Poteca urmează ulițele satului, străjuite de liliac înflorit, traversând zone cu gospodării rustice și grădini proaspăt arate, precum și apropierea unor cabane și pensiuni. Traseul ajunge pe nesimțite la intersecția cu drumul asfaltat DJ668A, cel de pe care, la capătul său de jos, pornește poteca Bandă Albastră. 

Primele gospodării din Târsa.

Munții Retezat văzuți de pe ulițele din Târsa.

Citește și Drumeție de toamnă în inima Retezatului

Pe ulițele din Târsa.

Peisaj la Târsa.

Mesteacăn cu coroana modelată pentru păstrarea clăilor de fân.

Cabane de vacanță la Tâsa.

Chiar în apropierea acestei intersecții se află Biserica din Târsa, clădirea vechii școli și cel de-al doilea obiectiv istoric al traseului: Castrul de marș de la Târsa. Din acest vechi castru, păstrat de-a lungul mileniilor, mai sunt vizibile doar șanțul și valul de pământ, elemente greu de sesizat pentru un ochi neavizat. Tot aici găsim și capătul unei ramuri din Via Transilvanica Terra Dacica, care merge în paralel cu marcajul Bandă Albastră până la Prihodiște.

Biserica și vechea școală din Târsa.

Fosta școală din Târsa.

Capăt de extensie pe Via Transilvanica Terra Dacica.

Linia valului de pământ de la castrul Târsa.

Castrul de marș Târsa – satul Prihodiște

De la Castrul de marș Târsa, traseul continuă pe drumul asfaltat DJ668A, urmând culmea aplatizată ce separă Valea Alunului de Valea Orăștiei (Grădiștii). Drumul urcă și coboară ușor în jurul altitudinii de 950 de metri, până la capătul asfaltului, situat în apropierea ruinei vechii școli din localitatea Prihodiște.

Vederi spre Retezat - Vf. Lazărului.

Citește și Iarna pe Vârful Păpușa prin Valea Rea

Șoseaua Târsa - Prihodiște, cu vederi spre Munții Șureanu.

Citește și Munții Șureanu – adevărată Poartă a Raiului

Pe parcurs, de-a lungul acestui drum, funcționează câteva terase de alimentație publică, deschise în perioada verii. În apropierea uneia dintre ele poate fi admirat un fag secular, cunoscut de localnici sub numele de „hăciugă”. Înainte de a poposi la școala din Prihodiște, pe un drumeag lateral de pe partea dreaptă a șoselei, se poate urca în câteva minute pe cel mai înalt punct al acestui traseu: Vârful Alunului - 984 m – un excelent punct de belvedere spre Munții Retezat și spre Vârful Piatra Roșie.

Terasa „La Hăciugă”.

Vedere spre Vf. Godeanu și Vf. Muncel (locul unui castru).

Vedere spre Vf. Negru și Vf. Comărnicel, locul celei mai mari concentrări de castre de marș.

Grădini din satul Târsa.

„Respirația” satului.

Târsa.

Vedere spre Cetatea Piatra Roșie și Munții Țarcu.

Citește și La capăt de Meridionali - Munții Țarcu la început de iarnă

Stâlp pe Via Transilvanica Terra Dacica.

Prihodiște – Grădiștea de Munte (Canton silvic Anineș)

Din apropierea ruinei fostei școli din Prihodiște, marcajul Bandă Albastră este părăsit, și se coboară spre nord-est, urmând marcajul Triunghi Roșu, care se suprapune, în prima parte a traseului, cu marcajul  Via Transilvanica Terra Dacica. De pe culme și până la Cantonul silvic Anineș, poteca coboară aproximativ 400 de metri diferență de altitudine, traversând pajiști și păduri de fag. La finalul coborârii, traseul trece peste podul de pe Râul Orăștie și ajunge din nou la DJ705A.

Fosta școală din Prihodiște, exterior.

Fosta școală din Prihodiște, interior.

Coborârea spre Grădiștea de Munte.

Marcaje: Triunghi Roșu și Via Transilvanica Terra Dacica.

Bornă Via Transilvanica Terra Dacica.

Râul Orăștie la Grădiștea de Munte (Canton silvic Anineș).

 

Pentru cei pasionați de natură și istorie, Platforma Luncanilor oferă ocazia perfectă de a le descoperi împreună, într-un peisaj spectaculos și autentic, bogat în obiective istorice, folosind: MN22 - Harta de drumeție a MUNŢILOR ŞUREANU

 

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.

 Munții Retezat văzuți din Munții Orăștiei.

Citește și În martie pe creste – Spre Vârful Retezat prin Hornul Ștevia