La capăt de Meridionali - Munții Țarcu la început de iarnă

Munții Țarcu

Munții Țarcu reprezintă ultimul bastion de peste 2000 de metri al Carpaților Meridionali. Chiar dacă nu fac parte din Munții Banatului, prin deschiderea lor spre vest, la capătul apusean al Meridionalilor sunt, indiscutabil, munți ai Banatului. În fapt acești munți domină Munții Banatului, situați dincolo de Culoarul Timiș-Cerna, cu o diferență de altitudine de aproximativ 1000 m. Nota lor distinctiv-vizuală este dată de prezența largilor platforme de altitudine, mărginite de numeroase circuri glaciare.

Munții Țarcu văzuți de pe Vf. Peleaga

Prezentare geografică

Așezarea geografică și limitele

Munții Țarcu sunt localizați geografic în parte de vest a Carpaților Meridionali, în grupa Retezat-Godeanu. Formează diviziunea de NV a acestei grupe carpatice. Planimetria lor formează un triunghi ale cărui laturi sunt conturate de văi și culoare depresionare:

• Limita nordică este formată de Culoarul Bistrei, dincolo de care Munții Țarcu se învecinează cu Munții Poiana Ruscă;
• Limita vestică este formată de Culoarul Timișului, la vest de care se găsesc Munții Banatului;
• Limita dinspre sud-est este formată de aliniamentul mai multor văi: Pârâul Hidegului (Pârâul Rece), care îi separă de Munții Cernei; Râul Șes, care îi separă de Munții Godeanu; Râul Mare, care îi separă de Munții Retezat;

În partea de nord, în culoarul Bistrei, se găsește un loc cu o importantă rezonanță istorică. Desigur ne referim la Tapae (Pasul Poarta de Fier a Transilvaniei), locul războaielor daco-romane din vremea lui Domițian și Traian. Chiar în apropierea pasului se găsește și urmele unei fortificații dacice, iar nu departe de acest loc sunt ruinele capitalei provinciei romane Dacia.

Munții Țarcu văzuți din Munții Godeanu

Munții Țarcu văzuți din Munții Retezat

Spre Lacul Gura Apelor, la joncțiunea dintre Munții Retezat, Godeanu și Țarcu.

Munții Țarcu văzuți din Munții Retezat, vara

Citește și Retezatul - paradisul lacurilor și al florilor

Petrografia

Din punct de vedere petrografic, Munții Țarcu sunt formați din roci metamorfice aparținând autohtonului danubian, cu petice de acoperire din pânza getică, străpunse pe alocuri de corpuri granitice.

Morfologia

Peneplena-pediplena carpatică.

Acești munți poartă amprenta vechilor modelări terțiare, când procesele nivelatoare au creat suprafețele de nivelare ale pediplenei-peneplenei carpatice. În Munții Țarcu sunt prezente toate nivelurile de eroziune, corespunzătoare platformelor Borăscu, Râu Șes și Gornovița. Platforma Borăscu formează culmile de peste 1800-2000 m, cele situate spre sud și sud-est. Marginea acestei platforme este festonată de circuri și vai glaciare, fiind lipsită de prezența unor vârfuri proeminente de tip monadnock, la fel ca în Retezat. Platforma Râul Șes are o mai mare dezvoltare spre SE, în lungul râului de la care și-a luat numele și spre NV, dominând culoarele de vale ale Bistrei și Timișului. Platforma Gornovița formează bordura mai joasă, împădurită, cu o lățime de doar doi-trei kilometri, dinspre culoarele Timișului și Bistrei.

Suprafața echivalentă Platformei Borăscu din Munții Țarcu

Relieful glaciar

După înălțarea Carpaților Meridionali de la începutul Cuaternarului, însoțită de răcirea climei și formarea zăpezilor permanente, la altitudini de peste 1800-2000 m se instalează ghețarii pleistoceni. Aceștia au creat relieful glaciar, reprezentat în Munții Țarcu în principal prin circuri simple sau complexe, văi glaciare și morene. Poate părea surprinzător dar, Munții Țarcu, sunt pe locul patru între masivele carpatice ca număr de circuri glaciare (60 de circuri), după Munții Făgărașului, Munții Retezat și Munții Godeanu și pe locul doi ca densitate a acestora pe km² (după Munții Făgărașului). Surprinderea vine din faptul că depășește numărul circurilor identificate în Munții Parâng și Munții Rodnei, renumiți pentru relieful lor glaciar. În unele dintre aceste circuri sunt cantonate 10 lacuri glaciare de mici dimensiuni. Doar trei dintre ele au o dimensiune mai mare.

Căldări glaciare în Munții Țarcu

Grupele de masive înalte

Munții Țarcu formează o creastă principală desfășurată pe direcția NE-SV. Se pot individualiza patru masive principale înalte, separate de înșeuări joase:

• NE- Petreanu-Bloju (Pietrii);
  • Șaua Iepii;

• Centru – Baicu-Nedeia (Mătania);
  • Șaua Șuculețului

• SV – Căleanu-Țarcu;
  • Șaua Jigoriei;

• V – Muntele Mic.

Munții Țarcu și Muntele Mic văzut din Munții Bihor (Apuseni)

Masivul Muntele Mic văzut de pe grupul Țarcu-Căleanu.

Descrierea traseului Șaua Jigoriei – Stația Meteo Cuntu – Vf. Țarcu

Datele tehnice ale traseului: distanța – 20 km; diferența de altitudine: 1127 m D+; timpul total: 8h; timpul de mișcare: 6 ore; condițiile meteo ale turei: cer senin; vânt moderat pe creastă; temperatura -2°C - +3°C; strat de zăpadă: 15-20 cm.

Traseul pornește din Șaua Jigoriei, de la altitudinea de 1210 m. Până aici se ajunge pe DJ608A Caransebeș – Muntele Mic. Chiar în șaua Jigoriei există un mic spațiu de parcare neamenajat. Șoseaua continuă să urce în serpentine spre nord, spre Muntele Mic. Noi vom merge în partea opusă, spre sud, urmărind marcajul Bandă Roșie al crestei principale a Munților Țarcu. Vom parcurge la început o zonă poienită lungă de aproximativ 1,3 km, apoi poteca intră în pădure. Vom parcurge aproape matematic culmea pe un drum forestie printr-o pădure mixtă. După încă un km ieșim în Poiana Șeroni, de pe vârful omonim. Din poiană poteca coboară din nou prin pădure și la cca 200 m întâlnim marcajul Cruce Albastră. După aproximativ 40 de minute ajungem la Cuntu. În total, din Șaua Jigoriei și până la Cuntu am făcut 1.30 h. Urmăm poteca pe partea stângă a Cabanei Prietenii Munților și a clădirii Stației Meteorologice Cuntu și începem urcușul spre un platou larg din golul alpin.  Urmărim stâlpii marcajului care urcă pe Culmea Sadovanu spre vârful omonim și ne bucurăm de priveliștile din jur. Spre nord vedem, ridicându-se deasupra pădurilor de conifere Muntele Mic cu liniile sale de telescaun și teleschi. Mai aproape de noi, în aceiași direcție vedem Poiana Văratica prin care trece poteca Bandă Albastră  și Poiana Șeroni, prin care am venit noi. Spre nord-vest vedem Depresiunea Caransebeșului. În față, spre sud, privirea ne atrasă atrasă de de Vârful Sadovanu și de stâncăriile de sub el. Spre est vedem vârfurile Căleanu și Brusturu, și căldările glaciare de sub ele. Odată ajunși pe Vf. Sadovanu putem vedea spre SE Stația Meteorologică de pe Vf. Țarcu, iar spre sud, lunga linie de vârfuri a Munților Cernei. Ocolim pe la sud Căldarea Olteane din Complexul glaciar Țarcu, urmând stâlpii și momâile care marchează poteca și ajungem la piramida de pietre de la vest de stația meteo. De aici mai avem aproximativ 200 m până la stația meteo și 500 m până pe Vârful Țarcu. Vârful Țarcu este un excelent punct de belvedere spre aproape toată grupa Retezat Godeanu. Cel mai bine putem vedea principalele vârfuri ale Munților Godeanu (Vf. Gugu, Vf. Moraru, Vf. Godeanu, Vf. Oslea Românească). Se văd principalele vârfuri ale Retezatului (Vf. Retezat, Vf. Peleaga, Vf. Bucura, Vf. Judele, Vf. Custura) și ale Munților Cernei (Vf. Dobrii, Vf. Vlașcu Mic, Vf. Zglivăr). Mai departe, spre est, printre Munții Retezat și Munții Godeanu se poate vedea creasta principală a Munților Parâng cu vârfurile Cârja și Parângu Mare. Departe spre SV, aplicația de pe telefon ne indică Vf. lui Stan din Munții Mehedinți, Svinecea Mare din Munții Almăjului și chiar vârfuri din Carpații Serbiei. Mai aproape de noi putem identifica principalele vârfuri ale Munților Țarcu: Vf. Căleanu, Vf. Pietrii, Vf. Nedeia etc.

Citește și Călător în Parcul Național Domogled-Valea Cernei

Stația Meteo Țarcu – este stația meteo din România situată pe locul al doilea ca altitudine, după Stația Meteo Omu. Este localizată la aproximativ 200 m spre vest față de Vf. Țarcu (2190 m), la altitudinea de 2180 m. Este una dintre cele mai izolate stații meteo din acest sector al Europei și cu cel mai dificil acces pentru angajații acesteia. Din cauza unor tragice accidente care au implicat meteorologi ai acestei stații s-a decis ca  urcarea și coborârea de la locul  de muncă să se facă doar in condiții meteorologice favorabile. Fiind situată la capătul vestic al zonei înalte a Meridionalilor condițiile climatice extreme de la această stație includ vânturi foarte puternice, cantități uriașe de precipitații și temperaturi minime foarte scăzute pe timpul iernii. Temperatura minimă absolută s-a înregistrat în 29 ianuarie 1979 și a fost de -34,4°C.

Șaua Jigoriei 

Poteca Bandă Roșie spre Cuntu 

Munții Semenic văzuți dinspre Țarcu

În spatele nostru primele raze luminează Muntele Mic

Prima parte a traseului străbate o poiană alungită

Un mic iaz în pădure

O porțiune mai pieptiș a potecii

Poiana Șeroni

Poiana Șeroni

Intersecția cu Cruce Albastră

Aproape de Cuntu

Pădurea este in haine de iarnă

Un spectacol peisagistic

O stână lângă Cabana Prietenii Munților de la Cuntu

Bucuria mresului prin zăpada proaspătă

Începem urcușul spre zona alpină

Lăsăm platforma meteo în urmă

In spatele nostru vedem culmile care coboară spre Valea Sebeșului.

Zăpadă spulberată acumulată în troiene de peste 1 m

Clădirea nouă a unei stâne

Vârfurile Brusturu (2116 m) și Căleanu (2190 m)

Creasta Sadovanu

Marcaje ale potecii

Urcăm cu spatele spre Muntele Mic

Creasta Sadovanu

Vf. Țarcu pe care abia se distinge clădirea stației meteo.

Frumoasele căldări glaciare

Căldări glaciare sub vârfurile Căleanu și Bodea

Vf. Țarcu și Vf. Bodea

Citește și Traseu clasic de iarnă - schi de tură spre Vârful Țarcu

Ne apropiem de vârf

Valea glaciară Olteana

Creasta Munților Cernei

Citește și Cătunele izolate din munții Cernei în culori de toamnă

Aproape de piramida de pietre

Locul unei întâmplări tragice

Stația meteo Țarcu - a doua cea mai înaltă din țară

Doar 200 m separa stația meteo de Vârful Țarcu

Vf. Țarcu și Munții Godeanu în fundal

Creasta Retezatului văzută de pe Vârful Țarcu

Citește și Drumeție în Retezat, spre Tăul Porții - lacul de poveste

 

Vf. Retezat

Citește și Drumeție în Retezat, spre Tăul Porții - lacul de poveste

Munții Parâng

Citește și Spre Vârful Cârja prin zăpezile din martie

Vf. Gugu - cel mai înalt din Munții Godeanu

Citește și Grădinile suspendate ale Godeanului - sub vârful Gugu

Vf. Moraru, Munții Godeanu

Vf. Godeanu, Munții Godeanu

Creasta Oslea Românescă din Munții Godeanu

Munții Cernei

Citește și Cernei de Toamnă: Biliana - Zascolul Arjanei şi Arjana

Spre Dunăre și Munții Serbiei

Vârfuri din Serbia

Muntele Mic și crucea de sub vârful său

Stația Meteo Țarcu

Vf. Căleanu

Vf. Pietrii

Platforma meteo

Mare de ceață spre vest

Creasta Munților Cernei sub asaltul norilor

Citește și Cătunele izolate din munții Cernei în culori de toamnă

Retragerea de pe vârf

În spate rămâne luminată de Soare stația meteo

Muntele Mic înconjurat de marea de ceață

Marea de ceață din depresiuni

Treptat ne afundăm și noi în ceață

Plaiurile înalte de lângă Cuntu

Muntele Mic este doar o insulă

Jocul razelor prin ceață

Cabana Prietenii Munților, Cuntu

Poiana Șeroni

Înapoi în Șaua Jigoriei

Alte obiective turistice

Ruinele donjonului medieval (Turnul lui Ovidiu) – se găsesc pe teritoriul localității Turnu Ruieni, pe o înălțime ce domină localitatea de la o altitudine de aproximativ 460 m. Se află ridicat pe promontoriul final al unei culmi care coboară dinspre Muntele Mic, la marginea inferioară a platformei Gornovița. Este datat cu aproximație în secolele XIV-XV, având rol de supraveghere militară a văii Sebeșului și a Culoarului Timișului.

Stațiunea Muntele Mic – este o stațiunea montană a domeniului schiabil Muntele Mic, situată la 37 km de orașul Caransebeș. Baza stațiunii este la altitudinea de 1525 m. Beneficiază de 6 pârtii cu o lungime însumată de cca 4 km, dotate cu trei teleschiuri și un telescaun. Primul stabiliment de cazare din zonă a fost Cabana Vânătorilor de Munte, inaugurată în 1930. În 1976 s-a terminat construcția unui telescaun care pornește din Valea Craiului, de la  și ajunge în stațiune. El nu funcționează în prezent.

Stațiunea Poiana Mărului – se găsește pe valea Bistra Mărului, în partea de NE a Muntelui Mic, la coada Lacului de Acumulare Poiana Mărului. Este recunoscută ca stațiunea cu cel mai ionizat aer din Europa. În zona stațiunii se pot practica diverse activități: drumeția, pescuitul, sporturi cu motor, sporturi nautice, sporturi de iarnă.

Lacul de acumulare Poiana Ruscăi și zona de agrement din jurul său – se găsește pe cursul Râului Hideg, în partea de SV a Munților Țarcu.

 

Trasee turistice

Bandă Roșie: Complexul Turistic Muntele Mic - Vf. Nedeia (Mătania) - Lacul Gura Apei (Tomeasa);

Bandă Roșie: Borlova - Fântâna Voinii - Complexul Turistic Muntele Mic;

Punct Albastru: Vîrciorova - Culmea Pleaşa – Cuntu;

Bandă Albastră: Podul Craiului - Vf. Văratica - Vf. Şeroni;

Cruce Albastră: Cracu Pip (La Văcarie) - Sub Vf. Şeroni - La Lemn (spre Cuntu);

Cruce Roșie: Poiana Mărului - Vârful Căleanu - Şaua Plaiului;

Bandă Galbenă: Poiana Mărului - Culmea Jigoriei - telescaunul din Valea Craiului;

Bandă Albastră: Poiana Mărului - Pietrele lui Scorilo - Complexul Turistic Muntele Mic;

Triunghi Albastru: Poiana Mărului - Vf. Poiana Nedeii - Vf. Nedeia;

Punct Roșu: Turnu Ruieni - Culmea Cerbului - Vf. Bătrânului - Turnu Ruieni;

Triunghi Galben: Turnu Ruieni - Culmea Cerbului – Măru;

Cruce Albastră: Feneş - Poiana Zloaba – Cuntu;

Punct Roșu: Vf. Godeanu - Şaua Mlăcile - Şaua Şuculeţului;

Început de iarnă în Țarcu

Citește și Recomandări generale drumeții de iarnă pe trasee turistice

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture în natură, descoperind Munții Țarcu cu  Harta de drumeție a Munţilor GODEANU-TARCU-MUNTELE MIC

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.