Piatra Cetii - regina pietrelor calcaroase din Trascău

Piatra Cetii este cea mai impozantă și complexă dintre ”pietrele” din Munții Trascău.

Pentru locuitorii din Culoarul Mureșului, sau chiar mai departe, de la Sebeș și Podișul Târnavelor ori cel al Secașelor, Piatra Cetii este un reper topografic comun.

Piatra Cetii și Piatra Craivii văzute de lângă Alba Iulia, de pe Dealul Mamut

O incursiune în regatul ei de calcar te poartă pe poteci marcate sau nemarcate prin cătunele și cheile care o înconjoară. Panorama care ți se deschide de pe vârful acesteia se întinde până departe spre grupele Meridionalilor.

Creasta Munților Făgărașului văzută de pe Piatra Cetii

Astfel, în zilele cu vizibilitate bună, se poate zări spre SE creasta Munților Făgărașului cu vârfurile Moldoveanu și Negoiu.

Spectacolul este și mai frumos atunci când poți vedea acești munți peste marea de ceață care se formează peste Valea Mureșului în zilele reci de toamnă sau de iarnă. Puțin mai aproape se pot vedea Munții Lotrului, Cindrelului și Munții Șureanu. 

Munții Retezat văzuți de pe Piatra Cetii

Spre sud ,spectacolul vizual este completat de Munții Retezatului. Se pot distinge cu ușurință vârfurile Retezat, Peleaga sau Păpușa. Dacă știi unde să privești, poți vedea chiar vârfurile mai înalte din Munții Parângului, cel puțin vârfurile Cârja și Parângul Mare.

Masivul Vulcan și Vârful Detunata văzute de pe Piatra Cetii

Din Munții Apuseni se pot distinge spre vest vârfurile Geamăna, Detunatele, Vulcan, Bihor și Muntele Mare. Mai aproape, de jur-împrejurul vârfului se văd vârfurile: Piatra Craivii, Bulzul Gălzii sau Cheile: Cetii, Gălzii, Întregaldelor și Râmețului.

Piatra Craivii văzută de pe Piatra Cetii

Piatra Cetii - povestea ei

Piatra Cetii este denumirea generică pentru un masiv din calcare jurasice cu o lungime de peste 3 km și o lățime maximă de 500 m la baza pereților. Creasta, cu o orientare aproximativ NE-SV, este cuprinsă între văile paralele Galda (la sud) și Cetea (la nord), dispusă perpendicular pe interfluviul dintre aceste văi. Piatra Cetii are două sectoare distincte:

 Partea nordică se mai numește Piatra Înaltă și are aspectul unui vârf rotunjit, cu un mic platou parțial împădurit. Aici se găsește și punctul cel mai înalt, de 1233 m. În partea de SE a acestui platou, în partea înierbată și cu arbuști se găsește Avenul din Piatra Cetii. Prima explorare a acestuia a avut loc în anul 1982 de către o echipă a Alpin Speo Club Polaris Blaj condusă de Teodor Ludușan. Avenul are un prim puț în formă de clopot, cu două guri de intrare și adâncimea maximă de - 48 m. Din el pornește o galerie mai îngustă cu adâncimea maximă atinsă de -86 m. De acest aven se leagă câteva legende locale.

Piatra ÎnaltăAvenul din Piatra Cetii

 partea sudică se mai numește La Călugări și are aspectul unei creste puternic accidentate, separată în mai multe turnuri separate de strungi adânci.

La Călugări

Piatra Cetii este declarată rezervație naturală, primind acest statut datorită speciilor rare de plante pe care le ocrotește.

Cătunele Pietrei Cetii

Pe cele două laturi ale Pietrei Cetii se găsesc două cătune pitorești. Spre E se află cătunul Răicani format doar din câteva gospodării răzlețite pe coasta muntelui. Spre V și NV se află cătunul Tecșești, ceva mai mare, răspândit pe ambele părți ale văii Cetea, cu o biserica și ”Muzeul Viu” compus din câteva amenajări rustice, care te trimit cu gândul la povești fantastice.

Cătunul Tecșești văzut dinspre Piatra Cetii. În fundal se pot observa Cheile Râmețului iar prin deschidere lor zona Rezervației Scărița Belioara.Gospodăriile din cătunul Răicani așezat la poalele estice ale Pietrei Cetii

Trasee de acces Piatra Cetii

Acestea pornesc dinspre Valea Râmețului, Valea Galda sau dinspre Cetea. Traseele marcate care pornesc din Valea Râmețului sunt:

Traseul 1. Banda roșie de la Mănăstirea Râmeț, 3-4 h, parte a marcajului principal de creastă care străbate Munții Trascăului.

Acesta pornește din apropierea Mănăstirii Râmeț, urcă spre S prin cătunul Fața Pietrii, ocolește obârșia văii Cetiții și coboară în valea Cetii în aval de Cheia Tecșeștilor în aprox. 2 h. De aici în 30-45 min se ajunge la baza peretelui estic. Până pe vârf vom urma marcajul de culme triunghi roșu pe care se mai face încă o jumătate de oră până sus.

Cheia Tecșești văzută dinspre vest

Traseul 2. Cruce Galbenă de la Cabana Râmeţ - durata 3-4 h.

Traseul pleacă de la Cabana Râmeț, alături de marcajul cruce albastră spre Cheia Râmețului, iar înainte de ultima poiana din aval de chei se intră la stânga prin pădure pe un îngust interfluviu dintre Pârâul Vulturilor și cel al Cuțitelor, ieșind la crucea de deasupra cătunului Tecșești. Până aici se fac mai bine de 2 h, iar în maxim încă 2 h se ajunge pe Piatra Cetii trecând pe lângă poienile cu narcise de la Tecșești. Vom recunoaște locul după ultima gospodărie înainte de urcușul final spre Piatra Cetii. Lângă această gospodărie sunt indicatoarele de orientare. Părăsim crucea galbenă și urmăm triunghi roșu care ne scoate într-o jumătate de oră pe vârf.

Gospodăria lângă care se intersectează traseele CG și TR

Traseele marcate care pornesc din Valea Gălzii sunt:

Traseul 3. Cruce galbenă dinspre valea Gălzii, pe Pârâul Cailor - 3 h.

Aceiași cruce galbenă care ne-a condus pașii din valea Râmețului ne va ghida de aceată dată prin secțiunea ei sudică, dinspre valea Gălzii. Marcajul cruce galbenă vine dinspre Întregalde pe vale, iar la aprox. 1.3 km în aval de Tabăra de la Roica, cotește la stânga pe o vale umbroasă prin pădure, urmând aproape matematic firul acestui pârâu. După aprox. 2 h suntem deja lângă prima gospodărie din Tecșești cu bisericuța din lemn construită recent aici. De aici, ne orientăm spre dreapta spre baza Pietrei Înalte pe marcajul triunghi roșu care într-o jumătate de oră ne scoate pe vârf.

Indicatorul din Valea Gălzii la intrarea pe Pârâul CailorStâncile La Călugări văzute din Valea GaldaUrcarea pe Pârâul Cailor

Traseul 4. Triunghi roşu dinspre Cheile Întregalde- 4-5 h.

Intrarea pe traseu se face din valea Gălzii, de pe proaspăt-asfaltatul drum spre Întregalde, la intersecția cu drumul care coboară prin Modolești dinspre Dealul Geoagiului (Mocanului). Părăsim șoseaua și urcăm pieptiș pe un versant înierbat care ne scoate deasupra intrării din amonte a Cheilor Întregalde, Perspectiva asupra Cheilor și asupra Colților Caprei de pe versantul stâng al văii este unică. În continuare poteca urmărește conturul nordic al abruptului cheilor și iese într-un platou carstic (ciuruit de doline) între văile Galda și Cetea superioară. Până aici am făcut deja 3 - 3.5 h. Continuăm spre est, ajungem la intersecția cu marcajul cruce galbenă descris la traseul 2, care ne va conduce pe lângă gospodăria de la Poienile cu narcise de la Tecșești, spre Piatra Cetii.

Cheile Întregaldelor văzute de pe Piatra Cetii

Traseul marcat care pornește din Valea Cetea.

Traseul 5. Triunghi roşu dinspre Cetea, pe la Cheile Cetii (Băile Romane) - 4-5 h.

Amonte de satul Cetea vom urma triunghiul roșu care ne îndrumă pașii pe deasupra Cheilor Cetii. Vom intersecta curând un drum forestier care urcă dinspre Poiana Gălzii, în partea stângă și merge paralel cu valea Cetea spre dreapta. Trecem peste acest drum și vom urma marcajul pe culmea împădurită dintre cele două văi. La ieșirea din pădure vom vedea gospodăriile cătunului Răicani. Avem deja 3.5 - 4 h până aici. Urmând marcajul, intrăm în zona de abrupt pe care o putem străbate într-o jumătate de oră.

Cheile Cetii văzute de pe Piatra Cetii

Facem precizarea că există numeroase alte poteci nemarcate care te pot purta spre alte frumuseți ale împrejurimilor Pietrei Cetii. Îți recomandăm să le cauți doar în compania unui bun cunoscător al zonei pentru a evita să te rătăcești.

Pericole specifice de care trebuie să ținem seamă:

-întâlnirea cu câinii turmelor de oi sau cu cei de la gospodăriile cătunelor;

-electrocutarea la traversarea gardurilor electrificate pentru paza vacilor;

-accidentarea pe porțiunile stâncoase ale abrupturilor Pietrei Cetii.

În speranța că ți-am stârnit curiozitatea de a descoperi singur frumusețile Pietrei Cetii, te invităm să folosești Harta de drumeţie a Munților TRASCĂULUI

Text, editare și foto, Morar Daniel