Retezatul - Nestemata Coronei Montium

Munții Retezat sunt munții care au ceva de oferit fiecăruia în orice anotimp.
 vârfurile Păpușa și Peleaga - Daniel Morar

Munții Retezat - munții superlativelor

Dacă ar fi să atribuim câte un epitet unor munți ai României, probabil că Făgărașului i-am da imensitatea, Bucegilor măreția, Crăiței grația, iar Retezatului pitorescul. Retezatul este una dintre nestematele Coronei Montium, miraculoasa ivire de piatră dintre nesfârșitele stepe slave și pusta ungară. Retezatul e muntele pe care în orice anotimp l-ai vizita vei avea ceva de văzut și peisaje de admirat. Vara te vei bucura mulțimea de lacuri, de cascade și izvoare limpezi de cristal, de mările de lespezi din granit și de varietatea florei și a faunei. Iarna îți vor mângâia privirea de nesfârșitele întinderi imaculate, amenințătoarele cornișe și variatele creații de zăpadă înghețată ale vântului.

Munții Retezat văzuți de pe șoseaua Simeria-Hațeg

Munții Retezat Văzuâi de pe șoseaua Hațeg-Caransebeș

Lacul Ostrov

Retezatul e muntele adevăraților iubitori de natură, în el nu se intră din fotoliul mașinii, nici din șaua ATV-ului sau agățat de cablul unui telescaun. Ca să îi admiri peisajele trebuie să vii în bocanci și cu rucsacul în spate, să îi urmezi potecile în liniște, cu reverența cuvenită unui loc împărătesc. Altfel nu îți rămâne decât să îl privești de la distanță. În Retezat, dintr-o mare fericire, nu vei vedea, cum din păcate poți vedea altundeva, motoare turate până pe cel mai înalt vârf al său. Pentru acest fapt, un gând de recunoștință ar trebui adresat marilor noștri savanți Alexandru Borza și Emil Racoviță.

Citește și Plimbări de iarnă în zona Muntele Băișorii - Buscat, județul Cluj

Stațiunea Râușor și Culmea Lolaia.

Pârtia de schi de la Râușor

Debutul traseului curioșilor se face chiar de la baza pârtiei.

Panourile care însoțesc traseul.

Valea Râușor și localitatea Suseni.

Poteca urcă prin pădure de fag.

Culmea Valereasca văzută de pe potecă.

Munții Țarcu

Citește și Iarna în Munții Țarcu

Limitele Munților Retezat

Delimitarea generală a Masivului Retezat față de masivele învecinate se face prin văi și depresiuni joase, acestea sporind măreția lor. Spre Est este Valea Râului Mare, care îi separă de Munții Țarcu; spre Nord, Depresiunea Hațegului. Aceasta comunică prin Pasul Merișor cu Depresiunea Petroșani, cea care îi delimitează la Vest, iar spre sud valea care îi separă de Munți Vâlcan este cea a Jiului de Vest. Spre Sud-Est, adânca vale a Lăpușnicului Mare îi separă de Munții Godeanu. Munți Retezat au două părți distincte, cunoscute sub denumirea de Retezatul Mare, alcătuit predominant din roci cristaline, spre Nord și, spre Sud, Retezatul Mic (Piule-Iorgovanu), alcătuit predominant din calcare. Legătura dintre cele două părți se face prin Vârful și creasta Custura. În partea de est a Retezatului se află un alt sector distinct cunoscut sub denumirea de Munții Tulișa.

Ieșirea spre golul alpin.

Sub Vârful lui Sami. Jnepeni înclinați din cauza avalanșelor.

Spre creasta principală.

O pauză de ceai.

Urcarea pe culmea Lolaia.

Valea Stânișoarei și vârfurile Bucura I și Bucura II.

Vârful Mare.

Căldarea Stânișoarei.

Specificul Munților Retezat

Specificul Munților Retezat este acela că dețin cel mai expresiv relief glaciar din Carpații României, cu cele mai lungi văi glaciare, cele mai numeroase cuvete de lacuri glaciare, cel mai adânc lac glaciar, lacul glaciar cu cea mai întinsă suprafață, cu cel dintâi parc național înființat pe teritoriul României etc. Referitor la relieful glaciar, putem spune că în Munții Retezat se găsesc toate formele specifice reliefului glaciar montan. Există numeroase văi glaciare tipice, cu un profil transversal în forma literei U și un profil longitudinal în trepte. Pe fundul văilor se găsesc rânduri de morene frontale, laterale sau de fund, roci mutonate și în contrapante s-au format cuvetele lacurilor glaciare. În Retezat se găsesc cele mai multe lacuri glaciare, aproximativ 80 de lacuri, dintre care aproximativ 50 permanente ( reprezentând 38% din totalul de lacuri glaciare ale României). Dintre acestea menționăm pe cel mai întins, Bucura (9 ha) și pe cel mai adânc Zănoaga (29 m).

Spre Țara Hațegului.

Urcarea pe culmea Lolaia.

Plăci de vânt.

Cornișe de zăpadă.

Cornișe de zăpadă spre Valea Stânișoarei.

Datorita biodiversității sale, în Munții Retezat a fost înființat, la inițiativa lui Alexandru Borza ( fondator al Grădinii Botanice din Cluj ) și a biologului Emil Racoviță, Parcul Național Retezat, primul de acest fel din țară, declarat în 1979 Rezervație a Biosferei. Parcul are o suprafaţă de 38.047 ha, din care 1.800 ha au fost declarate ca arie strict protejată numită "Gemenele".

Peste Culmea Stânișoarei apar vârfurile Păpușa și Peleaga.

Șaua Bucurei.

Partea joasă a culmii Stânișoarei.

Valea Râușorului.

Creasta principală a Retezatului.

Vârfurile Peleaga și Custura Bucurei.

Complexul turistic Râușor

Complexul turistic Râușor se află la altitudinea de 1250 m în nordul Munților Retezat. Drumul spre Râușor traversează locuri încărcate de istorie, mai întâi localitatea Râu de Mori, reședința cnejilor Cânde de Râu de Mori și localitatea Suseni, unde se pot vizita ruinele Cetății Colț și Mănăstirea Colț. La Râușor există o pârtie de schi, singura din Retezat, de 1200 m lungime și 380 m diferență de nivel, dotată cu teleschi. 

Vârfurile Păpușa și Peleaga.

Culmea Lolaia.

Vârful Retezat.

Vârful Retezat și căldarea Ștevia.

Citește și Vizită de Brumărel la Iezerul Șureanu și Vârful Șureanu.

Lacul Ștevia acoperit de zăpadă.

Trasee turistice de la Râușor.

Râușor – Lacul Ștevia - Vârful Retezat, BR, 4 -5 h, lungime - 5 km, diferență de nivel +1230 m. Iarna poate fi un traseu dificil și periculos, fiind expus avalanșelor dinspre culmile din jur. Traseul pornește de la baza pârtiei de schi, și intră în pădurea de molid. Se urcă susținut pe Valea Ștevia, în prima parte pe o potecă comună cu Traseul Curioșilor, dar și îl părăsim peste puțin timp. Trecem pe lângă ruinele refugiului Ștevia, și ajungem la Refugiul Condor, situat la aproximativ 80 în dreapta potecii marcate. Imediat după Refugiul Condor se iese deasupra pădurii de conifere, de unde se pot vedea Vf. Retezat, spre sud. La dreapta față de direcția generală de mers este Culmea Valereasca și Vf. Prelucele, iar la stânga culmea și vârfurile Lolaia. Spre Lacul Ștevia se continuă încă 200 m spre sud, în vremea ce marcajul spre Vf. Retezat cotește la stânga (est) spre Șaua Lolaia. Imediat după această înșeuare, de unde ni se deschid largi perspective spre creasta principală a Retezatului, începe urcușul pe abruptul nordic al Vârfului Retezat. Atenție! Iarna acest sector este deosebit de periculos și necesită echipament adecvat, din care nu trebuie să lipsească colțarii, pioletul și o coardă de asigurare.

Prin Șaua Lolaia se vede Vf. Bucura I.

Privind spre est din Șaua Lolaia.

Vf. Păpușa.

de la stânga la dreapta Vf. Bucura II și Vf. Bucura I.

Vf. Mare.

Râușor - Cabana Pietrele, CA, 2 – 3 h, lungime 6 km, diferență de nivel +540 m / -310 m, drum periculos iarna. Traseul marcat cu cruce albastră pornește de lângă stația de teleschi, chiar de lângă panoul de început al traseului educativ "Cărarea Curioșilor". Traseul educativ este amenajat pe traseul Râușor Culmea Lolaia este prevăzut cu panouri informative și țăruși numerotați. Traseul intră în pădure, traversează pârtia de schi în partea superioară, și ajunge pe un vechi drum forestier. Se trece pe lângă Izvorul lui Ionescu, iar apoi prin jnepeniș se ajunge la capătul traseului educativ, în Șaua Ciurila. Aici se întâlnește cu traseul BG-Pietrele-Vf.Lolaia-Vf.Retezat. De la indicatorul din Șaua Ciurila, începe coborâșul până în valea Stânișoara, unde intersectează traseul TA-Pietrele-Valea Stânișoarei-Vf.Retezat. De aici se urmează cursul apei, se ajunge la Cabana Pietrele, de unde pornesc traseele: BA-Cabana Pietrele-Ohaba; TR-Cabana Pietrele-Vârful Mare; TG-Cabana Pietrele-Șaua Pelegii.

Urcând din Șaua Lolaia spre Vf. Lolaia Sud.

Vf. Retezat.

Urcând spre Vf. Retezat.

Turiști pe Vf. Retezat.

Coborând din Șaua Lolaia spre Valea Ștevia.

Râușor - Vârful Retezat, TR, 4 – 5 H, lungime 6,5 km, diferență de nivel: +1230 m, drum periculos iarna. Traseul pornește de la Râu de Mori și urmează drumul modernizat până la Râușor - Baza Salvamont (1185 m) De aici împreună cu banda roșie și crucea albastră se îndreaptă către pârtia de schi. La baza pârtiei marcajele BR, CA se desprind de TR. Se urmează Valea Valereasca, până când marcajul începe să urce spre Șaua Muncelu (1587 m). Din șa traseul TR continuă urcușul spre stânga, trecând printr-o zonă de jnepeni, până sub Vf. Prelucele (2265 m). De aici până pe Vârful Retezat mai este de urcat cca. 200 m diferență de nivel pe o creastă pietroasă. Vârful Retezat (2482) pe timp frumos oferă priveliști de excepție. Platoul lui este un loc de întâlnire a mai multor trasee: BR- Râușor - Ștevia - Vârful Retezat; BG- Pietrele-Vf.Lolaia-Vf.Retezat; BG- Lacul Bucura-Vf.Retezat; TA- Pietrele-Valea Stânișoarei-Vf.Retezat.

Coborând spre Valea Ștevia.

Vf. Retezat văzut din Valea Ștevia.

Un zâmbru în Valea Ștevia.

Valea Ștevia spre amonte.

Valea Ștevia spre aval.

Imaginile prezentate în acest articol au fost realizate pe un traseu combinat: CA-Râușor-Șaua Ciurila, de unde s-a continuat pe BG, care urcă dinspre Cabana Pietrele spre Vf. Retezat. Din Șaua Ciurila traseul parcurge muchia Lolaia, peste cele două vârfuri: Vf. Lolaia Nordic - 2180 m și Vf. Lolaia Sudic - 2278 m. Coboară apoi în Șaua Lolaia – 2215 m, de unde urcă susținut spre Vf. Retezat – 2482 m.

În apropiere de Refugiul Condor.

Refugiul Condor.

Refugiul Condor.

O sculptură de la Refugiul Condor.

Dintre activitățile pe care le poți face iarna în această zonă amintim: schiul pe pârtie, schiul de tură, și drumeția de iarnă.

Citește și Schi de tură pe platoul Vlădeasa și împrejurimi

Coborârea spre Râușor.

Pârtia de la Râușor.

Indicatorul de la baza pârtiei.

Pericolele drumeției de iarnă

Amintim și câteva dintre pericolele specifice drumețiilor de iarnă. Unul ar fi epuizarea fizică, la care se poate ajunge mai repede decât vara, din cauza expunerii la temperaturi scăzute și efortului suplimentar pe care îl presupune mersul prin zăpadă. Un alt pericol la care putem fi expuși este acela al dezorientării. În timpul iernii majoritatea marcajelor sunt ascunse de stratul de zăpadă, în plus, în caz de ceață se poate produce și fenomenul de whiteout.  Whiteout este termenul care desemnează o pâclă albă, care nu îți permite să deosebești cerul de pământ, deosebit de periculoasă când te prinde într-o drumeție pe munte. În lipsa oricărui reper și element de scalare, produce dezorientare. Un al treilea pericol care te poate pândi iarna la munte în reprezintă avalanșele. Problema studierii avalanșelor a devenit o adevărată știință, complexitatea ei fiind mare, departe de a putea fi expediată în câteva fraze. Experiența personală, sau a unui membru al echipei, în această privință este esențială. Câteva sfaturi ar fi totuși de a evita mersul pe vâlcele sau fețe netede și de a folosi muchiile și crestele. Un alt mijloc de a minimiza riscurile este de a folosi dispozitive de localizare (emițătoare) și dispozitive de flotabilitate în caz de avalanșă de tipul rucsacilor cu airbag. Multe alte pericole sunt specifice drumețiilor de iarnă: alunecarea pe zăpada înghețată, hipotermia, degerăturile. E bine ca înainte de a pleca la o drumeție de iarnă sa luăm câteva precauții de bază. Să știm prognoza meteo, să avem suficiente informații despre dificultatea și lungimea traseului, să ne informăm despre grosimea și consistența stratului de zăpadă, să avem haine călduroase, impermeabile și cu grad mare de respirabilitate, sa avem un dispozitiv GPS cu bateriile încărcate, o lampă frontală, ceai cald și după caz, rachete de zăpadă, colțari, piolet, coardă, ochelari de schi, cagulă, cască de protecție etc.

Cetatea Colț din satul Suseni.

Barajul Ostrov.

Traseul Râușor-Vf. Retezat prin Valea Ștevia.

Traseul Râușor-Vf. Retezat prin Valea Ștevia.

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture cu dor de ducă, descoperind Munții Retezat cu MN06 - Harta de drumeţie a Munților RETEZAT ediţia a 2-a

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar. Fotografii suplimentare: Ovidiu Culda.