Retezatul vestic – la pas prin zăpezile de vară

 

Retezatul de vest

Creasta Retezatului văzută din Depresiunea Hațegului.

Vestul Masivului Retezat este în general mai puțin umblat decât partea centrală. Dovada o reprezintă potecile mai puțin conturate decât cele de pe Valea Pietrele de exemplu. O altă particularitate este urcarea mai abruptă dinspre Valea Râului Mare sau a Lacului Gura Apelor.

Există două trasee marcate: Triunghi Roșu – Gura Zlata – Valea Turcului – La Pir – Lacul Zănoaga – Lacul Bucura;

Cruce Albastră – Amonte Baraj Gura Apelor – Platoul Radeș-Zlata – Lacul Zănoaga – Lacul Bucura.

Primul dintre trasee pornește de la altitudinea de 800 m, iar celălalt de la 1100 m. Cele două trasee se întâlnesc în golul alpin, la altitudinea de peste 2000 m, pe Platoul Radeș-Zlata, în locul numit ”La Pir”.  Dintre aceste vom prezenta în cele ce urmează, mai în detaliu și cu informații de actualitate, un segment din cel de al doilea traseu.

Vârful Retezat văzut din Depresiunea Hațegului.

Vârfurile Păpușa și Retezat

Citește și Drumeție de iarnă în Munții Retezat

Biserica din Cârnești și Creasta Retezatului.

Lacul Gura Apelor și înălțimile Borăscului.

Zona Vârfului Scărișoara din Munții Godeanu.

Munții Țarcu văzuți de la Lacul Gura Apelor.

Indicatorul de intrare pe traseul CA.

Poteca prin etajul forestier.

Aflorimentul de la care panta potecii se mai domolește

Descrierea traseului Gura Apelor – Zănoaga

Marcaj: Cruce Albastră; distanță: 12 km (23,8 tur-retur); timp: 4-4.30 h; urcare tur-retur: 1314 m

La 650 m de punctul de taxare de la intrarea în Parcul Național Retezat, pe dreapta drumului de pe conturul lacului Gura Apelor, există un indicator care marchează intrarea pe traseu. Poteca pornește abrupt spre stânga, pe Culmea Zlata. La început urcăm în serpentine prin pădurea de molid și amestec cu foioase. Marcajul este vizibil. După aproximativ 1 h se ajunge la o mică formațiune stâncoasă pe dreapta potecii, de unde panta se mai domolește, mergând la început pe o curbă de nivel, apoi începe să urce din nou. În această zonă, pe anumite porțiuni cu căzături de arbori peste potecă, marcajul este mai rar, dar încă acceptabil.

În partea finală a etajului forestier, molizii mari lasă locul unor exemplare mai mici dar cu densitate mai mare. Adesea trebuie părăsită poteca pentru a ocoli arborii căzuți, revenirea fiind destul de dificilă, iar marcajul din ce în ce mai rar. În această porțiune există riscul de a pierde poteca. Cu atenție sporită se poate ajunge la ieșirea în etajul subalpin, cu ienupăr și jneapăn. În continuare se urcă pe la sud de Vf. Zlata, unde, în zona de pajiști alpine și stâncării poteca trece pe lângă adăpostul din lespezi al unei stâne. De aici se intră pe Platoul Radeș-Zlata. Pe la jumătatea distanței dintre stâna amintită și Lacul Zănoaga există un stâlp cu săgeată care marchează joncțiunea traselor Cruce Albastră și Triunghi Roșu (La Pir).

În ceva mai mult de o jumătate de oră se ajunge la Lacul Zănoaga. De la Refugiul Zănoaga (1997 m) și până pe Vf. Judele (2398 m) ar mai fi 2 ore de mers. Diferența de altitudine absolută dintre cele două puncte fiind de 400 m.

Munții Țarcu văzuți de la ieșirea în zona subalpină.

Citește și Traseu clasic de iarnă - schi de tură spre Vârful Țarcu

Munții Godeanu cu Vf. Gugu.

Vârful Gugu, cel mai înalt din Munții Godeanu.

Citește și Grădinile suspendate ale Godeanului - sub vârful Gugu

Vârful Retezat văzut de pe culmea Zlata.

Citește și Retezatul - Nestemata Coronei Montium

Vf. Zlata - 2142 m.

Vf. Pecuiu - 1827 m

Căldarea Borăscu din Munții Godeanu.

Stâna de sub Vf. Zlata.

Munții Godeanu văzuți de la stână.

Marmota care ne supravegea toate mișcările.

Momentul în care marmota a dat semnalul de alarmă.

Privind spre Vf. Judele.

Vf. din Mijloc- 2405 m. La baza lui, acoperit dezăpadă este Tăul Judele.

Privind spre Vf. Retezat, dincolo de culmea Șesele.

Vârful Peleaga - 2509 m

Citește și Retezatul “ochilor albaștri” - în drumul spre Păpușa și Peleaga

Vf. Petreanu - 1895 m, din Munții Țarcu.

Considerații despre traseu        

O drumeție care, la începutul verii, atunci când zăpezile încă persistă prin căldări și zonele umbrite, îți pune la încercare atât condiția fizică, cât și experiența de orientare pe munte. Este un traseu care te poartă de la lacul cu cel mai mare baraj din anrocamente cu miez de argilă din Europa (la momentul construirii), până la cel mai adânc lac glaciar din Carpații Românești.

Tăul Zănoguța - cuibărit între jnepeni.

Căldarea Zănoguța.

Cornișă spre Căldarea Zănoguța.

Pe Platoul Radeș-Zlata, cu Vf. din Mijloc în fundal.

Vf. Judele.

Spre Retezatul Mic, cu Vârfurile Piatra Irgovanului și Stănuleții.

Lacul Zănoaga, parțial înghețat.

Lacul și Refugiul Zănoaga.

Refugiul Zănoaga

Refugiul Zănoaga - interior.

Refugiul Zănoaga - priciul.

Refugiul Zănoaga.

Urcarea de la Lacul Zănoaga pe CA.

Vedere spre Retezatul Mic, Oslea și estul Munților Godeanu.

Citește și Retezatul Mic - Prin Cheile Scorota și pe Culmea Piule - Pleșa

Un areal de topire al stratului de zăpadă tasată.

Locul numit ”La Pir”.

Aspectele negative ale acestui traseu ar fi: starea marcajului destul de slabă, mai ales la partea superioară a etajului forestier; poteca cu mulți arbori căzuți peste ea, în același sector; în condiții  de ceață sectorul din golul alpin poate deveni un coșmar, fiind foarte puțini stâlpi, iar orientarea printre jnepeni/ienuperi, dar și în zona de pajiști fiind foarte dificilă. 

Aspectele pozitive ar fi: perspectivele frontale pe care ți le oferă spre Munții Godeanu, Munții Țarcu, Retezatul Mic.

Este un traseu care îți prilejuiește întâlnirea cu animale sălbatice, fiind în proximitatea Rezervației Științifice Gemenele, unde animalele nu sunt deranjate. În eventualitatea că nu va fi un urs în preajmă, te poți bucura de prezența caprelor negre și a marmotelor. Peste toate, este un traseu care îți umple plămânii de aer curat și sufletul de natura pură.

Coborârea prin covorul de jnepeni.

Coborârea prin etajul coniferelor.

Lacul Gura Apelor, văzut spre ”golful” Lăpușnicului Mic.

Lacul Gura Apelor, văzut spre ”golful” Râului Șes.

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture în natură, descoperind Retezatul vestic cu Harta de drumeţie a Munților RETEZAT ediţia a 3-a

 

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.

Citește și Mărețul Jude - străjer peste Rezervaţia Gemenele și bazinul Judele