Drumeție de iarnă în Munții Retezat

Dacă ajungi în Munți Retezat în sezonul rece rămâi așa, ca un copil în fața unui tort de înghețată. Te simți ca Alice în țara minunilor, pentru că totul e straniu de frumos. Iarna și Retezatul sunt o combinație perfectă. E clar că frumusețea Retezatului nu e deloc un mit. Lucrurile se pot verifica doar la fața locului.

Poiana Cârnic, locul de pornire în drumeție.

Intrarea în Parcul Național Retezat.

Cascada Lolaia.

Primul contact vizual cu crestele înzăpezite.

Citește și Retezatul - Nestemata Coronei Montium

Ce presupune o drumeție de iarnă în Retezat

Câteva lucruri pe care ar fi bine să le știi atunci când te hotărăști să abordezi în timpul iernii un traseu din Retezat. În primul rând Munții Retezatului fac parte din acea selectă categorie de munți ai României care depășesc în două vârfuri altitudinea maximă de 2500 m. Este vorba despre vârfurile Peleaga (2509 m) și Păpușa (2508 m). Existența unei creste principale, desfășurată pe direcția E-V, a cărui gol alpin se întinde pe aprox. 20 km lungime, face ca numeroase trasee să fie în zona cu cele mai vitrege condiții în timpul iernii. Deci, fiind munți de altitudine au un climat alpin, care se caracterizează prin temperaturi scăzute, vânturi intense, strat gros de zăpadă, care se poate forma încă de la finalul toamnei și se poate menține până la începutul verii. De consistența și grosimea stratului de zăpadă, dar și de orientarea versanților și de starea vremii la un moment dat, depinde și riscul formării avalanșelor. Atunci când știți că acest risc este mare, o drumeție în zone expuse trebuie evitată.

Locul în care părăsim marcajul BA și intrăm pe scurtătura spre Gențiana, marcată cu TA.

La două poduri.

Intersecție de trasee.

Cascada Maria Magdalena.

Altă intersecție de trasee.

Joncțiunea cu traseul BA, care a venit pe la Cabana Pietrele.

Citește și Drumeție în Retezat, spre Tăul Porții - lacul de poveste

Indicator sub Cabana Gențiana.

Cabana Gențiana.

Versanții cu zăpadă înghețată și grad mare de înclinare necesită pentru parcurgere echiparea cu bocanci de iarnă impermeabili, parazăpezi, bețe, colțari, piolet, poate și o coardă și ceva experiență în folosirea lor. Riscul alunecării pe pantele alunecoase este mare. Datorită frecvenței și intensității vânturilor din zona înaltă trebuie avută în vedere și grija pentru îmbrăcăminte călduroasă, respirabilă, impermeabilă și rezistentă la vânt. Nu trebuie uitată regula echipării în straturi: primul strat este reprezentat de lenjeria/bluza de corp/pantalonii/șosete, care trebuie să fie respirabile, din material sintetic, lână merinos sau mixtă; stratul mijlociu să fie călduros și la fel de respirabil, care poate fi un hanorac, o bluză merinos sau fleece, iar deasupra un strat care să fie  din material impermeabil, rezistent la vânt si respirabil. Lângă toate aceste ar fi bine să mai adăugăm în rucsac și o geacă din puf și, bineînțeles, cel puțin unul sau două rânduri de bluze de corp de schimb.

Nu trebuie uitate nici celelalte accesorii: mănuși, guler, căciulă sau cagulă, ochelari de soare și/sau vânt, termos pentru ceai cald. De mare importanță sunt și dispozitivele pentru orientare: GPS, aplicațiile cu hărți pentru telefonul mobil, track-uri descărcate ale traseelor. 

Citește și Totul despre aplicația Munții Noștri - versiunea 3

Cabana Gențiana printre nămeți.

Poiana Gențiana.

Traseul Poiana Cârnic – Cabana Pietrele – Cabana Gențiana – Lacul Pietrele – Șaua Custura Bucurii – Vârful Peleaga.

Marcaj: Bandă Albastră + Bandă Roșie, timp aproximativ: 6 ore

Traseul propus se află pe una dintre cele mai accesibile și vizitate axe turistice din Retezat, într-un fel ”bulevardul Retezatului” Bandă Albastră: Poiana Cârnic – Lacul Bucura.

În această zonă se află singurele capacități de cazare din interiorul Parcului Național Retezat - Cabana Pietrele și Cabana Gențiana. Acest lucru poate fi un avantaj pentru cineva care nu are condiția necesară pentru a parcurge într-o singură zi dus-întors traseul Poiana Cârnic - Vf. Peleaga, mai ales în condiții de iarnă.  Pe timp de iarnă datele tehnice ale traseului sunt puțin diferite de cele din timpul sezonului cald. În primul rând trebuie avut în vedere parcurgerea traseului de iarnă, prin Șaua Custura Bucurii. Curmătura Bucurei formează o cornișă în timpul iernii, făcând accesul periculos.  

Dificil este și de oferit un timp de parcurs, întrucât intervin mulți factori care fac diferența, cum ar fi grosimea și consistența stratului de zăpadă, condiția fizică, starea vremii și, poate, alți factori. Un timp aproximativ, pornind de la experiența personală, de la Poiana Cârnic până pe Vf. Peleaga ar fi de 6 h. Cum iarna ziua este mai scurtă, trebuie lăsată o rezervă de timp pentru întoarcerea în siguranță, cel puțin până la Cabana Gențiana. Diferența de altitudine dintre Poiana Cârnic și Vf. Peleaga este destul mare, aprox. 1500 m. Este bine de știut, pentru dozarea efortului, că aproximativ jumătatea diferenței de nivel de urcat este la Cabana Gențiana. Până la ea se urcă aproximativ 670 m, iar de la aceasta până pe Vf. Peleaga încă 837 m.

Din Poiana Cârnic se urmărește marcajul Bandă Albastră care urmează o potecă largă, cu aspect de drum forestier. După doar 15 min se ajunge la o bifurcație care duce în 5 min până la Cascada Lolaia. Merită văzuta! Drumul păstrează același aspect până la locul numit ”La două poduri”. Din acest loc există posibilitatea de a urca direct spre Cabana Gențiana, pe o scurtătură, pe marcajul Triunghi Albastru, sau de a urma în continuare marcajul Bandă Albastră spre Cabana Pietrele (o variantă cu aprox. o jumătate de oră mai lungă).

Pentru varianta scurtă pe Triunghi Albastru, se traversează cele două poduri peste pârâul Stânișoara și, după aprox. 20 min se ajunge la Cascada Maria Magdalena, loc amenajat cu masă și băncuțe de popas. Numele cascadei este dat după numele primei cabaniere de la Cabana Pietrele. Între cele două poduri și Cascada Maria Magdalena, traseul Triunghi Albastru intersectează poteca Triunghi Roșu - care vine dinspre Cabana Pietrele și merge spre Lacul Galeș, până la care este dat un timp de 3 h din acel punct.

La câțiva metri mai sus de cascadă traseul intersectează marcajul Triunghi Galben, care vine de la Cabana Pietrele și merge spre Șaua Pelegii pe la Tăurile Valea Rea. Timpul este de 2.5 -3 h . De la Cascada Maria Magdalena se mai fac 3 min până joncțiunea cu marcajul Bandă Albastră care vine de la Cabana Pietrele. De aici se intră din nou pe marcajul Bandă Albastră, iar în alte 20 min se ajunge la Cabana Gențiana.

Gențiana este mereu o cabană primitoare unde se poate face popas pentru un ceai cald și niște informații solicitate de la cabanier. Cabana fiind situată aproape de limita superioară a pădurii de conifere, după 10-15 min se ajunge la golul alpin. De aici perspectivele spre cele două culmi care străjuiesc Valea Pietrele nu mai sunt obturate. În dreapta vedem țancurile Culmii Stânișoara, iar în stânga versantul vestic al culmii Pietrele. Valea glaciară Pietrele are un profil longitudinal în trepte, din care până la Lacul Pietrele se urcă trei, trecând pe la Bordul Tomii, emblematic.

De la uriașul bolovan Bordul Tomii până la Lacul pietrele se fac 10 min. Imediat după lac, pe care, bineînțeles,  iarna nu-l putem vedea ci doar intui, varianta de iarnă a potecii se orientează spre sud-est, urcând cu spatele spre lac și culmea Stânișoarei. Urcăm pe sub un picior nordic al Vârfului Custura Bucurei, pe care îl lăsăm în dreapta. Chiar sub acel ”picior”, pentru ieșirea în Șaua Custurii trebuie să urcăm abrupt spre dreapta. Înainte de acest sector este recomandată montarea colțarilor. Când zăpada este înghețată e dificil de spart trepte doar cu bocancul și există pericolul alunecării pe versant ca pe un uriaș tobogan. După porțiunea abruptă de aprox. 150 m panta se îndulcește și în 15 min. se ajunge în șa. De aici se poate vedea restul potecii care trece pe sub zona Colților Pelegii. În față se deschid largi perspective spre sud și spre Căldarea Berbecilor. Spre dreapta (SV) se poate vedea câmpul alb al Lacului Bucura și mai departe Vf. Judele.

Din acest punct începe partea cea mai expusă a traseului spre Vf. Peleaga. În puțin peste 1 h se poate ajunge pe topul Retezatului cu mare atenție la toboganele naturale spre Căldarea Berbecilor. La întoarcere atenția trebuie să fie sporită având în vedere oboseala acumulată. În zilele cu vânt puternic, cu ceață sau whiteout trebuie evaluat foarte bine riscul înainte de a porni. Dacă undeva pe parcursul turei consideri că riscul devine prea mare sau că ești insuficient pregătit, e bine să renunți și să te întorci. Muntele va fi acolo și în alte zile.

Țancuri pe Culmea Stânișoara.

Citește și Masivul Vlădeasa – bastionul nordic al Apusenilor

Ieșirea în golul alpin.

Prima imagine cu Vf. Bucura II.

Spre Lacul Pietrele

Aproape de Bordul Tomii.

Bordul Tomii.

Ultima treaptă înainte de Lacul Pietrele.

Valea glaciară de sub Lacul Pietrele spre aval.

În Vâlcelul Furcilor din peretele Bucurei se văd doi temerari.

Traseul lasă Lacul Pietrele, acoperit de zăpadă, pe dreapta.

Imediat după lac se cotește la stânga.

Citește și Munții Cindrel – munții mărginimii Sibiului

În dreapta potecii se va vedea Vf. Custura Bucurei

În față se vede un vârf situat la începutul crestei Colților Pelegii.

Urcarea pe zăpada înghețată ușurează ascensiunea.

În spate se văd vârfurile Bucura I, Bucura II și Retezat.

Temerarii s-au întors din Vâlcelul Furcilor.

Piramida Retezatului.

Spre Șaua Custurii.

Urmele schiorilor ne arată bucuria alunecării libere.

Citește și Munții Rodnei - propuneri de trasee pentru schi de tură

Locul de unde e indicat să se pună colțarii. Urmează o pantă accentuată.

Spre Depresiunea Hațegului.

Citește și Rarău de iarnă - spre Vârful Rarău și Popii Rarăului

Prima vedere a Colților Pelegii și a Vf. Peleaga.

Vf. Retezat.

Urcarea spre Șaua Custurii.

Valea Pietrele între Culmea Stânișoara și Culmea Pietrele.

Din Șaua Custurii spre Colții Pelegii și Vf. Peleaga.

Vf. Custura Bucurei.

Tridentul format din vârfurile Custura Bucurei, Bucura II și Retezat.

Începutul Colților Pelegii.

Alternează porțiunile dificile cu unele mai ușoare.

Privind spre Vf. Peleaga.

Întinderi de zăpadă înghețată de vântul tăios.

Valea Rea, Vf. Păpușa și Vf. Mare.

Spre Lacul Bucura, acoperit de zăpadă.

Întoarcerea pe la Bordul Tomii.

Cabana Gențiana.

Poiana Pietrele cu căsuțele sale.

Centrul de informare Pietrele.

Privind înapoi dinspre poteca care duce spre Poiana Cârnic.

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture de iarnă, descoperind Munții Retezat cu MN06 - Harta de drumeţie a Munților RETEZAT ediţia a 3-a

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.

Citește și Început de iarnă printre uriașii de piatră ai Ciucașului