Buşteni - Valea Jepilor - Cabana Caraiman - Cabana Babele - Hotel Peştera - Cabana Padina - Cabana Bolboci - Cabana Zănoaga - Cabana Scropoasa (dezafectată) - Dobreşti - Tabăra Căprioara - Pietroşiţa

Valea Jepilor este unul dintre cele mai frecventate trasee din Munții Bucegi. Un traseu dificil, cu peste 1000 m diferențe de nivel, în cca 3 - 4 h de drumeție. Pitorească și în același timp periculoasă, poteca Jepii Mici străbate muntele despicat de prăpăstii adânci, străjuită de Vârful Caraiman (2.384 m) și de Vârful Jepii Mici (2.154 m). 

Jepii Mici este o potecă pietroasă, bolovani mai mici sau mai mari ne taie calea, astfel încât trebuie să avem grijă să nu îi pornim la vale. Are porţiuni înguste unde putem înainta doar ţinându-ne de corzile şi lanţurile fixate temeinic în stâncă, motiv pentru care acest traseu este considerat unul dificil fără echipament adecvat. Iarna - pericol de avalanșă.

Din Bușteni, cunoscut drept “Poarta Bucegilor”, traseul Jepii Mici are același traseu până la urcarea în pădure ca și Jepii Mari. De aici, CA continuă la dreapta, având acces spre Cabana Caraiman și Cabana Babele. O buna parte din traseu urcă pe sub telecabina Bușteni ce ajunge pe Platoul Bucegi în 12 min. Priveliștile de la înălțime nu se compară însă cu sentimentele trăite jos, unde se contopesc stâncile, pădurea și prăpăstiile adânci. Jepii Mici urmează V. Jepilor, cunoscută și sub numele de Valea Caraiman, pe traseul căruia se întâlnesc de asemenea Cascada Caraiman (Cascada Fantomă) și Cabana Caraiman. 

De la refugiul Salvamont există 19 cabluri care ne însoţesc până la Cabana Caraiman, cu numeroase locuri panoramice. Un exemplu este ,,Creasta cu Zâmbri”, unde se află o importantă concentrare de exemplare unice de Pinus cembra (zâmbru). La Cascada Caraiman sau Vânturișul Caraimanului, impresionantă la debite mari, putem admira brânele Jepilor, telecabina suspendată deasupra văii și, cu puțin noroc, capre negre. Nu trebuie să uităm de panorama oferită de Munții Baiului de pe malul stâng al râului Prahova. 

Poteca V. Jepilor iese în firul Vâlcelului Zăpezilor (care păstrează multă zăpadă), de unde urmează o faţă stâncoasă, urcă pieptiş printr-un horn şi răzbate deasupra zonei de stâncării; pe o coastă puternic înclinată, iar după un urcuş scurt ajunge la Cabana Caraiman (2025 m). Aici întâlnim poteca traseul PA - legătura spre Crucea Eroilor de pe Caraiman, peste Brâna Mare a Caraimanului, traseu de asemenea dificil.

CA continuă spre Cabana Babele până la baza telecabinei, unde întâlnim traseul principal traseul BG - legătura cu Cabana Omu și Cota 2000. Forța vântului în această „Cetate de piatră”, a sculptat în decursul timpului în roci, gresii și conglomerate cele mai curioase forme, „Sfinxul”, „Babele” și alți megaliți ce impresionează an de an turiștii.

De aici se coboară la Peştera, pe Piciorul Babelor, pe sub Vârful Cimitirul Elefanților. până la Hotel Peștera, apoi mai departe spre Mănăstirea Peştera. Continuăm pe poteca întărită cu trepte de lemn sau de ciment până la cursul Văii Ialomiţe. Spre NV zărim zona de stâncării abrupte de calcare de deasupra Văii Horoabei, cu Turnul Seciului. 

CA continuă în coborâre uşoară, prin pajiştile întinse ale padinei, paralel cu firul Ialomiţei. Valea se îngustează, iar poteca, după ce descrie o curbă spre dreapta, intră în Cheile Coteanului (Cheile Mici ale Tătarului). După traversarea cheilor ieşim într-o padină întinsă între coastele Munţilor Lăptici (stânga) şi Tătarul (dreapta), trecem de păstrăvărie (părăsită) şi de Turbăria Lăptici (în stânga noastră) şi parcurgem scurtele şi frumoasele Chei ale Tătarului, care ne conduc la coada Lacului Bolboci. Râul Ialomița a săpat în calcarele de aici un „V” impresionant, cu pereți înalți și abrupți. După primele două curbe ale drumului întâlnim varianta traseul TG spre Şaua Tătaru - legătura cu Munții Leaota.

Continuăm pe curbele drumului auto de pe marginea lacului, traversăm Văile Tătarului, Mircii şi Bolboci şi după cca. 2, 5 h de la Padina, ajungem la Cabana Bolboci. Pe baraj pleacă varianta traseul CG spre Valea Dorului şi fosta Cabană Vârful cu Dor.

Bolboci e un lac vast, creat prin blocarea artificială a râului Ialomița în 1988 (baraj), ascunzându-se printre versanți, în așa fel încât e aproape imposibil să îl prinzi într-o singură imagine, chiar și de pe creste. De aici, urmăm drumul auto până la Cabana Zănoaga și continuăm mai departe prin frumoasele Chei ale Zănoagei Mari. În aceste chei amenajate cu podeţe găsim trei izvoare din care ne putem alimenta cu apă. 

Pornim spre Cabana Scropoasa (închisă), urmăm malul drept al lacului, lăsăm în dreapta intrarea în Cheile Orzei (închise publicului) şi ocolim muntele ieșind în frumoasele Chei ale Ialomiţei. Parcurgem valea până la Tabăra Vânătorul şi hidrocentrala Dobreşti, apoi pe lângă Tabăra Căprioara. Ultimii 4 km ne conduc până în satul Pucheni, comuna Moroeni.

Inaccesibil iarna pe segmentul Buşteni - Caraiman.