Creasta Cocoșului, simbol al Ținutului Mara – Cosău

Ținutul Mara-Cosău-Creasta Cocoşului, parte din Maramureșul istoric

Despre Maramureș s-au făcut sute de reportaje și s-au scris mii de pagini în cele mai cunoscute reviste și ghiduri de specialitate. Dar ca să trăiești cu adevărat experiența acestor locuri trebuie să le vizitezi în amănunt. 

Destinația ecoturistică Mara-Cosău-Creasta Cocoşului, parte a Maramureșului istoric, se întinde între văile Mara și Cosău, mărginita la sud de creasta vulcanică a Cocoșului. Recunoscută internațional pentru moștenirea culturală, pajiștile și pădurile sale, Destinația Mara-Cosău-Creasta Cocoşului sau Eco Maramureș, cum mai este numită, a primit acest statut de la Ministerul Turismului (Autoritatea Națională pentru Turism) în urma evaluării conform unor criterii dezvoltate pe baza experienței internaționale în domeniul ecoturismului.  

Cuibărită la poalele Rezervației Creasta Cocoșului, această zonă este un adevărat muzeu în aer liber al vieții rurale maramureșene. Este una dintre primele destinații ecoturistice din România (toamna anului 2014). Aici turiștii de pretutindeni pot descoperi meșteșugurile, porturile și arhitectura tradițională, păstrate cu sfințenie peste veacuri. Reprezentative sunt casele tradiționale vechi și celebrele porți maramureșene. Porțile și vranițele de lemn arătau, în trecut, statutul social al oamenilor.

Poarta Maramuresana - Sorin Lazar

Compusă din 12 sate, fiecare cu farmecul lui aparte, destinația ecoturistică Mara – Cosău este locul ideal pentru turismul activ. Aici s-a realizat primul traseu de tip drum verde din nordul țării, care se poate străbate cu căruţa, bicicleta sau pe jos – Drumul moștenirii maramureșene.

Pe lângă ecoturism, drumeții și cicloturism, există posibilități de escaladă, zbor cu parapanta, birdwatching, wildlife photography ș.a. (vezi detalii).

-escaladă se face pe 37 de trasee de cățărare amenajate pe fața vestică a Crestei Cocoșului

-zbor în tandem cu parapanta se face din zona Crestei Cocoșului

-fotografierea și observarea florei și faunei se face în ariile protejate de tipul tăurilor și turbăriilor, denumite și „Tinoavele plutitoare” unde se regăsesc straturi de turbă care plutesc peste un strat de apă, cu floră și faună specifice zonelor umede, între care plante carnivore – care au supraviețuit, spun biologii, erei glaciare. Desigur, nici Creasta Cocoșului și Creasta Gutâiului nu trebuie ratate pentru fotografii de peisaj și wildlife.

 Creasta Cocosului - Florin Băraș - Anii Drumeției

-de asemnea, pe platoul Gutuiului se practică schi de tură, sub îndrumarea unor ghizi locali

Există și evenimente anuale, precum “Ziua ariei naturale protejate Gutâi - Creasta Cocoșului” organizată de Clubul de Turism “CREASTA COCOSULUI”, Tabăra de mountain bike „Village Warrior Camp”, organizată la Breb de “The North Quest”, ori concursul de alergare montană Creasta Cocoșului Trail Race.

 Creasta Cocoșului Trail Race - Florin Băraș - Anii Drumeției

Dintre experiențele culturale, nu trebuie ratate vizitarea bisericilor de lemn, precum și alte tradiții și obiceiuri legate de arhitectura clădită în lemn a Maramureșului, gospodării cu porți sculptate, vâltori, pive etc.

Porțile emblematice ale Maramureșului - Eco Maramureș

Detaliu mestesugaresc in portile maramuresene - Eco Maramureș

Treceţi și pe la meşterii locali: dulgheri, drănițari, dogari, fierari, confecţioneri de zgărdane (obiecte de podoabă făcute din mărgele mici, viu colorate), cergi, cojoace, cămeşi, țesături etc. Gospodăriile acestora sunt semnalizate. (sursa)

 Pensiune in satul Desești - Eco Maramureș

Tradiția nu moare, fete în porturi populare - Sorin Lazăr

Din păcate există și discrepanțe: o parte din tinerii care au plecat din țară să muncească şi-au construit case moderne, iar unele case tradiționale vechi au fost lăsate în paragină. 

Nu rataţi degustarea produselor locale. Bucătăria locului e ca „să ţină de saţ” - muncile uzuale sunt grele și necesită energie, de aceea mesele sunt consistente.

În satul Breb, inima Eco Maramureșului, tradițiile (încă) se păstrează, și, adesea, pe ulițele sale, întâlnești mai mulți străini decât români, unii dintre ei stabiliți definitiv aici. Vă puteți lăsa mașina deoparte și să explorați la pas, deoarece aici nu prea există asfalt.

Casa traditionala inclusa in ciruitul turistic - Iulian Radu

Bisericile de lemn din Ținutul Mara-Cosău-Creasta Cocoşului

În zona Mara-Cosău-Creasta Cocoșului există 13 biserici de lemn, majoritatea din secolul al XVII-lea, dintre care 2 se află în Patrimoniul Mondial UNESCO:

-Biserica de lemn „Sf. Nicolae” din Budești -mai multe foto aici

-Biserica de lemn "Sf. Paraschiva" din Desești.

Biserica de lemn din Budesti - Călător prin Maramureș

O altă biserică ce merită vizitată este Biserica de lemn din Sârbi - mai multe foto aici

Sârbi este satul cu cele mai multe instalații tradiționale încă funcționale. Ansamblul de arhitectură tehnică populară de aici include: vâltoarea, piua, batoza, moara și horincea, toate acționate de apele râului Cosău și folosite de localnici pentru spălarea și îndesarea țesăturilor de lână, treierat, măcinarea cerealelor și prepararea băuturii locale. 

În Breb nu trebuie să ratați Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail și Gavril". Turnul lăcașului păstrează piese de la vechea biserică din Copăciș, datate din 1530, ceea ce îl face "cel mai vechi turn de lemn din România". (sursa)

Biserica de lemn Breb - Carmen Kelerman

Accesibilitate:

Destinația ecoturistică Mara-Cosău-Creasta Cocoşului este accesibilă 

- dinspre Baia Mare prin Baia Sprie, pe DN 18 – Pasul Gutâi

- Baia Mare prin Baia Sprie – Cavnic – Pasul Neteda

- dinspre Moldova, prin Pasul Prislop - Sighetu Marmației 

- dinspre Dealurile Bistriței, prin Coșbuc - Sighetu Marmației 

Trasee turistice zona Mara – Cosău – Creasta Cocoșului:

-Bandă Roșie: Pasul Gutâi – Creasta Cocoşului – Pasul Neteda

-Cruce Albastră: sat Mara – Valea Hopşia – Creasta Cocoşului

-Cruce Roșie: sat Hărniceşti – sat Hoteni – Tăurile şi Turbăria de la Hoteni – sat Breb – Valea Caselor – Tăul Morărenilor – Tăurile Chendroaiei, apoi Bandă Roșie spre Creasta Cocoşului 

-Triunghi Albastru: sat Breb – Vârful Gutâi, apoi Bandă Roșie spre Creasta Cocoşului - dificil

Trasee spre Creasta Cocoșului și Creasta Gutuiului dinspre sud:

-Bandă Galbenă: Pârtiile Icoana (Cavnic) – intersecție sub Trei Apostoli, apoi Bandă Roșie peste Vârful Gutâi spre Creasta Cocoşului - dificil

-Cruce Albastră: Cavnic – Cabana Gutâi – Jgheabul Mare – Platoul Gutâi – Creasta Cocoşului

-Triunghi Roșu: Cavnic  – Valea Şuiorului – Jgheabul Mic – Creasta Cocoşului

-Bandă Albastră: Păstrăvăria Șuior – Poiana Boului, apoi Bandă Roșie spre Creasta Cocoşului 

-Triunghi Roșu: Complex Turistic Șuior - Mogoșa – zona pârtiei Şuior – Poiana Boului, apoi Bandă Roșie spre Creasta Cocoşului 

Merită să amintim Drumul Măriuții - vechiul drum al trăsurilor imperiale. 

Înierbat pe alocuri, Drumul Măriuții (n.r. împărăteasa Maria Tereza) este vizibil și astăzi, amintind de trăsurile imperiale care traversau masivul Gutâi și asigurau Maramureșului legăturile comerciale (dumul sării) cu orașele Buda și Viena. Nobilii care călătoreau în zonă cu poștalionul se opreau la Piatra Masa Domnilor, un loc străvechi de picnic în care serveau masa. 

Drumul Măriuții din masivul Gutâi - Petri Doina

Creasta Cocoșului, simbol al zonei ecoturistice Ținutul Mara – Cosău

Masivul Gutâi este unul din cele mai cunoscute grupe muntoase din Carpații Maramureșului și Bucovinei, dar contrar așteptărilor, atracția principală în acest masiv nu este Vârful Gutâi (1443 m), cel mai înalt pisc al crestei, ci Creasta Cocoșului, o grupare de stânci ascuțite cu o formă crenelată, întinzându-se pe o lungime de 200 m, pe direcția NV-SE.

Creasta Cocoșului - Florin Băraș - Anii Drumeției

Relicvă a unui  vechi crater vulcanic de mari dimensiuni, întinsă spre vârful Gutâi și aflată la o altitudine medie de 1200 m, Creasta Cocoșului te atrage ca un magnet încă din depărtare.

 Creasta Cocosului - Robert Dogaru

Odată ce te apropii, nu există nici o îndoială de ce este numită Creasta Cocoșului. Spectaculoasă prin masivitate și extrem de fotogenică, odată urcați pe creastă, putem admira până departe spre culmile Munţilor Rodnei, Ţibles sau Maramureşului, depresiunea Maramureşului, platoul Ignişului ș.a. Merită efortul parcurgerii potecilor, deoarece din creastă poți vedea imensele păduri de amestec, făgete mari și zone de molidișuri, turbăria de la Tăul Chendroaiei, insulele de ienupăr și golul alpin.

Vedere spre vârfurile Pop Ivan, Farcau si Mihailecu din Muntii Maramuresului - Debi Debreni

Rezervația naturală Creasta Cocoșului a fost înființată în anul 1954 tocmai ca să protejeze această colină bizară cu pereții fisurați, cu aspect de fierăstrău.

Din categoria rezervațiilor care trebuie vizitate în Ținutul Mara-Cosău-Creasta Cocoşului se numără și Tăul Chendroaiei, Tăul Morărenilor, Lacurile de la Hoteni, Pădurea Crăiască, Cheile Tătarului și Turbăria Iezerul Mare (Tinovul Hărniceștilor). Zona este împânzită de trasee marcate pentru drumeție sau pentru biciclete.

Rezervaţia Naturala Tăurile şi Turbăria de la Hoteni, numită și „Tinoavele plutitoare de la Hoteni” grupează trei lacuri și o mlaștină, cu o importanță deosebită pentru biologi, ecologiști și nu numai. Particularitatea lor constă în stratul de turbă care plutește peste un strat de apă, cu floră și faună specifice zonelor umede, între care plante carnivore – care au supraviețuit, spun biologii, erei glaciare – 150 de specii de alge, specii de pești unice în zonă și, de necrezut, broaște țestoase de apă dulce. La începutul verii, peisajul este completat de o plantă asemănătoare unui ghem de vată, bumbăcărița.

Tăurile de la Hoteni - Peter Lengyel - Experience Maramures 

Urmând traseul Cruce Roșie pe Valea Caselor și prin fânațele satului Breb, ajungem la derivația dus-întors spre rezervația naturală Tăul Morărenilor „Tăul Brebului” cum îi zic localnicii, s-a format printr-o alunecare de teren şi are o formă aproape circulară, cu un luciu de o rară frumusețe. În zilele senine Creasta Cocoșului se oglindeşte în tău. 

Tăul Morărenilor - Peter Lengyel - Experience Maramures 

Și aici întâlnim floră și faună specifică, care a evoluat diferit de „rudele” lor din exterior. Ca particularitate, lacul este singura locație din țară unde cresc la un loc trei specii de arin. Malul este un covor compact de mușchi iar în apă putem identifica buhaiul de baltă cu burtă galbenă, broasca roşie de munte, raţa sălbatică mare, şopârla de munte ș.a.

Tăul Morărenilor - Eco Maramureș

Dincolo de Drumul Măriuții, la liziera pădurii, găsim Tăurile Chendroaiei, situate chiar sub Creasta Cocoșului.

Tăul Chendroaiei, de sub Creasta Cocosului - Robert Dogaru

„Tăurile de sub Gutâi”, cum le spun localnicii, sunt două ochiuri de apă de dimensiuni mici, reminiscenţe ale unui fost lac, care prin colmatare și înmlăștinire s-a transformat într-un tinov. Interesant este faptul că în acest ecosistem, datorită lipsei oxigenului şi a formării turbei, plantele moarte din tinov nu se descompun.

 Rezervația Tăurile Chendroaiei - Ovidiu Motioc - CAR Cluj

Tinovul este bombat, înalt de cca 4 m și grosimea turbei ajunge până la 8 m. Zona este înconjurată de păşune şi mai apoi de pădure, într-un peisaj pitoresc.

 Turbăria de la Tăurile Chendroaiei - Ovidiu Motioc - CAR Cluj

O altă rezervație aproape de Ținutul Mara-Cosău este Turbăria Iezerul Mare, care stă cuibărită într-un crater aplatizat de la periferia Munților Igniș. La Tăul Hărniceștilor, cum mai este numit, se găsește cea mai reprezentativă floră de mlaștină din întregul Maramureș: curechi de munte, răchiţele, roua cerului, bumbăcăriţa, ruginare, iarbă albastră și rogoz. La rezervație se ajunge dinspre Deseşti, pe Triunghi Roşu. 

Turbaria Iezerul Mare (Tinovul Hărniceştilor) - Eco Maramureș

La izvoarele Râului Mara se află Cheile Tătarului, un defileu de roci vulcanice despre care geologii spun că ar fi “singurul defileu fierăstruit în andezite piroxenice din România. Din satul Mara urmăm marcajul Cruce Roșie spre barajul Runcu-Tătaru.

Cheile au drenat depresiunea vulcanică Tătaru, care se remarcă printr-o reţea hidrografică deosebit de importantă. Apele au sculptat, practic, în rocile vulcanice, un defileu. În această zonă a fost descoperit “Sfinxul din Maramureş”, o formaţiune care se aseamănă foarte mult cu Sfinxul din Bucegi.

Cheile Tătarului - Eco Maramureș

Dacă urmărești cu degetul pe hartă drumul care urcă de la Cavnic spre Sighetu Marmației, pe partea stângă, strâns lipită de conturul stațiunii Ocna Șugatag – binecunoscută pentru apele ei sărate, observi o pată mică, alungită și compactă de culoare verde. 

Aceasta este Pădurea Crăiască – un codru secular cu specii endemice. În realitate, în cele 44 ha de pădure seculară te poți pierde dacă te lași dus de instinctul de explorator. Pădurea Crăiască este rezervaţie forestieră şi peisagistică cuprinzând exemplare de goruni seculari şi larice cu vârste venerabile (între 100-140 ani). Populaţia de păsări într-o densitate neobişnuită, atrage ca un magnet iubitorii de birdwatching. 

Primavara in Padurea Craiasca - Peter Lengyel - Experience Maramures 

Drumeție Pasul Gutâi - Drumul Măriuții - Creasta Cocoșului (3-3.5 h)

Din Pasul Gutâi, de pe DN 18 (Baia Mare - Sighetul Marmaţiei), luăm poteca Bandă Roșie, care intră în pădure, ocolește Vârful Măgura și ajunge pe platoul Gutâiului, în Poiana Boului. De aici putem admira Vârful Mogoşa și pârtiile de la Şuior.

Vedere spre Partiile Suior - Debi Debreni

După ce întâlnim varianta Bandă Albastră dinspre Păstrăvăria Șuior intersectăm vechiul drum al trăsurilor imperiale - Drumul Măriuții - cu Masa Domnilor, locul unde convoaiele luau masa. 

Ținem drumul forestier, cu linia electrică la dreapta, trecem de Săritura lui Pintea, mic abrupt stâncos în stânga drumului şi continuăm prin câteva poieni mlăştinoase, având în faţă siluetele atrăgătoare ale Vf. Secătura (1392 m) şi Creasta Cocoşului. În una din poieni, întâlnim rând pe rând, traseele dinspre Mara și Breb, Cruce Albastră și Cruce Roșie.

 Prin poienile inzapezite de sub Creasta Cocosului - Debi Debreni

Vedere spre Vf Secatura - Robert Dogaru

Vedere spre Creasta Cocoșului - Robert Dogaru

Proiectul de dezvoltare a zonei, derulat în urmă cu câțiva ani, a îmbunătățit infrastructura turistică, astfel că acestea ne conduc rapid la liziera pădurii de sub Creasta Cocoșului.

Sub Creasta Cocoșului - Robert Dogaru

Pentru a proteja rezervația, un ONG a amenajat o cărare în trepte pentru turiști, pe care aceștia sunt încurajați să nu o părăsească. Traseul turistic este bine marcat și este însoțit de panouri informative despre rezervație, din loc în loc.

Urcare spre golul de sub Creasta Cocoșului - Robert Dogaru

Creasta Cocoșului - Debi Debreni

Urcăm susținut prin pădure și ajungem la golul alpin de sub Creasta Cocoșului unde ne bucurăm de acest tablou vizual greu de egalat între traseele din întreaga lume.

Sub Creasta Cocoșului - Debi Debreni

Pe Creasta Cocoșului - Robert Dogaru

În aporpiere vedem toată Creasta Gutâiului, cu vârful principal.

Pe Creasta Cocoșului - Robert Dogaru

Pinten din Creasta Cocoșului - Robert Dogaru

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru un viitor concediu activ, explorând Destinația ecoturistică Mara-Cosău-Creasta Cocoşului cu harta de drumeție MN20 - Harta de drumeție a MUNŢILOR GUTÂIULUI

Creasta Cocosului - Călin Precup

Redactare și format: Manu Muntomanu

Photo Credit: © Robert Dogaru, Peter Lengyel, Debi Debreni & more