Drumeții de septembrie în Munții Făgărașului
Septembrie în Munții Făgărașului
Culorile calde ale toamnei în Munții Făgărașului.
În septembrie, zilele se scurtează, diminețile devin mai răcoroase, iar atmosfera oscilează între lumina blândă și plăcută a soarelui și capriciile toamnei, cu ploi reci, vânt tăios și frig pătrunzător.
Nopțile sunt din ce în ce mai lungi în septembrie.
Zilele sunt mai scurte și răcăroase.
Lumina blândă a zilelor de septembrie.
Răcoarea zilelor de toamnă poate da naștere unor fenomene atmosferice de o frumusețe aparte. Inversiunile termice transformă peisajul într-un ocean de ceață, cu ”insule” și cu cascade de nori, iar difracția și reflexia luminii pot dezvălui spectaculosul „Fenomen Gloria” sau „Spectrul Brocken”, în care umbrele noastre se proiectează grandios pe fundalul alb al norilor.
Inversiunile termice produc mări de ceață pe văile umbroase.
„Cascade” de nori care curg peste creasta pricipală. Vedere de pe Vf. Lăițel. „Insule” în marea de nori. „Insula” Negoiu.Citește și Pe muchia Drăgușului, la întrecere cu norii
Fenomenul Gloria văzut de pe Vf. Lăițel.
Farmecul toamnei în Munții Făgărașului se reflectă în detaliile fine ale peisajului: ultimele fructe ale sezonului îți încântă simțurile, iar culorile peisajului devin armonios complementare.
Culorile aurii ale vegetației.
Gustul dulce-acrișor al fructelor.
Buchete răzlețe de rododendroni de toamnă.
Albastrul adânc al cerului și al lacurilor se îmbină perfect cu auriul cald al ierburilor și al arbuștilor subalpini, creând un tablou de o frumusețe desăvârșită.
Culori complementare: albastru și auriu.
Peisaje în culori plăcute ochiului.
Răsăriturile și apusurile par să se desfășoare într-un ritm mai lent și mai aurit, lăsând o urmă de melancolie să se strecoare adânc în sufletele noastre.
Răsărituri mai lente.
Citește și Magia unui răsărit de Soare la peste 2500 m
Apusuri de aur.
De pe cele mai înalte vârfuri ale munților, prin atmosfera străvezie, te așteaptă surprize neașteptate: priveliști magnifice care se deschid nesfârșit, până la orizonturile îndepărtate.
Priveliști fără limite.
Ruginiul toamnelor în munții înalți. Vârful Lespezi.
Maiestuosul Negoiu în culori calde.
Citește și Vârful Șerbota - gigantul cu vederi spre Negoiu și Scara
Vederi spectaculoase cu Negoiu și Lespezi.
Citește și Cetatea de Lespezi și Vf. Cornul Călțunului - Făgăraș
Citește și Drumeție de o zi pe trei vârfuri din topul 2500+m
Munții mai îndepărtați. Munții Cozia.
Spre Muchia Viștea Mare-Moldoveanu.
Citește și Clasic de Făgăraș - Vârful Moldoveanu prin Valea Rea
În septembrie, sensibilitatea noastră psihică pare să se amplifice, hiperbolizând fiecare fenomen natural și conferindu-i o intensitate emoțională deosebită. În septembrie, deși aerul devine mai răcoros, munții par să iradieze o căldură aparte, apropiindu-se parcă mai mult de sufletul nostru.
Vedere generală de pe Vf. Vânătoarea lui Buteanu spre vest.
Citește și Clasic de Făgăraș - De la Bâlea Lac spre Vf. Negoiu
Traseul Lacul Capra-Lacul Călțun
Caseta tehnică: marcaj: Cruce Albastră; dificultate: mediu; distanță: 7,4 km; durata: 4 ore; urcare: 726 m; coborâre: 828 m.
Traseul Cruce Albastră, ce leagă Lacul Capra de Lacul Călțun, oferă o alternativă spectaculoasă la traseul de creastă, evitând vârfurile Paltinu și Lăițel. Este un traseu solicitant, cu o diferență de nivel de peste 1000 de metri, desfășurat pe parcursul a aproximativ 4 ore de drumeție la altitudine mare. Necesită atenție sporită în zonele expuse, cu stânci și vâlcele abrupte, iar iarna devine accesibil doar în funcție de condițiile zăpezii.
Punctul de pornire pe traseu: Lacul Capra.
Descriere
Lacul Capra - Refugiu Bâlea Tunel
Drumul pornește din capătul estic al Lacului Capra și traversează piciorul vârfului Iezerul Caprei, ajungând într-o căldare suspendată. Urmează o coborâre dificilă, într-o zonă expusă, mai ales în condiții meteorologice nefavorabile, care ne conduce către Cabana Salvamont Cota 2000. De aici, un sector de serpentine ne duce la Transfăgărășan, trecând pe sub copertine până la intrarea în tunel, după care cotim spre stânga.
Lacul Capra.
Prima parte a traseului, până la Refugiul Bâlea Tunel.
Spre Refugiul Salvamont Cota 2000 Argeș și Refugiul Bâlea Tunel.
Refugiu Bâlea Tunel - Lacul Călțun
Poteca urcă ușor de la Refugiul Bâlea Tunel, traversând mai multe vâlcele, și ne duce în culmea Pisicii. Apoi, pe versantul vestic, traseul coboară spre Valea Paltinului.
Refugiul Bâlea Tunel, locul de unde începe a doua parte a traseului.
Refugiul Salvamont Cota 2000 Argeș, văzut de pe traseu.
Hotel Capra.
Vedere spre Valea Capra, acoperită de norii toamnei.
Coborârea spre Căldarea Paltinu.
În Căldarea Paltinului întâlnim traseul marcat cu Punct Albastru, care face legătura între Piscul Negru și Șaua Paltinului. După un sector pitoresc, cu jnepeni, ienuperi și pârâuri, continuăm pe versantul sudic al Muntelui Lăițel, până când intrăm pe Valea Călțunului. Urcăm de-a lungul văii, până ajungem la căldarea unde se află Refugiul Salvamont Lacul Călțun, un loc ideal pentru campare. Lacul Călțun, un impresionant lac glaciar situat la 2135 metri altitudine, este amplasat la poalele vârfului Cornul Călțunului (2511 m).
Traversăm Pârâul Pisica și Pârâul Paltinu.
Începem urcușul moderat pe Piciorul Lăițel.
Traversăm piciorul sudic al Vârfului Lăițel.
Vedere sprea Valea Călțun și peretele Vârfului Lespezi.
Începem urcușul spre circul glaciar Călțun.
În spate, culmea Mușeteica-Piscul Negru este învăluită în nori.
Soclul vechiului Refugiu Călțun (Toma Boerescu).
Vechiului Refugiu Călțun (Toma Boerescu).Noul Refugiu Călțun văzut pe fundalul Vârfului Lăițel.
Refugiul Călțun
Opțiuni de continuare a traseului
De aici, putem alege să continuăm pe traseul de creastă, marcat cu Bandă Roșie, fie către vârful Negoiu, ocolind Strunga Dracului, fie spre est, pe creasta Muntelui Paltinu, trecând peste vârfurile Lăițel, Laița și Paltinu, pentru a ajunge la Bâlea Lac, completând astfel un circuit al Munților Făgăraș.
Cele două opțiuni de continuare de la Lacul Călțun: spre Vf. Negoiu sau spre zona Bâlea.
Prima opțiune: urcarea spre Portița Călțunului.
Urcarea prin Strunga Doamnei.
Strunga Doamnei.
Traversarea piciorului sudic al Vârfului dintre Strungi.
Vârful Negoiu.
Vârful Negoiu.
Opțiunea a doua de la Călțun: urcarea spre Vf. Lăițel.
Crucea Sile Nicolau din Șaua Lăițel.
Custura Lăițel.
Urcarea pe sub Vf. Laita.
Traversarea pe deasupra Căldării Pietroase a Doamnei.
Custura Paltinului.
Șaua Paltinului cu Turnul Paltinului în fundal.
Varianta de a coborî spre Refugiul Tunel pe marcajul Triunghi Roșu.
Varianta de a continua peste vârfurile Paltinu și Iezerul Caprei spre Șaua Capra.
Vf. Iezerul Caprei
Coborârea spre Șaua Capra.
Puncte de interes ale traseului
Lacul Călțun
Lacul Călțun, o bijuterie naturală a Munților Făgăraș, se remarcă drept unul dintre cele mai importante lacuri alpine din această zonă. Cu o suprafață de 0,77 hectare, ocupă locul șapte în rândul lacurilor ca întindere, însă impresionează prin adâncimea sa de 11,8 metri, fiind întrecut doar de Lacul Podragu. Amplasat la altitudinea de 2135 de metri, lacul este străjuit de masivele vârfuri Lespezi și Cornul Călțunului, care se ridică maiestuos la peste 380 de metri deasupra apei, conferind peisajului un aer spectaculos. În plus, se află la doar 1,2 kilometri est de impozantul vârf Negoiu, ceea ce îi conferă o poziție privilegiată, la poalele a trei vârfuri impresionante ce depășesc altitudinea de 2500 de metri.
Lacul Călțun.
Lacul Călțun văzut de pe Vf. Lăițel.
Lacul Călțun văzut de pe Vf. Lespezi.
Citește și Ochii albaștri ai munților - lacurile glaciare din Meridionali
Lacul Capra
Lacul Capra este unul dintre cele mai pitorești lacuri glaciare din Munții Făgărașului, situat la o altitudine de aproximativ 2230 de metri. Lacul este amplasat într-o căldare glaciară sub Vârful Vânătoarea lui Buteanu, unul dintre cele mai accesibile vârfuri de peste 2500 de metri din masiv. Cu o suprafață de aproximativ 1,8 hectare și o adâncime maximă de 11 metri, Lacul Capra impresionează prin claritatea apei și peisajul montan spectaculos care îl înconjoară.
Lacul Capra.
Acces și trasee:
Lacul Capra este accesibil prin mai multe trasee de drumeție, cel mai cunoscut fiind traseul de pe Transfăgărășan, din zona Bâlea Lac. De la Bâlea Lac, drumeții pot ajunge la Lacul Capra în aproximativ o oră, urmând marcajul cu Triunghi Albastru până în Șaua Caprei, iar apoi Bandă Roșie până pe malul lacului.
Lacul Capra văzut de pe Vf. Iezerul Caprei.
Legende:
Una dintre legende povestește că Dumnezeu a creat acest lac pentru a-și clăti pensula cu care a pictat mărețul peisaj al munților din jur. O altă legendă amintește că în vremuri de demult, o capră neagră ar fi salvat un cioban de la moarte, arătându-i drumul spre un izvor de apă. În semn de recunoștință, ciobanul a denumit lacul după această capră neagră, care este și un simbol al rezistenței și agilității în fața munților.
Lacul Capra.
Împrejurimi:
În apropierea Lacului Capra, se află alte atracții montane majore, precum Vârful Vânătoarea lui Buteanu (2507 m), ce poate fi urcat într-o drumeție scurtă și accesibilă din zona lacului. Pe malul Lacului Capra se găsește Monumentul alpiniștilor, a cărui poveste o puteți afla aici sau pe blogul respectabilului montaniard Dinu Mititeanu. Nu departe de acest monument, pe piciorul sudic al Vârfului Capra, poate fi văzut Monumentul Speologilor Oradeni, cel care amintește de o altă întâmplare tragică petrecută în apropiere, despre care puteți afla mai multe aici.
Vârful Vânătoarealui Buteanu.
Citește și Vânătoarea lui Buteanu versus Vânătarea lui Buteanu
Monumentul Alpiniștilor.
Monumentul speologilor orădeni.
Sperăm că acest articol ți-a plăcut și ți-a oferit inspirația necesară pentru aventuri în natură. Te invităm să descoperi personal farmecul drumețiilor de toamnă în Munții Făgărașului și să trăiești bucuria autentică a acestui sezon minunat, cu MN07 - Harta de drumeţie a Munţilor FĂGĂRAŞ ediţia a 3-a
Redactare, format și fotografii: Daniel Morar
Citește și Povești de drumeție din Făgărașul Nordic