Piatra Craiului: Circuitul Padina Hotarului – Valea Crăpăturii

Piatra Craiului

Piatra Craiului văzută din vestul Munților Bucegi.

Citește și  Peisaje de vis și flori de munte în abruptul vestic al Bucegilor

Piatra Craiului văzută din Munții Făgărașului.

Citește și  Farmecul drumețiilor de vară în Munții Făgărașului

Piatra Craiului este unul dintre cele mai spectaculoase masive muntoase din România, faimos pentru creasta sa îngustă și zimțată, care se întinde pe mai bine de 20 de kilometri. Situat între județele Brașov și Argeș, acest masiv face parte din Carpații Meridionali și este inclus în Parcul Național Piatra Craiului, o arie protejată ce adăpostește o biodiversitate remarcabilă. Aici pot fi întâlnite specii rare de plante și animale, dar și peisaje de o frumusețe aparte, care îmbină stâncării dramatice, păduri dese și pajiști alpine.

Capra neagră din Piatra Craiului.

Floarea de colț din Piatra Craiului.

Garofița Pietrei Craiului.

Citește și  Cele mai întâlnite flori din munții noștri

Citește și  Piatra Craiului, piatra nestemată a Carpaților

Traseele montane din zonă variază de la ușoare la foarte dificile, oferind oportunități excelente pentru drumeții, alpinism și fotografie de natură. Piatra Craiului nu este doar o destinație turistică, ci o experiență autentică pentru iubitorii de munte, ce încântă prin sălbăticia și farmecul său aparte. Poiana Închisă, Marele Grohotiș, Padina lui Călineț, Canionul lui Anghelide sau Cerdacul Stanciului sunt astăzi repere emblematice ale Munților Piatra Craiului, fiecare păstrând în sine farmecul inconfundabil al sălbăticiei și al frumuseții nealterate.

Cerdacul Stanciului - un simbol al Pietrei Craiului.

Canionul și Degetul lui Anghelide.

Versantul nordic al Pietrei Craiului

Versantul nordic al Pietrei Craiului oferă trei dintre cele mai spectaculoase și variate căi de acces spre creastă: Padina Șindileriei, sălbatică și solicitantă, cu grohotișuri instabile și jnepeni de nepătruns în partea superioară; Padina Hotarului, similară, dar ceva mai primitoare; și Valea Crăpăturii, cea mai frecventată și accesibilă, impresionantă prin pereții verticali și emblematicul Ac al Crăpăturii. Fiecare traseu oferă o experiență distinctă, dar toate promit panorame alpine spectaculoase ce răsplătesc din plin efortul fiecărui pas.

Versantul nordic al Pietrei Craiului.

Citește și  Piatra Craiului - La pas pe potecile Crăiesei Carpaților

Vă propunem un traseu în circuit ce îi poartă pe iubitorii de munte pe Padina Hotarului, cu urcare spre Vârful Turnu, urmată de coborâre spre Cabana Curmătura și revenire prin pitoreasca Vale a Crăpăturii.

Valea Crăpăturii și Padina Hotarului din versantul nordic.

Ce putem vedea în această tură?

• Padina Hotarului, cu marcaj Cruce Albastră este accesibilă dinspre Zărnești, de pe drumul spre Mănăstirea Colțul Chiliilor. Îngustă, cu pereți abrupți în partea inferioară, se evazează larg spre partea superioară.Pe parcurs are câteva săritori, dintre care una e prevăzută cu cablu de asigurare, pentru un plus de siguranță. Urcarea se încheie în creasta principală, puțin sub Vârful Turnu, la aproximativ 50 de metri diferență de nivel față de acesta.

Padina Hotarului

• Valea Crăpăturii -  cu marcaj Bandă Galbenă, este cea mai accesibilă și frecventată dintre cele trei văi nordice ale Pietrei Craiului. Se urcă din Zărnești, fie direct pe Valea Crăpăturii, fie pe la Fântâna lui Botorog și Cabana Curmătura, apoi prin Șaua Crăpăturii. Este poteca cel mai bine conturată, preferată de turiști pentru urcarea spre Curmătura și spre creasta principală. Dar dincolo de accesibilitate, valea impresionează cu cele mai spectaculoase abrupturi, pereți verticali dramatici și un punct de atracție aparte: Acul Crăpăturii, un turn stâncos iconic pentru zona nordică. Traseul iese în creastă prin Șaua Crăpăturii, chiar la granița naturală dintre Piatra Craiului și Piatra Mică – un loc cu panorame largi și aer de înălțime.

Valea Crăpăturii.

• Acul Crăpăturii - este un turn calcaros zvelt, cu pereți verticali pe toate laturile, vizibil atât dinspre baza muntelui, cât și dinspre creasta din Șaua Crăpăturii. Impunător și izolat, Acul este un reper important în peisaj și un obiectiv frecventat pentru cățărare tehnică. Traseul clasic de alpinism are un grad de dificultate cotat la 3A, cu aproximativ 5 lungimi de coardă. Este pitonat, cu pasaje aeriene, inclusiv traversări mai delicate peste porțiuni înierbate și expuse, care necesită atenție și experiență tehnică.

Acul Crăpăturii.

• Cabana Curmătura este una dintre cele mai populare cabane montane din România, situată în Masivul Piatra Craiului. Aceasta servește ca punct de plecare sau oprire pentru numeroase trasee montane din zonă, atrăgând turiști și alpiniști datorită poziției sale strategice și peisajelor spectaculoase. 22 august 1937 este anul în care Cabana Curmătura își deschidea porțile pentru prima dată.

Cabana Curmătura - interior.

• Cabana Curmătura a fost construită în anii 1936-1937 de către Societatea Carpatină Ardeleană a Turiştilor (Siebenbürgischer Karpatenverein – S.K.V.). La acea vreme, turismul montan în România era într-o continuă dezvoltare, iar masivul Piatra Craiului, cu relieful său accidentat și peisajele sale pitorești, a devenit un loc preferat de alpiniști și iubitori de natură. 

 

Cabana Curmătura.

• Cabana a fost ridicată într-un loc ideal pentru drumeții, la o altitudine de aproximativ 1.470 de metri, aproape de creasta principală a masivului. În plus, oferă acces facil către vârfuri emblematice, precum Vârful Piatra Mică și Vârful La Om (sau Piscul Baciului), cel mai înalt punct din Piatra Craiului (2238 m). În decursul timpului, cabana a suferit mai multe lucrări de reparații și modernizări, dar structura inițială a fost păstrată cât mai mult posibil.

Amplasamentul Cabanei Curmătura.

Itinerariu: DC 50A – Zarnesti-Plaiul Foi – Padina Hotarului – Vârful Turnu – Cabana Curmătura - Șaua Crăpăturii – Valea Crăpăturii - DC 50A – Zarnesti-Plaiul Foi

Debutul traseului.

Informații utile

Distanță: 15 km

Urcare: 1600 m

Dificultate: mediu/dificil

Marcaje: Cruce Albastră, Punct Roșu, Bandă Galbenă.

Unul dintre marcajele turistice ale traseului.

Descriere traseu

 

DC 50A – Zarnesti-Plaiul Foi – intersecție Bandă Albastră

Mașina se poate lăsa la începutul drumului de hotar ce urcă din șoseaua Zărnești–Plaiul Foii, la aproximativ un kilometru mai sus de Centrul de vizitare al Parcului Național Piatra Craiului, în direcția Mănăstirii Colțul Chiliilor. Altitudinea de plecare este de 740 m. Se urmează acest drum forestier pentru circa 1,5 km, până la intersecția cu poteca marcată cu Bandă Albastră (Zărnești – Brâna Caprelor – Zărnești).

Panou al Parcului National Piatra Craiului - locul de pornire în drumeție.

Urcușul pe drumul spre Mănăstirea Colțul Chiliilor.

Intersecția marcajelor: Bandă Albastră și Cruce Albastră

Intersecție Bandă Albastră – Vârful Turnu

De aici, traseul continuă prin pădure, la început în urcare ușoară, apoi tot mai abruptă, pe măsură ce se câștigă altitudine, urmărind marcajul Cruce Albastră. La aproximativ 40 de minute de la intrarea pe poteca marcată, pe peretele stâncos din stânga devine vizibilă inscripția „Padina Hotar”. De aici, traseul urmează o limbă de grohotiș, iar în circa 20 de minute se ajunge la intrarea răcoroasă a unei mici peșteri. Imediat după aceasta se întâlnește o săritoare modestă, ușor de depășit, urmată de o porțiune abruptă, tot pe grohotiș. După alte 20 de minute de urcuș susținut, se ajunge la singura săritoare amenajată cu lanț, care facilitează trecerea unui pasaj mai dificil.

Prima parte a potecii.

Intrarea în zona îngustă a padinei.

Peștera din Padina Hotarului.

Urcușul pe grohotișul abrupt.

Clopoței de munte.

Loc de popas la săritoarea cu cablu.

După acest obstacol, poteca se deschide într-o zonă mai largă a padinei, oferind priveliști spectaculoase către nord, spre Valea Bârsei. La aproximativ 50 de minute după săritoarea prevăzută cu cablu, traseul ajunge în punctul în care marcajul părăsește firul principal al padinei și urcă în stânga, spre creastă. Ne aflăm în zona de evazare de la obârșia Padinei Hotarului, un amfiteatru natural larg, cu pereți înalți și spectaculoși, care marchează apropierea de creasta principală a Pietrei Craiului. Poteca urcă prin zone cu jnepeni deși, strecurându-se printre tufele de vegetație de la altitudine, și ajunge într-un punct panoramic deosebit, deasupra crestei care separă Padina Hotarului de Valea Crăpăturii.

Capre negre în Padina Hotarului.

Pretutindeni, florile înfrumusețează peisajul.

Locul în care poteca se inscrie pe versantul din stânga urcării.

Vedere spre Valea Bârsei.

Mulțimea de garofițe din Padina Hotarului.

De aici, privirea se deschide larg spre est, dezvăluind siluetele masivelor Postăvaru, Piatra Mare și Ciucaș. Urcușul continuă susținut, iar în aproximativ 30 de minute se ajunge în creasta principală a Pietrei Craiului, de unde, în alte 15 minute, urmând Punct Roșu, pe muchie, se atinge Vârful Turnu.

Loc de popas și belvedere spre nord.

Belvedere spre masivele: Postăvaru, Piatra Mare și Ciucaș.

Citește și  Munții Ciucaș – o aventură montană între stânci fantastice și păduri de poveste

Ieșirea în creasta principală.

Bucuria de a fi pe Vârful Turnu.

Vârful Turnu – Cabana Curmătura

De pe vârful Turnu se urmează poteca Punct Roșu spre est, în direcția masivului Piatra Mică. După un prim sector printre jnepeni și molizi, urmează o primă săritoare fără cablu de asigurare.Imediat după ea urmează o altă săritoare amenajată cu cablu și o urcare urmată de o coborâre peste o un mic turn stâncos. Urmează o a treia săritoare și un scurt sector relaxant de potecă, pe un mic brâu înierbat. Urmează o coborâre printr-un jgheab stâncos, prevăzut cu cablu de asigurare, până la baza unui turn de piatră.

Începutul coborârii spre Cabana Curmătura.

Prima săritoare este fără cablu de asigurare.

 Spre Piatra Mică.

A doua săritoare are cablu de asigurare.

A treia săritoare se parcurge la liber.

A patra săritoare este asemănătoare celei anterioare, fără cablu.

O scurtă porțiune de respiro, pe un mic brâu.

Următoarea parte a coborârii văzută de sus.

A cincea săritoare, cu cablu, este un fel de jgheab stâncos.

De aici, o ultimă săritoare echipată cu cablu ne conduce pe un con de grohotiș. Imediat după, poteca intră în pădure și ajunge în Șaua Curmăturii. Se urcă un mic promontoriu, apoi traseul coboară către a doua șa, cunoscută sub numele de Șaua Crăpăturii, unde se intersectează cu marcajul ce urcă pe Valea Crăpăturii. Aici se află un stâlp indicator, un panou informativ pentru un traseu tematic și un punct de belvedere cu priveliște asupra Văii Crăpăturii. Din acest loc, în aproximativ 20 de minute, se poate coborî urmând poteca marcată cu Punct Roșu,  Bandă Galbenă, și Punct Albastru.

Ultima săritoare, cea mai expusă, are cablu de asigurare.

Traversarea conului de grohotiș, spre pădure.

Punctul de belvedere din Șaua Crăpăturii.

Vedere spre abruptul vestic al Pietrei Mici.

Stâlp turistic în Șaua Crăpăturii.

Cabana Curmătura.

Cabana Curmătura – Valea Crăpăturii - DC 50A – Zarnesti-Plaiul Foi

Traseul se reface înapoi până în Șaua Crăpăturii, de unde se începe coborârea pe marcajul Bandă Galbenă. Poteca șerpuiește în serpentine strânse, trecând pe sub Acul de Sus al Crăpăturii, apoi pe sub Acul Crăpăturii și pe lângă pereți verticali impresionanți. Drumul continuă pe lângă Șipotul Crăpăturii, până în poiana aflată la baza muntelui.

Cabana Curmătura - loc de pornire în trasee și de popas.

De aici, spre Valea Crăpăturii, se urmează marcajul Bandă Galbenă.

Urcarea spre Șaua Crăpăturii.

Belvederea din Șaua Crăpăturii.

Un turn în amonte de Acul Crăpăturii.

Același turn văzut din punctul de observație spre Acul Crăpăturii.

Acul Crăpăturii.

Pereții uriași sunt greu de cuprins într-un singur cadru foto.

Coborârea pe lângă Șipotul Crăpăturii.

Acul Crăpăturii.

Cerul parcă se închide deasupra traseului.

Partea a doua a Văii Crăpăturii, prin pădure.

Punct de observație la jumătatea Văii Crăpăturii.

Aici se părăsește marcajul Bandă Galbenă, care își urmează traseul spre Zărnești, și se continuă spre stânga pe poteca marcată cu Bandă Albastră, timp de aproximativ 5–10 minute, până la indicatorul de intersecție cu marcajul Cruce Albastră, direcția Padina Hotarului. De la acest punct, se coboară pe același drum folosit la urcare, până la șoseaua Zărnești–Plaiul Foii.    

Punct de observație la baza Văii Crăpăturii.

O ultimă privire în spate.

Versantul nordic al Pietrei Craiului.

Parcurgerea acestui traseu oferă o experiență completă în inima Pietrei Craiului. De la potecile line peste tăpșanele de la baza muntelui și urcușurile susținute pe creste stâncoase, până la porțiunile aeriene echipate cu cabluri și panoramele spectaculoase spre abrupturile și văile masivului, traseul îmbină efortul fizic cu răsplata vizuală. Este o drumeție care solicită atenție și condiție fizică bună, dar răsplătește cu peisaje memorabile, diversitate de peisaj și contact direct cu frumusețea sălbatică a muntelui. Un circuit ideal pentru cei care caută o zi plină de aventură și natură autentică în nordul Pietrei Craiului.

Spre est se poate vedea un alt masiv reprezentativ al Meridionalilor: Munții Bucegi.

Citește și  Valea Gaura – Poarta spre Vârful Omu

Acul Crăpăturii - creație IA.

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture în natură, descoperind potecile din Munții Piatra Craiului MN02 - Harta de drumeţie a Munților PIATRA CRAIULUI ediția a 4-a

 

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.