Farmecul drumețiilor de vară în Munții Făgărașului

Munții Făgărașului

Delicii de vară în Munții Făgărașului.

Citește și Clasic de Făgăraș - De la Podragu spre Bâlea Lac

Munții Făgărașului dețin majoritatea recordurilor Carpaților românești: cea mai lungă creastă alpină, cel mai sălbatic relief glaciar, cele mai numeroase custuri și circuri glaciare, cea mai mare energie de relief și cele mai multe vârfuri ce depășesc 2500 de metri. Lista superlativelor poate continua, însă scopul nostru este să stârnim interesul drumețului pentru acest masiv maiestuos și să subliniem că, pe bună dreptate, merită epitetul de „rege” al munților noștri.

Peisaje regale în Munții Făgărașului.

Citește și Clasic de Făgăraș - Vârful Moldoveanu prin Valea Rea

Circuit: Cascada Bâlea – Muchia Buteanu – Creasta Principală – Valea Doamnei – Bâlea Cascadă

Dacă vrei să faci o drumeție de pe Transfăgărășan, în apropiere de Bâlea, dar vrei să eviți aglomerația de pe traseul clasic Bâlea-Șaua Caprei-Vf. Vânătoarea lui Buteanu, poți alege traseul care ți-l propunem în acest articol. Care ar fi atuurile sale:

Muchia Netedu-Buteanu

• Vei ajunge prin locuri liniștite și mai puțin umblate;
• Vei putea admira Valea Bâlea și Transfăgărșanul din unghiuri inedite, dar și Valea Arpășelului, o vale sălbatică și neumblată;
• Vei descoperi pe Muchia Buteanu un lac glaciar mai puțin văzut și cunoscut: Lăcuțul Buteanu;
• Vei ajunge pe unul dintre cele mai înalte vârfuri din țară și cu cea mai frumoasă belvedere, Vf. Vânătarea lui Buteanu;
• Vei coborî pe una dintre cele mai blânde și pitorești văi glaciare din Munții Făgărașului, Valea Doamnei;

Vf. Netedu.

Valea Doamnei.

Caseta tehnică: marcaj: Bandă Albastră, Punct Albastru, Cruce Albastră, Bandă Roșie,  Cruce Roșie dificultate: mediu/dificil; distanță: 18,8 km; durată: 9-10 h; urcare: 1717 m.

Cascada Bâlea – Muchia Netedu-Buteanu-Vf. Vânătoarea lui Buteanu

Caseta tehnică: marcaj: Bandă Albastră, Punct Albastru, Cruce Albastră; dificultate: mediu; distanță: 8,2 km; urcare: cca 1300 m; durată: 5:30 h

Muchia Netedu.

Urcarea spre Muchia Buteanu

Traseul începe chiar din serpentina în ac de păr a Transfăgărășanului de la Bâlea Cascadă. Găsim marcajul Bandă Albastră pe balustrada din piatră de pe marginea drumului și începem urcușul pe stânga (în sensul urcării) Izvorului Dracului prin pădurea deasă de molid. Puțin mai sus, poteca traversează firul acestui izvor pe malul opus (sudic) și urcă abrupt, în serpentine strânse, până la ramura de sus a șoselei. Până aici poteca a urcat aproximativ 250 m. Chiar la ieșirea pe șosea există un stâlp turistic informativ al traseului și ruina unei construcții din piatră. Cotim la stânga, în coborâre pe marginea șoselei până la un pod peste Izvorul Dracului. Trecem podul și cotim la dreapta pe firul acestui izvor chiar în locul unde un alt stâlp turistic ne indică direcția.

Urcarea de la Bâlea Cascadă spre serpentina de sus a Transfăgărășanului.

Serpentina de sus.

Parcurgem doar câțiva metri de-a lungul izvorului, apoi cotim spre stânga pe versantul nordic, pătrunzând în pădurea de molid. Poteca urcă în serpentine largi, inițial abrupt, apoi mai domol, până când intersectează marcajul Punct Galben. Acesta urcă pe Muchia Buteanu de la Arpașu de Sus. De aici poteca mai face o serpentină până la o poiană cu vegetație ierboasă înaltă, apoi încă o serpentină prin jnepeni și ajunge în muchia matematică la sud de Vf. Cu Jnepeni.

Urcarea de pe serpentina de sus spre Muchia Netedu-Buteanu.

Vedere spre Valea superioară a Bâlea și Circul Bâlea.

Urcarea spre Muchia Netedu-Buteanu.

Muchia Netedu-Buteanu, partea inferioară, văzută spre Transilvania.

Spre Vf. Netedu

Înainte de Vârful La Lăcuț, poteca trece pe versantul estic al Muchiei Buteanu, coborând într-o mică căldărușă glacio-nivală deosebit de pitorească, unde se află lacul „La Lăcuț” sau Lăcuțul Buteanu. Aici, un stâlp turistic indică 2 ore și 30 de minute până la Bâlea Lac și 1 oră și 30 de minute până la Bâlea Cascadă. Facem un scurt popas pentru a înconjura lacul și a ne bucura de afinele abundente din împrejurimi. De la lac, poteca urcă spre sud prin tufișuri de jneapăn, trece pe lângă un alt stâlp turistic și ajunge pe Muchia Buteanului, continuând pe versantul vestic al acesteia.

Căldărușa Lăcuțul Buteanu.

Stâlp turistic la Lăcuțul Buteanu.

Lăcuțul Buteanu.

Lăcuțul Buteanu.

De aici ni se dezvăluie perspective spectaculoase spre vârfurile vestice: Lespezi, Cornul Călțunului, Negoiu, și, desigur, spre Valea Bâlii și Transfăgărășan. Jneapănul înalt dispare, iar poteca șerpuiește printre tufișuri joase de ienupăr, rododendron, afin și merișor. În fața noastră se profilează acum partea alpină a Muchiei Buteanu, cu vârfurile Buteanu (2056 m), Găvanului (2120 m) și Netedu (2351 m). Poteca ocolește primul dintre aceste vârfuri pe la vest, apoi coboară pe versantul estic al muchiei, deasupra Văii Arpășelului, până la ieșirea pe Vârful Netedu. În acest sector, trecem pe deasupra a două mici căldărușe suspendate deasupra Văii Arpășelului. Există și o variantă nemarcată a potecii, care urmează muchia matematic, trecând peste vârfurile menționate.

Vedere spre vest de pe Muchia Netedu-Buteanu.

Citește și Cetatea de Lespezi și Vf. Cornul Călțunului - Făgăraș

Vedere de pe Muchia Netedu-Buteanu spre Valea Bâlea.

Vedere de pe Muchia Netedu-Buteanu spre Bâlea Cascadă.

O mică căldărușă spre Valea Arpășelului.

Citește și Făgăraș de primăvară - La brândușe pe Valea Sâmbetei

Vedere de pe Muchia Netedu-Buteanu spre est.

Spre Vf. Vânătarea lui Buteanu

Ultimul și cel mai înalt vârf înainte de Șaua Netedu este Vârful Netedu. De aici, se deschid splendide panorame spre Circul Bâlea, vârfurile crestei principale, și partea sălbatică, nemarcată, a Muchiei Buteanu. Din Șaua Netedu (2244 m), avem două opțiuni: să urmăm marcajul Bandă Albastră către Lacul Bâlea, timp de 45 de minute, sau să continuăm pe Muchia Buteanu Sălbatică până la Vârful Vânătoarea lui Buteanu (nerecomandat celor fără experiență în trasee montane expuse). Coborând spre Lacul Bâlea, întâlnim la baza Căldării bifurcația care urcă spre Șaua Văiuga, traseu ce durează în medie 30-45 de minute. În Șaua Văiuga, întâlnim marcajul Cruce Albastră, pe care îl urmăm spre stânga timp de 15 minute, ajungând astfel pe Vârful Vânătoarea lui Buteanu, unul dintre vârfurile de peste 2500 m din Carpații României.

Pe Vârful Netedu.

Vedere de pe Vârful Netedu spre Lacul Bâlea.

Vedere de pe Vârful Netedu spre Șaua Netedu.

Căldarea Văiuga.

Urcarea spre Șaua Văiuga.

O marmotă în Căldarea Văiuga.

Pe Muchia superioară Buteanu.

Turnul Plecat.

Priveliște de pe creasta superioară a Muchiei Buteanu spre est.

Vf. Vânătarea lui Buteanu văzut de pe Vf. Capra.

Vf. Vânătarea lui Buteanu - punct de belvedere

Cu cei 2507 metri ai săi și situat aproape de jumătatea crestei făgărășene, Vârful Vânătarea lui Buteanu este unul dintre cele mai bune puncte de belvedere din Munții Făgăraș, ideal pentru a surprinde răsărituri și apusuri de soare spectaculoase.

Spre est se pot vedea crestele și vârfurile: Arpășel, Arpașu Mic, Arpașu Mare, Mircii, Podragu, Tărâța, Ucea Mare, Viștea Mare-Moldoveanu, Hârtopu Ursului, Gălbenele, Gălășescu Mare, Urlea, iar mai departe putem vedea chiar Munții Bucegi cu Vârfurile: Bucșoiu, Omu, Coștila.

 

Vedere de pe Vf. Vânătarea lui Buteanu spre est.

Spre sud se vede creasta Buda-Râiusu-Mușeteica-Mesteacănu, dar putem zări în depărtare și Munții Cozia și Creasta Vânturarița.

 

Vedere de pe Vf. Vânătarea lui Buteanu spre sud.

Citește și Magia unui răsărit de Soare la peste 2500 m

Vedere de pe Vf. Vânătarea lui Buteanu spre Cozia.

Citește și Cozia, un munte giuvaier - mic Olimp al României

Spre vest se disting vârfurile: Văiuga, Iezerul Caprei, Paltinu, Laita, Lăițel, Lespezi, Călțun, Negoiu, Budislavu, Suru etc.

 

Vedere de pe Vf. Vânătarea lui Buteanu spre vest.

Citește și Spre Vârful Ciortea - reduta Făgărașilor vestici

Vedere de pe Vf. Vânătarea lui Buteanu spre vest.

Citește și Spre Vârful Negoiu prin Custura Sărății

Vf. Negoiu văzut de pe  Vf. Vânătarea lui Buteanu.

Citește și Clasic de Făgăraș - De la Bâlea Lac spre Vf. Negoiu

Spre nord se desfășoară Creasta Netedu-Buteanu, pe care am urcat, iar dincolo de aceasta se întrezăresc așezările din Depresiunea Făgărașului. De pe Vârful Vânătoarea lui Buteanu, ne întoarcem prin Șaua Văiuga și, în aproximativ 20 de minute, ajungem în Șaua Capra.

 

Vedere de pe Vf. Vânătarea lui Buteanu spre nord.

Citește și Povești de drumeție din Făgărașul Nordic

De aici, urcăm spre sud-vest pe Iezerul Caprei, continuând apoi pe creastă spre vest până la Vârful Paltinu. Din Șaua Caprei până aici, drumul durează aproximativ 1-1 oră și 15 minute.

Lacul Capra și Vf. Iezerul Caprei.

Citește și Ochii albaștri ai munților - lacurile glaciare din Meridionali

Lacul Capra și vârfurile Vânătarea lui Buteanu și Capra.

Citește și Vânătoarea lui Buteanu versus Vânătarea lui Buteanu

Zona turistică Bâlea Lac.

Salvamont Cota 2000, Transfăgărășan.

Citește și Circuit Transfăgărășan - Fereastra Zmeilor – Podragu

Vârful Paltinu.

Căldărușa Lungă și Vf. Arpașul Mic.

Parapantism în zona Valea Doamnei - Valea Bâlii.

Turnul Paltinului.

Șaua Doamnei – Valea Doamnei – Bâlea Cascadă

Caseta tehnică: marcaj: Cruce Roșie; dificultate: ușor; distanță: 7,1 km; urcare: 120 m; durată: 3 h.

Coborârea spre Șaua Doamnei sau Șaua Bâlii.

Coborârea pe Valea Doamnei

Valea Doamnei, sora "Cenușăreasă" a Văii Bâlii. Valea Bâlii este o divă plină de atracții: un mare lac glaciar, praguri glaciare impunătoare, cascade spectaculoase, o serie de vârfuri majore, șosea faimoasă, cabane, hoteluri și multă agitație. Valea Doamnei, deși poartă un nume elegant, este mai modestă: un lac mic, praguri glaciare abia vizibile, o turmă de oi și păstorul lor, Gheorghe din Scoreiu. Totuși, această "Cenușăreasă" este o vale minunată, cu două circuri glaciare distincte la obârșie.

Spre sud-vest se află Căldarea Pietroasă a Doamnei, austeră și respingătoare, plină de blocuri masive și grohotișuri.

Căldarea Pietroasă a Doamnei.

Spre est, sub Curmătura Doamnei, se află Căldarea cu Iarbă, care, așa cum sugerează numele, este acoperită de o pajiște blândă și primitoare, prietenoasă cu pașii drumeților.

Căldarea cu Iarbă.

Sub cele două căldări, un prag glaciar marchează tranziția către valea glaciară. La începutul acesteia, Lacul Doamnei și un lac mic învecinat constituie locul de adăpat al turmei de oi din vale. În partea estică, sub Curmătura Văroasă, se poate intui cuveta colmatată a unui vechi lac. Nu-mi amintesc să fi parcurs recent o vale glaciară mai blândă și mai primitoare decât această vale-doamnă.

Șaua Doamnei.

Lacul Doamnei.

De pe Vârful Paltinu (2401 m) până în Șaua Doamnei (2294 m), se coboară aproximativ 100 m altitudine în circa 25 de minute. Pe indicatorul din șa este menționat un timp de 3 ore până la Bâlea Cascadă prin Valea Doamnei. Coborârea este plăcută și lină, fără porțiuni foarte abrupte, iar la final urmează o ușoară urcare de aproximativ 60 m prin pădure, pentru a trece peste Muchia Bâlii. Trebuie să fiți atenți la stâna din vale, situată aproape de limita superioară a pădurii; în sezonul estival, când este locuită, aici sunt câini. Cu puțină grijă și „diplomație”, nu veți întâmpina probleme. De obicei, va fi cel puțin o persoană acolo, așa că nu ezitați să solicitați ajutorul. Nu am avut niciodată probleme cu câinii de stână și am avut multe întâlniri cu ei.

Stâlp turistic în Șaua Doamnei.

Coborârea din Șaua Doamnei spre Valea Doamnei.

Pe Valea Doamnei.

Zona alpină de pe Valea Doamnei.

Vedere spre Vf. Paltinu.

Vedere spre amonte din zona stânei de pe Valea Doamnei.

Apropierea de zona forestieră.

Intersecția cu marcajul Triunghi Roșu.

Zona în care poteca traversează Muchia Bâlea.

Valea Bâlea.

Intersecția cu marcajul de pe Valea Bâlii.

Complexul turistic Bâlea Cascadă.

Iată câteva sfaturi pentru a gestiona întâlnirile cu câinii de stână:

• Menține contactul vizual – Nu întoarce niciodată spatele câinilor; rămâi cu fața spre ei, evitând să te panichezi sau să fugi.
• Formați un cerc dacă sunteți în grup – Dacă sunteți mai mulți, adunați-vă într-un cerc, spate în spate, și continuați să mergeți așa până ieșiți din zona stânei.
• Folosește-ți rucsacul ca scut dacă ești singur – Scoate-ți rucsacul și ține-l în față, între tine și câini. În cealaltă mână, ține un băț îndreptat spre ei.
• Comunică și oferă-le o gustare – Vorbește calm cu câinii și, dacă ai un sandviș în plus, oferă-l; acest gest poate fi apreciat de ei.
• Traversare atentă – Avansează încet printre câini, fiind mereu atent să nu te surprindă din spate. După ce te vei îndepărta puțin de stână, câinii ar trebui să își piardă interesul.

Câine de stână.

Câini de stână.

Sperând că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture în natură, te îndemnăm să descoperi singur zona Muchiei Buteanu și a Văii Doamnei, cu  MN07 - Harta de drumeţie a Munţilor FĂGĂRAŞ ediţia a 3-a

 

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar

Dacă știi să comunici cu ei, câinii sunt niște ființe prietenoase.