Piatra Craiului - La pas pe potecile Crăiesei Carpaților

Piatra Craiului este perla Coroanei Carpatice, locul unde grația se îmbină cu sălbăticia.
Piatra Craiului

Piatra Craiului văzută de la Cetatea Râșnov.

Piatra Craiului - Știați că?

  • Este cea mai lungă și mai înaltă creasta din roci calcaroase din țară.
  • Prima ascensiune atestată documentar a fost în data de 26 august 1842, realizată de o echipă de cartografi austrieci.
  • Primele cercetări atestate documentar, asupra florei si vegetației Masivului Piatra Craiului datează din sec XVII, realizate de către farmacistul sibian Peter Sigerus.
  • Primele cabane au fost ridicate de către asociația Siebenbürgischer Karpaten Vereins în 1881 la Plaiul Foii.
  • Primul refugiu a fost Grind, construit în 1908 pentru a ușura ascensiunea spre Piscul Baciului (Vf. La Om).
  • Refugiul de la Vârful Ascuțit ,care s-a mai numit în trecut refugiul Carol Lehmann și 7 noiembrie, a fost primul refugiu de tip iglu din Piatra Craiului.
  • Un simbol al masivului este planta denumită științific Dianthus callizonus Schott & Kotschy (Garofița Pietrei Craiului), întâlnita doar pe acest munte.
  • Avenul de sub Colții este cea mai adâncă peșteră din România, având adâncimea (și denivelarea) de -769m. (2019);
  • Marele Grohotiș de la baza Peretelui Uriaș este cel mai mare grohotiș din țară, cu lățimea de aproximativ 4 km
  • Celebrul geograf francez Emannuele de Martone, care a realizat numeroase studii în Carpații Meridionali, a numit Piatra Craiului ”un accident morfologic” (iar munții Făgărașului i-a numit Alpes de Transylvanie.
  • In 1938 E. Jekelius întocmește prima harta moderna a Pietrei Craiului.
  • Contribuții importante la studierea masivului a avut și Valeria Micalevich-Velcea (1929-2008), distinsa profesor doctor universitar de geografie.

Citește și Nou record de adâncime într-o peșteră din România, Avenul din Colții Grindului, Munții Piatra Craiului.

Piatra Craiului și Orașul Zărnești, văzute de la Râșnov.

Garofița Pietrei Craiului, un simbol al masivului montan.

Floarea de Colț sau Floarea Reginei.

Macul Galben, prezent în Piatra Craiului.

Piatra Craiului

Născută, ca și Afrodita, din spuma mării, Piatra Craiului este o Afrodita a Carpaților, munte-crăiasă, munte-zeiță, munte-fior, munte-poem.

Despre Piatra Craiului s-au scris sute sau mii de articole, cărți și studii. E greu să mai adaugi ceva ce încă nu s-a scris despre ea. Este unul dintre cei mai iubiți munți din țară, fiind cu adevărat o apariție insolită în peisajul Carpaților Românești. Emmanuel de Martonne scria despre eleganța profilului ei zvelt și orientarea atipică în cadrul Carpaților Meridionali ca fiind ”un accident morfologic”, total diferit de masivitatea munților învecinați: Bucegi, Leaota sau Iezer-Păpușa. Masivul Piatra Craiului este cuprins în totalitate în Parcul Naţional Piatra Craiului. Fiind unul dintre cele mai spectaculoase masive montane din țară, are numeroase trasee marcate (peste 40 în PNPC).

Marele Grohotiș, o atracție a Pietrei Craiului.

Canionul Anghelide sau Canionul Negru.

Degetul lui Anghelide.

Cerdacul Stanciului.

Cerdacul Stanciului.

Încadrarea geografică

Geologic, Piatra Craiului aparține grupei sudice a Carpaților Orientali, iar peisagistic aparține Grupei Bucegi a Carpaților Meridionali.

Piatra Craiului în lumina apusului.

Delimitare

Vest: Bârsa Tămașului, Dâmbovița și Șaua Tămașului (1510 m). Est: Vlădușca, Râul Mare, respectiv Valea Seaca a Pietrelor - Brusturet – Dambovicioara și Șaua Vlădușca (1415 m). Nord: Bârsa Mare. Sud: Dâmbovicioara.

Plaiul Foii, o importantă bază de plecare pe traseele din masiv.

Urcând spre creastă pe Padina lui Călineț.

Creasta văzută de pe valea Padina lui Călineț.

Ieșirea în creastă prin Padina lui Călineț.

Spre Malul Galben.

Modificarea topografiei de către eroziunea torențială.

Zona Izvorului Căpitanului Orlovsky.

 

Geologie

 

Istoria formării rocilor care alcătuiesc Piatra Craiului datează din urmă cu 175 milioane de ani, atunci când a început deschiderea riftului care a condus la formarea oceanului Tethys. În bazinul acestui ocean, peste un fundament de roci metamorfice, s-au acumulat și depus la început gresii calcaroase și marne, conglomerate calcare recifale și calcare  de platformă.

Zona Malul Galben.

Locul unde traseul spre Refugiul Speranțelor se bifurcă.

Urcarea spre Ref. Speranțelor.

Aspect din apropierea Ref. Speranțelor.

Morfologia și structura

Piatra Craiului se prezintă sub forma unei creste calcaroase înguste și desfășurată pe direcția generală NNE-SSV, având o lungime de cca 25 km. Lăţimea crestei este cuprinsă între 2,7 – 4,2 km. Este situată între culoare depresionare, pe care le domină altitudinal cu 500-1000 m. Structural este reprezentată de un flanc de sinclinal suspendat. Cea mai mare parte a Pietrei Craiului este reprezentată de două unități morfostructurale: Hogbackul Piatra Mare, cu stratele de calcar dispuse cvasivertical (60°-90°) şi Cuesta Pietricica, unde stratele de calcar sunt dispuse monoclinal (sub 45°), determinând o asimetrie între versantul vestic, mai abrupt (fruntea cuestei) și cel estic, mai domol (spinarea cuestei). Piatra Craiului atinge altitudinea maximă în Vf. Piscul Baciului (Vf. La Om) – 2238 m. Pe o lungime de aproximativ 6 km altitudinile din partea centrală nu scad sub 2000 m.

Scara de Fier.

Padina lui Călineț.

Coborârea Scării de Fier.

Țancuri deasupra Padinei lui Călineț

Padina lui Călineț spre aval.

Padina lui Călineț spre Valea Bârsei.

Săritori în Padina lui Călineț.

Padina lui Călineț spre Plaiul Foii.

Padina lui Călineț - panoramă.

Țancuri.

Atenție! Zăpada poate persista până târziu în vară în văile de abrupt.

Zăpadă în Padina lui Călineț.

Sectorul final al Padinei lui Călineț

 

Atracții turistice

Creasta Pietrei Craiului, Prăpăstiile Zărneștilor, Marele Grohotiș, Cerdacul Stanciului, Poiana Închisă etc

Creasta învăluită în ceață.

Pe creasta principală.

Pe creasta principală spre Piscul Baciului.

Prin Prăpăstiile Zărneștilor.

Refugii turistice

Primele refugii din Piatra Craiului au fost construite de către vânătorii de capre negre în perioada interbelică. Primele ghiduri ale Pietrei Craiului menționau: Casa de Vânătoare Diana și Cabana Ascunsa. În prezent există refugiile: Diana, Speranțelor, Lehmann-Vârful Ascuțit, Grind 1, Grind 2-Șaua Grindului, Refugiul din Șaua Funduri, Șpirla.

Refugiul din Șaua Grind.

Trasee turistice marcate din Plaiul Foii

Cabana Plaiul Foii-La Lanţuri-Şaua Grindului – marcaj - Bandă Roșie; durata - 4:00-5:00 h; dificultate - mediu/dificil. Deși acest traseu este considerat unul dintre cele mai spectaculoase din munții noștri, este totodată și una dintre cele mai tehnice și antrenante poteci. De la Cabana Plaiul Foii urcăm din ce în ce mai susținut pe Valea Şpirlea până la refugiul omonim, de unde continuăm pe lângă un şir de arcade spectaculoase (La Zaplaz), pe Drumul lui Deubel, cu o porțiune tehnică de cabluri și hornuri („La Lanţuri”) ce ne scoate în creasta Pietrei Craiului.

Cabana Plaiul Foii-Şaua Funduri-La Table -  marcaj - Triunghi Albastru; durata - 8:30-9:00H h dificultate - mediu/dificil. Triunghi Albastru este un traseu pentru cei ambițioși, antrenați, care pot duce un ritm susținut pe durata a 9-10 h de drumeție, cu perspective uimitoare. Este poate cel mai frumos traseu din Crai, “vizitând” rând pe rând Umerii Pietrei Craiului, Marele Grohotiş și Cerdacul Stanciului, 3 dintre “monumentele” definitorii și atât de fotogenice ale masivului. Din capătul Crestei Sudice, poteca coboară în zona “La Table”.

Cabana Plaiul Foii -Şaua Tămaşului-Răchita (Valea Dâmboviţei) -  marcaj - Bandă Albastră; durata - 4:45-5:00 h; dificultate - mediu. Traseul Bandă Albastră face legătura între Cabana Plaiul Foii și Colonia Răchita (V. Dâmboviței), trecând peste culmea domoală a Plaiului Mare și piciorul Muntelui Tămaşul Mare. Parte din traseul de legătură cu munţii Iezer-Păpuşa prin culmea Dracsin. Din Șaua Tămașului avem perspective superbe spre creasta Pietrei Craiului și Vf. Păpușa.

Cabana Plaiul Foii - Refugiul Diana – marcaj – Triunghi Galben ; durata - 2:30-3:00 h; De la Cabana Plaiul Foii, coborâm în lungul drumului spre Zărnești. După aproximativ 1,5 km ne abatem spre dreapta și în continuare urmăm, spre stânga, cursul pârâului Padina lui Râie. Traversăm valea și începem să urcăm prin Poiana Padina Popii (Atenție la marcaj!), până la marginea pădurii unde întâlnim Valea Urșilor. De aici poteca urcă de-a lungul văii prin locuri sălbatice și pustii. În ultima porțiune, după un urcuș accentuat, poteca depășește în dreapta un vârf singuratic numit Acul Dianei și ajunge în poienița Curmătura Prăpăstiilor, unde se află refugiul Diana.

Porțiune din traseul pe creasta principală.

Aspect al traseului Punct Roșu al crestei principale.

Porțiune de mers pe un brâu îngust.

Vf. La Om sau Piscul Baciului.

Indicator cu variante de continuare.

Indicator cu descrierea Vf. La Om - Vf. Ascuțit.

Capră neagră dând onorul la drapelul de pe vârf.

Capră neagră prietenoasă.

Coborârea pe La lanțuri.

La Zăplaz.

Spre Plaiul Foii.

Fântâna lui Botorog - altă poartă de intrare în Piatra Craiului.

Intrarea în Prăpăstiile Zărneștilor.

Prăpăstiile Zărneștilor.

Refugiul Salvamont din Prăpăstiile Zărneștilor.

Satul Măgura, din apropiere de Prăpăstiile Zărneștilor.

Din satul Măgura spre Prăpăstiile Zărneștilor.

Spre satul Peștera

Peisaj din zona satului Peștera.

Peisaj din zona satului Peștera.

Aproape de Piatra Craiului, o altă atracție turistică, Castelul Bran.

Aproape de Piatra Craiului, o altă atracție turistică, Cetatea Râțnov.

 

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture în natură, descoperind Retezatul vestic cu MN02 - Harta de drumeţie a Munților PIATRA CRAIULUI ediția a 3-a

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.

Citește și Muntele Vulcan - străjerul falnic peste Munții Abrudului