Clasic de Hășmaș - Piatra Singuratică și Vf. Hășmașul Mare

Încă din Depresiunea Ciucului, turnurile stâncilor Hăşmaşul Mare, Piatra Singuratică şi vârful Ecem, atrag din depărtare privirile celor care tranzitează zona, întrebător. Emblematică pentru acești munți este Piatra Singuratică și cabana Piatra Singuratică, situată la poalele ei. 

Cabana Piatra Singuratică - Andrei Pahomi

Munţii Hăşmaş (sau Hăghimaş) se află în Carpaţii Orientali, străjuiți de Munții Giurgeului, Tarcăului, Ciucului și depresiunile Ciucului și Giurgeului. De aici izvorăsc Oltul, Mureșul, Bicazul și Trotușul. În zonă sunt bine cunoscute Cheile Bicazului și Lacul Roșu.

Hăşmaşul Mare, Piatra Singuratică şi Vârful Ascuțit (Ecem) fac parte din Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaşul Mare. Acesta a fost înființat în 1990 în scopul protejării şi conservării speciilor de plante şi animale care cresc pe teritoriul său. 

Piatra Singuratică este numită în ungureşte Egyeskő, de unde şi denumirea alternativă de Piatra Unică. Șlefuită de natură în roci sedimentare marcate de dolomite calcaroase, Piatra Singuratică se aseamănă cu o sculptură artistică - un bibelou de porțelan.

Citește și Retezatul “ochilor albaștri” - în drumul spre Păpușa și Peleaga

Deși acest tip de relief se aseamănă cu cel al masivului Ciucaș sau Ceahlău, cărările Hăşmaşului Mare, Hăşmaşului Negru, cele ale Vârfului Ascuţit (Ecem) sau cele aflate la baza fascinantului grohotiş Moara Dracului, sunt unice atât peisagistic cât și panoramic.

Moara Dracului, văzută de pe Piatra Singuratică - Andrei Pahomi

Traseele turistice marcate din masiv sunt în general ușoare, putând fi parcurse fără probleme de către orice turist obişnuit cu cărările munţilor. Nu acelaşi lucru se poate spune despre escaladarea hornului Pietrei Singuratice însă, echipată în vara anului 2008 cu cabluri de oțel, care impune îndemânare, forţă fizică şi multă atenţie pentru un turist obișnuit.

Lanțuri urcare Piatra Singuratică - Andrei Pahomi

Citește și Clasic de Făgăraș - Vârful Moldoveanu prin Valea Rea

 

Poteci de acces la Hășmașul Mare și Piatra Singuratică 

-Poteca de creastă Bandă Roșie, fie dinspre N, din Pasul Pângăraţi (Bicaz) - legătura cu Munții Giurgeului, fie dinspre S, din Șaua Tarcău (zona Vf. Noşcalat - Munții Ciucului) - un traseu puțin străbătut, din prisma lungimii.

-Dinspre Lacul Roșu, pe Pârâul Oii pe traseul Bandă Albastră - foarte puțin folosit

-Dinspre Lacul Roșu, pe sub Muntele Ghilcoș (Ucigașul) și pe Culmea Hășmaș, Punct Albastru până sub Hășmașul Mare, în Poiana Albă (cu refugiu) - legătura cu BR (traseul 45)

-Dinspre orașul Gheorgheni, prin zona culmii (cătunului) Covaci Peter și pe Valea Fierului spre Hăşmaşu Mare, pe marcaj Cruce Albastră - puțin umblat și cu marcaje rare.

Cele mai rapide trasee de acces și implicit cele mai cunoscute sunt cele dinspre oraşul Bălan (jud. Harghita). Astfel, din drumul Miercurea Ciuc - Gheorgheni, ajungem în Sândominic, apoi continuăm pe Valea Oltului (aprox 11 km) pe DJ 125 modernizat. Dacă veniți cu trenul, se coboară la halta Izvoru Oltului (comuna Sândominic) iar de aici cu ocazie.

Din Bălan, în condiții optime, cea mai rapidă cale de acces (2 - 3 h) este traseul Bandă Albastră, care urcă pe valea pârâului Fierarului (Kovaci Potok), apoi aprig pe-un picior de munte abrupt, aprox 4-5 km, o diferență considerabilă de nivel.

Din păcate acest traseu a fost afectat grav de furtuni / doborâturi de vânt în iarna aceasta și este impracticabil - traseu închis! Vântul a bătut cu peste 120 km/h și a afectat pădurea de molid încă înghețată. 

Panou avertizare la intrarea traseului BA - Andrei Pahomi

Furtună în zona Balan - Comsa Bogdan

Astfel de cazuri se regăsesc în multe din masivele din țară (Padiș, Ciucaș, Harghita, Bucegi etc) iar pădurile au de suferit nu DOAR din cauze umane. 

Furtună în zona Balan - Comsa Bogdan

Furtună în zona Balan - Comsa Bogdan

Pentru a verifica camioanele de lemne folosiți portalul Inspectorul Pădurii, platforma „RADARUL PĂDURILOR" și Serviciul 112

Așadar, traseul propus pentru astăzi este Bălan (885 m) - Valea Sep - Cabana Piatra Singuratică (1504 m) - Vârful Hășmașul Mare (1792 m)

 

Bălan - Valea Sep - Cabana Piatra Singuratică (1504 m) - marcaj Triunghi Roșu

Pentru acces la Valea Szep, de la biserica din centru, trecem de gura pârâului Fierarilor - de unde urcă BA (traseul 45) - traseu închis! și continuăm spre N, cca. 2 km, trecând pe lângă ceea ce a fost vestita Mină Bălan (zăcământ de cupru şi pirită). 

Parcare trasee BA și TR, din spatele bisericii romano-catolice - Andrei Pahomi

Posibilitate parcare traseu TR - Valea Sep - Andrei Pahomi

Părăsim DJ 125 (Drumul Molidului) și ținem direcția E, pe valea pârâului Szép (Frumos), urmând un drum forestier. Mai sus, ieșim la câmp deschis, unde urcăm din ce în ce mai abrupt pe un drum de care, printre colibe şi case pitorești.

Gospodării pe valea Sep - Andrei Pahomi

Primele semne ale toamnei brândușele de toamnă

La ultima dintre ele, un drum pietros și anevoios, într-o urcare susținută spre creastă, ajunge la pârtia de schi și la intersecția cu BA

Drum pietros și anevoios TR - Andrei Pahomi

Vedere spre valea Oltului - Andrei Pahomi

Cele două marcaje ne conduc scurt spre cabana Piatra Singuratică, printr-o zonă cu izvoare care marchează contactul dintre rocile cristaline şi calcare, având priveliști frumoase în spate și silueta impunătoare a Pietrei Singuratice în față.

Cabana Piatra Singuratică (1504 m) se află la baza Pietrei Singuratice (1608 m), a fost construită în 1932, renovată de mai multe ori, iar din 2011 dotată cu panouri solare care asigură apa caldă. Nu este accesibilă cu mijloace auto obişnuite. 

Cabana Piatra Singuratică - Andrei Pahomi

Oferă 28 paturi (maxim 50 în timpul verii). La nevoie, în podul cabanei se poate dormi pe saltele, maxim 25 locuri, dar spaţiul nu este încălzit. Pe pajiştea din faţa cabanei este permisă instalarea corturilor (rezervare contra cost).

Cei care se încumetă să escaladeze hornul Pietrei Singuratice, au de parcurs o potecă dificilă, cu dificultatea în creştere și o diferenţă de nivel de 104 m. Inițial se urcă pe grohotiș, apoi se folosesc "treptele" şi fisurile din stâncă, pentru ca, pe ultimul segment să se escaladeze hornul. Acesta necesită experienţă, îndemânare, forţă şi curaj. Ascensiunea este facilitată de un cablu de oţel fixat pe stâncă în anul 2008.

Urcarea pe grohotiș spre Piatra Singuratică - Andrei Pahomi

Urcarea pe Piatra Singuratică vedere spre Hasmasul Mare - Andrei Pahomi

Vedere spre Hășmașul Mare - Andrei Pahomi

Există și câteva trasee de escaladă (alpinism) și prima (linie de) Highline din România, cu o lungime de 13 m, la 30 m înălțime. Așa a luat naștere Festivalul de escaladă şi highline "Lonely Rock" care are loc în fiecare vară pe parcursul a trei zile (detalii Salvamont Ciuc). 

 

Cabana Piatra Singuratică - Creasta Hășmaș - Vf. Hășmașul Mare (BR + PR)

Înainte de a porni spre Vf. Hășmașul Mare, admirăm în depărtare impresionantul grohotiş numit Moara Dracului, de referinţă pentru geomorfologia zonei, situat sub Creasta Hășmaș.

 Grohotișul Moara Dracului văzut de lângă Cabana Piatra Singuratică - Andrei Pahomi

Din spatele cabanei coborâm destul de abrupt spre Şaua Curmătura trecând de un izvor.

Dăm binețe “localnicilor” și apoi continuăm în urcare prin pășuni și păduri. 

Deasupra de Șaua Curmătura - Andrei Pahomi

Poteca spre Vf. Hășmasul Mare - Andrei Pahomi

Dacă ne abatem la stânga potecii de creastă BR (traseul 45), avem vederi largi spre abruptul vestic al Hăşmaşului, deloc de neglijat.

Abruptul Hășmașului Mare - Andrei Pahomi

Contrastul cu zona de platou domoală dinspre est este mai evident odată ce ajungem sub vârful Hășmașul Mare, într-un loc deschis.

Creasta Hășmașului văzută de sub vârful Hășmașul Mare - Andrei Pahomi

Citește și Lacurile Lala Mare și Lala Mică - în drumul spre Ineu

Continuăm urcarea pe PR (traseul 65), luând ca reper o cruce situată la cca 100 m de vârf.

Crucea de fier de sub vârful Hășmașul Mare - Andrei Pahomi

După aprox. 1.5 - 2 h de la Cabana Piatra Singuratică ajungem pe Vf. Hășmasul Mare (1792 m), cel mai înalt vârf din Munții Hășmaș, marcat de o piramidă topografică de lemn cu vârful rupt.

Pe Vârful Hășmașul Mare - Andrei Pahomi

Din zona de creastă se deschid spre vest panorame largi spre Valea Oltului, iar dacă privim spre N - NE, vedem Poiana Albă, Pietrele Potcoavei, Vf. Hășmașul Negru și Vf. Ocolașu Mare din Ceahlău. 

Vedere spre Poiana Albă, de pe vârful Hășmașul Mare - Andrei Pahomi

 Pietrele Potcoavei, vedere de pe vârful Hășmașul Mare - Andrei Pahomi

Vârful Hășmașul Negru si Munții Ceahlău in fundal - Andrei Pahomi

La S, pe timp favorabil, putem vedea îndepărtații Bucegi și Piatra Craiului, pe lungime.

Revenim pe același drum cu noi perspective asupra culmilor secundare vestice, valea Oltului (cu Lacul Mesteacănul), Cabana Piatra Singuratică, dominată de Hășmașul Mic, Vf. Piatra Singuratică și puțin mai departe, Vf. Piatra Ascuțită (Ecem).

 

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture cu dor de ducă în Masivul Hășmaș, cu harta de drumeție ➡️MN 19 Munţii Giurgeu - Hăşmaş https://bit.ly/33n1ZV6 

Redactare și format: Manu Muntomanu

Photo Credit: © Andrei Pahomi

Citește și Cheia Râmețului - pe firul apei și pe Brâna Caprelor