Din Groapa Seacă la Coasta lui Rus – Pași prin istorie și zăpadă

Câteva motive de drumeție în Munții Parâng

Ți-am pregătit câteva motive convingătoare care fac din această tură alegerea perfectă pentru iubitorii de munte, fotografie și povești din alte vremuri.

Evadează din cotidian și lasă Parângul să-ți spună povestea lui, în felul unic al muntelui!

Vedere de pe Culmea Coricia-Ciobanu spre creasta principală a Munților Parâng.

Citește și Culorile toamnei târzii în Munții Parâng

Iată  patru motive pentru care să-ți planifici tura chiar acum:

1. Magia contrastelor

De la pădurea trezită la viață, la zăpezile care încă veghează culmile – o experiență vizuală unică.

2. Istorie vie pe cărări montane

Explorează Castrul roman Cracul-Găuri și pășește pe urmele legiunilor romane.

Munții Parâng văzuți dinspre Depresiunea Hațeg.

Citește și Pași de vacanță în Munții Parâng

3. Panorame de poveste

Vârfurile Coricia, Ciobanu Mare și Găuri îți oferă cadre perfecte spre creasta principală a Parângului.

4. Tărâmul ghețarilor de altădată

Parcurge Culmea Coasta lui Rus, „puntea” care unește cele două mari complexe glaciare ale Parângului – Jieț și Lotru – și lasă-te purtat într-o poveste despre ere glaciare.

Urmele ghețarilor în Munții Parâng.

Citește și Spre Vârful Cârja prin zăpezile din martie

Pasul Groapa Seacă – Șaua Huluzu – Vârful Coasta lui Rus - retur

Caseta tehnică: Marcaje: Bandă Albastră; Lungimea: 17,5 km; Urcare: 970 m; Dificultatea: mediu-ușor; durata: 6:30-7:30 ore, în funcție de cantitatea și starea zăpezii.

Marcajul traseului - Bandă Albastră

Apropierea de traseu

Pornind din Petroșani, traseul urmează pitoreștile Chei ale Jiețului și defileul acestuia, trece pe lângă Cabana Mija și Cabana Groapa Seacă, ajungând în Pasul Groapa Seacă (1598 m) — o șa situată la altitudine ridicată, chiar la granița dintre județele Hunedoara și Vâlcea, pe drumul de legătură cu Transalpina.

Cheile Jiețului.

Descrierea succintă a traseului

Traseul  Bandă Albastră urcă din Pasul Groapa Seacă spre creasta principală a Munților Parâng, până în Șaua Piatra Tăiată, urmând linia culmii prin Vârful Ciobanu, Vârful Pietrii și Vârful Găuri. Această culme constituie în prezent cumpăna de ape, iar în trecut era o cumpănă glaciară între cele mai mari două complexe glaciare ale Munților Parâng. La vest putem vedea cele mai mari circuri glaciare: Slivei, Ghereșu, Gemănarea, Mândra, Roșiile, dar și unele mai mici, suspendate pe versanții Vârfului Mija sau Stoienița, din Complexul glaciar al Jiețului. La est putem admira Circul Găuri, aparținând Complexului glaciar al Lotrului.

Circul glaciar Stoienița, din Complexul glaciar al Jiețului.

Descrierea turei

Pasul Groapa Seacă (1575 m) – Vârful Ciobanu (1944 m)

Din Pasul Groapa Seacă, marcajul Bandă Albastră urcă spre sud, ajungând la liziera pădurii, apoi continuă pieptiș printr-o zonă împădurită până într-o poiană alungită, de unde se pătrunde treptat în golul alpin. După scurt timp, se ajunge pe Vârful Coricia (1856 m), un punct de belvedere excelent, oferind o panoramă spectaculoasă asupra crestei principale a Munților Parâng, de la Vârful Mohoru până la Vârful Parângul Mare, și mai departe spre Vârful Parângul Mic. De aici, poteca continuă spre sud, urcând ușor pe platoul Borăscu II, până la Vârful Ciobanu (cunoscut și sub numele de Ciobanul Mare - 1944 m). Acesta oferă un punct de belvedere excelent asupra părții următoare a traseului, incluzând Șaua Huluzu și Cracu-Găuri.

Pasul Groapa Seacă.

Prima parte a urcușului, prin pădure.

Ieșirea în zona poienii alungite.

Poiana care conduce turistul până pe Vârful Coricia.

Vârful Coricia - punct de belvedere.

Belvedere spre Vf. Parângul Mare.

Citește și Drumeție prin „sipetul cu comori” al Parângului

Vârful Ciobanu (1944 m) – Șaua Huluzu (1842 m)

De pe vârf, poteca coboară aproximativ 120 de metri până în Șaua Huluzu, unde se intersectează cu traseul Punct Albastru care vine dinspre Cabana Groapa Seacă. În apropierea intersecției, într-un mic circ nival, se află Lacul Huluzu.

Culmea care unește Vf. Coricia și Vf. Ciobanu - parte din suprafața de eroziune Borăscu II.

Vedere spre Căldarea Mândrei.

Vedere spre Circul suspendat Stoienița.

Vedere spre Vf. Mija și Circul suspendat Pârleele (Sliveiul Mic).

Vedere spre Munții Lotrului.

Urcarea spre Vf. Ciobanu, cu Vf. Mohoru în fundal.

Privind în spate, spre Vf. Scovarda și Vf. lui Pătru.

Vârful Ciobanu (1944 m)

Crucea de pe Vârful Ciobanu (1944 m).

Vârful Mohoru - 2337 m.

Vârful Parângul Mic - 2074 m.

Vârful Mija - 2373 m.

Coborârea de pe Vârful Ciobanu spre Șaua Huluzu.

Lacul Huluzu.

Brândușe de primăvară.

Șaua Huluzu, numită și Șaua Ciobanului - 1824 m.

Șaua Huluzu (1824 m) – Cracul Găuri (1900 m)

De aici, marcajul devine destul de rar, fiind însoțit de momâi din loc în loc. În caz de vreme rea sau vizibilitate redusă, traseul poate pune probleme de orientare. Din șa, poteca urcă moderat până pe un mic platou, dominat spre vest de un promontoriu stâncos. Cu atenție, pe acest platou se pot observa valurile de pământ ale Castrului de marș Cracu-Găuri.

Vedere în spate spre Vârful Ciobanu și micile circuri glacio-nivale.

Urma valului de pământ a castrului de marș de la Cracu Găuri.

La Cracu Găuri.

Cracu Găuri (1900 m) - Vârful Găuri (2244 m)

De la castru, poteca se îndreaptă spre sud-vest și ajunge pe un mic monticul înconjurat de jnepeni, unde se află o momâie de înălțimea unui om. După aceasta, poteca urcă abrupt printr-un culoar strâmt, format între jnepeni, pe ulucul unui jgeab natural. Acesta păstrează zăpada până în timpul verii. La începutul culoarului, pe partea dreaptă, între jnepeni, se poate ajunge în două minute la malul unui mic ochi de apă, Lacul Ciobanu. La capătul superior al culoarului, poteca urcă pe culmea din dreapta (vest), de unde se deschid din nou priveliști largi asupra peisajului înconjurător. Poteca continuă prin câteva zone pietroase, lăsând în stânga Vârful Pietrii (2155 m) și câțiva bolovani mari, cunoscuți sub numele „La Urși”, apoi iese pe Vârful Găuri (2244 m), un excelent punct de belvedere spre Circul glaciar Găuri și lacul acestuia (Complexul glaciar al Lotrului), dar și spre Circul glaciar Ghereșu (Complexul glaciar al Jiețului). Foarte spectaculos se pot vedea și micile circuri suspendate de sub Vârful Mija: circurile Lacului Înghețat, Pârleele și Burtan.

Poteca dintre Cracu Găuri și Culmea Pietrii.

Cea mai mare momâie de pe traseu.

Lacul Ciobanu - un fel de... „Tăul dintre jnepeni”.

Urcarea pe culoarul înzăpezit, spre Culmea Pietrii.

Ieșirea pe Culmea Pietrii.

„La Urși”.

Lacul Găuri văzut de pe vârful cu același nume.

Vârful Găuri (2244 m) – Vârful Coasta lui Rus (2301 m)

În continuare poteca urmează în general linia culmii, ocolind pe dreapta, spre Circul Ghereșu, treptele mai abrupte, și iese în final pe Vârful Coasta lui Rus (2301 m). De pe acesta mai sunt aproximativ 350 de metri până în Șaua Piatra Tăiată, capătul traseului marcat Bandă Albastră cu și intersecția acestuia cu marcajul Bandă Roșie a crestei principale.

Urcarea spre Vf. Coasta lui Rus, cu vedere spre vest.

Zona „Curmătura Țiganului”- 2214 m.

Vedere spre Vârful Mohoru.

Vedere spre vârfurile principale, de peste 2400 - 2500 m.

Citește și Spre Vârful Cârja prin zăpezile din martie

Vârful Coasta lui Rus și Vârful Piatra Tăiată.

Vedere spre Vârful Setea Mare.

Vârful Coasta lui Rus - 2301 m.

Vedere spre Munții Cindrel.

Citește și Munții Cindrel – munții mărginimii Sibiului

Vedere spre Munții Lotrului, cu Vârful Șteflești.

Citește și Drumeție și schi de tură în Grupa Parâng

Vedere spre Munții Șureanu, cu Vârful lui Pătru.

Citește și Munții Șureanu – adevărată Poartă a Raiului

Vedere spre Piatra  Târnovului.

Vedere spre castrul roman de marș de la Cracu Găuri.

Citește și Drumeție în Munții Șureanu pe urmele legiunilor romane

Cornișa din Șaua Coasta lui Rus.

Întoarcerea spre Pasul Groapa Seacă

Avem ocazia să admirăm din nou întregul traseu și peisajul înconjurător, de această dată dintr-o perspectivă diferită, cu un efort mai redus și într-un ritm mai relaxat.

Coborârea de pe Vârful Coasta lui Rus.

Coborârea de pe Vârful Coasta lui Rus.

Lacul Ciobanu.

Momâia de un stat de om.

Urma valului de pământ de la Castrul Cracu Găuri.

Castrul Cracu Găuri și Vârful Mohoru.

Lacul Huluzu și Vârful Mohoru.

Crucea de pe Vârful Ciobanu.

Vedere spre Obârșia Lotrului.

Vedere spre Munții Șureanu și Vf. Scovarda.

Pasul Groapa Seacă.

Atenționări!

• În timpul drumeției, la urcarea prin pădure, din Pasul Groapa Seacă, am întâlnit numeroși copaci căzuți pe traseu, uneori chiar peste marcaj.
• Este important de menționat că din pas pornește și un drum forestier, spre dreapta-vest, care ajunge în final  în traseul marcat, dar este mai lung și ocolit. Tot din pas un alt drum pornește spre stânga-est, dar acesta NU are legătura cu destinația traseului.
• Marcajele sunt destul de rare pe întregul traseu. Pe secțiunea Șaua Huluzu - Șaua Piatra Tăiată se găsesc momâi.
• În funcție de cantitatea și calitatea zăpezii, traseul poate deveni periculos iarna, în special în zona Vârfului Găuri.

Numeroase căzături  - în zona forestieră.

Momâi de ghidaj pe traseu.

Astfel de momâi suplimentează traseul, mai sus de Șaua Huluzu.

Câteva puncte de atracție ale traseului sunt:

Lacul Huluzu – un lac glacio-nival, cu o insulă vegetală. Atunci când apa e nemișcată formează o superbă suprafață de reflexie ale crestelor din jur, numai bună pentru fotografii pentru Instagram.

Lacul Huluzu în luna aprilie.

Lacul Huluzu în luna iunie.

Castrul de la Cracu Găuri – este al doilea castru roman de marș ca altitudine (1900 m), descoperit până acum, și primul dintre cele două descoperite până în prezent în Munții Parâng. Cu puțină intuiție poți vedea valul nordic și pe cel vestic, pe lângă care trece poteca turistică.

La Castrul de marș de la Cracu Găuri  în luna aprilie.

La Castrul de marș de la Cracu Găuri  în luna iunie.

 

Lacul Ciobanu - este un lac glacio-nival, situat pe un mic platou aflat deasupra circului glaciar Zănoaga Verde. Ascuns de un covor dens de jnepeni, lacul rămâne greu de observat, chiar dacă se află în apropierea unei poteci turistice marcate. Din acest motiv, este cunoscut doar de puțini turiști care se aventurează să-l caute. Prin analogie cu binecunoscutul Tău dintre Brazi din Munții Retezat, acest lac ar putea fi numit, cu farmec, „Tăul dintre Jnepeni”.

Lacul Ciobanu.

„La Urși” – este o zonă din apropiere de Vârful Pietrii, presărată cu bolovani de mari dimensiuni, foarte spectaculoasă și cu potențiel fotogenic.

Monoliții de „La Urși” în luna aprilie.

Monoliții de „La Urși” în luna iunie.

Punctele de belvedere – reprezentate de Vârfurile principale ale culmii: Coricia, Ciobanu, Găuri, Cosata lui Rus.

 

Lasă-te fascinat de frumusețea acestor locuri și pornește într-o călătorie de neuitat cu: MN12 - Harta de drumeţie a Munților PARÂNG

 

 

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.