Munții Cindrel – munții mărginimii Sibiului

Traseu de belvedere Păltiniș - Poiana Găujoara - Vârful Bătrâna Mare (cca 3 h)

Munții Cindrel – reprezintă diviziunea de NE a grupei dintre Olt și Jiu, numită Grupa Parâng. Munții Cindrelului sunt cuprinși între Râul Sebeș la vest, și Valea Frumoasei și Râul Sadu la sud si sud-est, iar la nord sunt limitați de către depresiunile submontane Apold-Săliște-Sibiu, din cadrul Depresiunii Transilvaniei.

Citește și Parângul fermecător - ocolul lacurilor glaciare de la obârșia Lotrului

Numiți inițial Munții Sibiului sau Munții Cibinului, s-a impus în final denumirea propusă de Emmanuel de Martonne, în 1907, de Munții Cindrel sau Cândrel după numele celui mai înalt vârf al lor.

Vârful Oncești (1713 m) și creasta Făgărașului văzute de la baza Poienii Găujoara.

Intersecție de trasee marcate în poiana Găujoara

Frumoasa panoramă spre Munții Făgărașului

Citește și Clasic de Făgăraș - Vârful Moldoveanu prin Valea Rea

Complexul turistic Arena Platoș cu pârtiile sale.

Vechi adăposturi pastorale din Poiana Găujoara.

Turiști urcând spre Șaua Bătrâna

Vârful Bătrâna (1911 m ) văzut din Poiana Găujoara

Vârful Surdu(1961 m ) văzut din Poiana Găujoara

Adăpost pastoral din Poiana Găujoara

Pe măsură ce se urcă spre Șaua Bătrâna vizibilitatea în jur este din ce în ce mai bună.

Spre nord se poate vedea Muntele Mare.

Puțin în stânga Muntelui Mare se văd Munții Bihor, cu Vârful Bihor, Piatra Grăitoare și până spre Vf. Găina

Citește și Muntele Mare – Turnul de veghe al Apusenilor

Culmea principală a Munților Cindrel are o orientare S-SV – N-NE. Ea începe chiar deasupra lacului Oașa prin Culmea Domnilor, cu Vârful Oașa Mare (1731 m) și continuă până în apropiere de Păltiniș în Poiana Găujoara, situată sub Vârful Bătrâna (1911 m). Cel mai înalt punct al acestei culmi se găsește în partea ei centrală, în Vârful Cindrel (2244 m).

Munții Făgărașului văzuți de pe șoseaua Rășinari-Păltiniș.

Munții Lotrului văzuți de pe șoseaua Rășinari-Păltiniș.

Depresiunea Sibiu văzută de pe șoseaua Rășinari-Păltiniș.

Munții Cindrel au o alcătuire geologică unitară, fiind formați din șisturi cristaline. Relieful poartă amprenta vechilor cicluri de nivelare, cuprinzând cele trei suprafețe carpatice clasice. Întreaga creastă principală, dintre Vf. Oașa Mare și Vf. Bătrâna, este un rest al suprafeței superioare carpatice (Borăscu). Aceasta coboară din partea centrală, de la altitudinea de 2200 m, spre cele două capete ale ei, la 1700 m. În jurul Vârfului Cindrel, la altitudini de 2000-2200 m, se conservă cea mai veche și înaltă parte a ei, sub forma unor platouri pe ale căror margini ghețarii pleistoceni și-au sculptat căldările. Patru dintre acestea sunt mai ușor de recunoscut în relief: Gropata, Iezerul Mic, Iezerul Mare și Iujbea Rășinarilor.

Citește și Grădinile suspendate ale Godeanului - sub vârful Gugu

Pe fundul căldărilor se păstrează diferite tipuri de morene, ca forme de transport și acumulare produse de către ghețari. În două dintre acestea s-au format mai multe cuvete lacustre: Iezerul Mic, Iezerul Mare, plus alte cuvete secundare în căldarea Iezerul Mare. În aceste lacuri își are obârșia Râul Mare, cel care după confluența cu Râul Mic, la coada Lacului de Acumulare Gura Râului, formează Râul Cibin. O suprafață de 609 ha, care înconjoară cele două iezere, formează rezervația complexă Iezerele Cindrelului.

Citește și Vizită de Brumărel la Iezerul Șureanu și Vârful Șureanu.

Urcușul final spre Vf. Bătrâna.

Vf. Bătrâna, un loc de popas și admirare a peisajului din jur.

Spre SV se pot vedea Vf. Cindrel (2243 m) și Căldarea Iujbea Rășinarului.

Spre sud se văd vârfuri importante din Munții Lotrului: Negovanu Mare și Balindrul Mare
Puțin mai la dreapta se vede Vf. Șteflești (2242 m)

Spre SE se pot vedea alte vârfuri din Munții Lotrului: Sterpu, Fărcașu, Prejba etc

Un detaliu cu aceste vârfuri.

Turismul în Munții Cindrel

Principala poartă de acces în Munții Cindrel o reprezintă orașul Sibiu. De aici pornește DJ106A în direcția Rășinari-Păltiniș. Cindrelul este „una dintre cele mai importante regiuni pastorale“ din Carpații României. Renumitele sate mărginene: Săliște, Tilișca, Rod, Poiana Sibiului, Jina etc, ocupă platforma carpatică inferioară (Gornovița). Pentru amatorii de schi există ambele variante de a practica acest sport. Schiul pe pârtie are amenajate pârtii, dotate cu telescaun și teleschi atât la Păltiniș cât și la Arena Platoș. În ambele locații există numeroase cabane, pensiuni și hoteluri. Pentru iubitorii de schi de tură stau la dispoziție întinsele suprafețe plane din zona alpină, poienile și drumurile forestiere. Vara, în afară de drumeții, se poate practica cicloturismul, pe trasee de dificultate medie, activitățile la traseul de aventura Arka Park, sania de vară de la Arena Platoș.

Pârtiile de la Arena Platoș sunt adecvate pentru schiorii începători și medii. Sunt dotate cu două instalații de teleschi, o bandă și un telescaun.

Citește și Plimbări de iarnă în zona Muntele Băișorii - Buscat, județul Cluj

Amatorii de fotografii de natură dispun de punctele de belvedere situate pe principalele vârfuri ale culmilor montane, cu largi perspective spre orașul Sibiu, spre Munții Lotrului, Munții Făgărașului, Munții Șureanu și Munții Parâng sau chiar către masivele îndepărtate ale Apusenilor.

Trasee turistice Munții Cindrelului

În Munții Cindrelului există un număr de 29 de trasee turistice marcate. Unele dintre acestea sunt trasee turistice lungi, cu grad mai mare de dificultate și complexitate, care necesită mai mult de o zi pentru parcurgere, în vreme ce altele se pot parcurge în 2-3 h. Traseul cel mai lung este cel care parcurge creasta principală a grupei, între Cisnădie și Cabana Oașa, marcat cu bandă roșie: Cisnădie – Vf. Măgura – Șaua Apa Cumpănită – Poiana Tomnatic – Grădina Oncești – Cantonul silvic Muncel – Șaua Bătrâna – Vf. Rozdești – Șaua Șerbănei – Vf. Cindrel – Șaua Cânaia – Vf. Șerbota Mare – Vf. Oașa Mare – Cabana Oașa; lungime – 55 km; durata: 20 h. Multe dintre aceste trasee pot fi parcurse integral sau parțial pornind din stațiunea Păltiniș.

Drumețiile de iarnă în Munții Cindrelului se pot face în bocanci atunci când stratul de zăpadă permite asta. Atenție, în condiții periculoase, cu strat mare de zăpadă, instabil, cu vreme neprielnică sau ceață, nu este indicat acest tip de drumeție!

Un sport care se poate practica iarna este schiul de tură.

Marea de nori care se revarsă peste culmile Munșilor Lotrului.

O zi însorită de iarnă este una în care, fără protecție adecvată, razele ultraviolete ne pot arde pielea.

Păltinișul este cea mai veche stațiune montană din Romania. La 10 iunie 1894, era inaugurată stațiunea montană Hohe Rinne (Actualul Păltiniș). Pe atunci Transilvania se afla în Imperiul Austro-Ungar, iar primele cabane au fost construite după model tirolez. Un rol important în ridicarea ei l-a avut Asociaţia Carpatină Transilvană – Siebenbürgischer Karpathen-Verein.

Stațiunea Păltiniș și marea de nori care acoperă Depresiunea Sibiului.

Patru dintre traseele turistice care pornesc din stațiunea Păltiniș:

-Stațiunea Păltiniș – Cantonul silvic Muncel – Poiana Bătrâna Mică – La pahar – Barajul Gâtul Berbecului; marcaj: triunghi roșu; lungime: 9 km; durata: 3-4 h;

-Stațiunea Păltiniș – Poiana Găujoara - Cantonul silvic Muncel - Grădina Oncești – Stația Telescaun - Stațiunea Păltiniș. marcaj: punt albastru; lungime: 8 km; durata: 3 h;

-Stațiunea Păltiniș (Stație Telescaun) – Vf. Oncești – Poiana Lupilor – Șanta - Păltiniș; marcaj: triunghi albastru; lungime: 11 km; durata: 5 h;

-Stațiunea Păltiniș – Poiana Găujoara – Șaua Bătrâna; marcaj: cruce roșie; lungime: 6 km; durata: 2 -2.5 h;

Acest traseu poate fi continuat pe bandă roșie spre Vf. Cindrel. Atenție! Din Păltiniș până pe Vf. Cindrel sunt necesare 5-6 h și tot cam atâtea pentru întoarcere. Există posibilitatea de a înnopta la Refugiul Cânaia, după ce în prealabil v-ați asigurat, sunând cabanierul, că există locuri libere. Păltiniș – Ref. Cânaia: 4-5 h; Ref. Cânaia – Vf. Cindrel: 1½ - 2 h. Ref. Cânaia este situat pe versantul sudic, la 1,5 km SE de Șaua Cânaia (Șaua Cânaia – Ref. Cânaia; marcaj triunghi albastru; timp: 30 min.

Complexul truristic Arena Platoș și marea de nori transilvană.

Citește și Concediu activ în zona platoului Mărișel, județul Cluj

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și te vei decide să descoperi singur frumusețile Munților Cindrel cu MN23 - Harta de drumeție a Munţilor CINDREL 

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar

Citește și Început de iarnă printre uriașii de piatră ai Ciucașului