Drumeție în Retezat, spre Tăul Porții - lacul de poveste

Munții Retezat – așezare și limite

Munții Retezat sunt așezați în grupa Retezat-Godeanu din partea de vest a Carpaților Meridionali. În cadrul acestei grupe, ei ocupă partea de nord-est, fiind delimitați de subunitățile vecine prin văile unor râuri și depresiuni:

la nord: este Depresiunea Hațeg;

la est: Depresiunea Petroșani; cele două depresiuni fiind legate prin Pasul Merișor;

la sud: este valea Jiului de Vest, ca prelungire a Depresiunii Petroșani;

la vest: se află valea Râului Mare, cea care separă Retezatul de Munții Țarcu, continuată cu valea Lăpușnicului Mare, cea care îi separă de Munții Godeanu. Delimitarea dintre Munții Retezat și Godeanu, continuă prin văile opuse Paltina și Soarbele, legate prin Șaua Paltina.

Schiță - Grupa Retezat-Godeanu

Poiana Cârnic

Drumul forestier spre Cabana Pietrele

Podurile peste pârâul Stânișoara de la Curba Soacrei

Caracteristici principale

Munții Retezat sunt formați în principal din roci magmatice, iar partea sudică a acestora, numită și Retezatul Mic, din roci sedimentare, în principal din calcare. Relieful specific zonei alpine a acestor munți este cel glaciar, având cele mai expresive și pitorești forme din cadrul Carpaților românești. Două dintre vârfurile acestor munți se află pe lista vârfurilor din România care depășesc altitudinea de 2500 m: Vf. Pleaga – 2509 m și Vf. Păpușa – 2508 m. În Munții Retezat sunt cartografiate cele mai numeroase lacuri glaciare din Carpații României, peste 50 dintre acestea (58) având un regim hidrologic permanent. Sunt incluse între acestea cel mai întins lac glaciar din România, Lacul Bucura, cel mai adânc lac glaciar, Lacul Zănoaga și unul dintre lacurile situate la cea mai mare altitudine din Carpații românești, Lacul Tăul Porții. Pe două dintre acestea le vom vedea în imaginile articolului nostru, acestea fiind pe traseul descris.

Citește și Retezatul Mic - Prin Cheile Scorota și pe Culmea Piule - Pleșa

Intersecția cu marcajul Triunghi Roșu

Poteca spre Gențiana 

Drumeție pe traseul:

Cârnic – Cabana Gențiana – Curmătura Bucurei – Tăul Porții – Poarta Bucurei – Vârful Bucura I – Șaua Retezatului – Valea Stânișoarei – Cabana Pietrele – Cârnic.

Caseta tehnică a traseului:

Distanța: 24 km; diferență totală de altitudine: 1453 m; cel mai coborât punct: Cabana Cârnic - 1005 m; cel mai înalt punct: Vf. Bucura I - 2433 m; timpul total de mers (cu pauze): 9 ore și 30 de minute; timpul efectiv de mers: 6 ore, 30 min. Principalele obiective de atractivitate turistică de pe traseu: Cascada Lolaia, Cascada Maria Magdalena, Lacul Pietrele, Lacul Bucura, Lacul Tăul Porții, Vârful Bucura I, Lacul Stânișoara.

Cascada Maria Magdalena

Un bun loc de popas

Descrierea traseului

Cabana Cârnic – Cabana Gențiana (cca. 2 h) – marcaj: Bandă Albastră - parțial Triunghi Albastru

Pornind de la Cabana Cârnic, poteca trece pe lângă Cascada Lolaia, la care se poate coborî în 2 minute, iar după 45'-1 oră se poate ajunge la puntea de la Curba Soacrei. Din acest punct Triunghiul Albastru spre Cabana Gențiana se desparte de Bandă Albastră, care duce spre Cabana Pietrele. Se traversează cele două punți situate foarte aproape de locul unde pârâul Stânișoara se varsă în pârâul Lolaia și după alte 5 minute se intersectează marcajul Triunghi Roșu, cel care urcă spre Lacul Galeșul (3 ore). Indicatorul de aici arată că până la Cabana Gențiana mai avem 1-1.30 ore, iar, înapoi, până la Cabana Cârnic ar fi de coborât 1 oră. Continuăm urcarea prin pădurea de molid la baza căreia solul este complet acoperit cu mușchi. După 12 minute se ajunge la succesiunea de cascade numite Cascada Maria Magdalena (cascadă care poartă numele primei cabaniere de la Cabana Pietrele – Maria Magdalena Hamza, o femeie remarcabilă) Este un foarte bun loc de odihnă și recreere amenajat cu masă și băncuțe. La 3 minute de la cascadă intersectăm marcajul Triunghi Galben, care urcă spre Șaua Pelegii (2.30-3 ore) pe la Tăurile din Valea Rea (2.30 ore). După alte 2 minute de urcuș reintersectăm marcajul Bandă Albastră, pe care l-am părăsit la Curba Soacrei (și care a ocolit până aici pe la Cabana Pietrele). Săgețile de aici ne indică 1.30 ore până la Poiana Cârnic, 20 de minute până la Cabana Pietrele și 30 de minute până la Cabana Gențiana. În acest punct există amenajată o băncuță de odihnă. În funcție de ritmul de mers cele 30 de minute se pot parcurge și în 15 minute și se ajunge la Cabana Gențiana. Aici există izvor, toaletă și se poate bea un ceai cald însoțit de un gând pios în memoria celui care a fost un îndrăgit cabanier al Gențianei mulți ani, nea' Loly.

Intersecția cu marcajul Triunghi Galben

Reîntâlnirea cu marcajul Bandă Albastră

Cabana Gențiana

Plăcuța comemorativă de pe Cabana Gențiana

Cabana Gențiana

Monumentul comemorativ de lângă Cabana Gențiana

Cabana Gențiana – Curmătura Bucurei (1.5 - 2 h) – marcaj: Bandă Albastră

De la Cabana Gențiana poteca urcă pe lângă un monument comemorativ colectiv. Un monument foarte simplu dar atât de încărcat, la propriu și spiritual vorbind. Un simplu bolovan plin cu plăcuțele comemorative ale unor iubitori de munte, majoritatea trecuți prematur în veșnicie. După cca 10 minute de la acest monument poteca ajunge la o punte pe care se traversează pârâul Pietrele pe malul estic. Chiar de pe această punte se poate vedea un alt loc întristător, marcat cu o cruce, o plăcuța comemorativă și un segment din schiul unui mare iubitor de munți. Este vorba despre Alexandru Brăduț Șerban, Cuxi pentru cei apropiați. Din păcate, cel cu un nume atât de sugestiv, Brăduț, pentru marea lui dragoste, natura, a căzut în veșnicie în urma unei avalanșe. Aceasta a întrerupt brusc ultimul său zbor pe schiuri, la data de 11 februarie 1983. După atâtea prilejuri de întristare, găsim motivul să ne continuăm tura cu optimism. Iar motivul este spectaculozitatea peisajului care ni se deschide după 15 minute de la punte, imediat ce depășim un prag glaciar. Cele trei vârfuri Bucura își etalează ceea ce au ele mai măreț, abrupturile nordice. După mai puțin de 10 minute se ajunge la un alt loc emblematic al Văii Pietrelor, numit La Bordu Tomii. Acesta este reprezentat de un ansamblu de uriași bolovani eratici, rămași aici ca o mărturie a forței ghețarilor din trecutul geologic al Retezatului. Traversăm din nou firul apei Pietrelor pe malul vestic și urcăm următorul prag glaciar, cel care ne va scoate pe malul lacului Pietrele. În 25 de minute se poate parcurge distanța dintre Bordu Tomii și Lacul Pietrele, iar în alte 35 de minute distanța dintre acesta și Curmătura Bucurei. În Curmătura Bucurei un stâlp indicator încărcat cu patru săgeți – câte una pentru fiecare punct cardinal - oferă detalii despre marcaje, destinații și timpul necesar parcurgerii lor astfel:

Spre vest - Bandă Roșie, spre: Râușor (4-4.30 ore), Vf. Retezat (2-2.30 ore), Vf. Bucura (45'-1 oră);

Spre sud - Bandă Albastră, spre: Cabana Buta (2.30-4 ore), Poiana Pelegii (1.30-2 ore), Lacul Bucura (30 min);

Spre est - Bandă Roșie, spre: Refugiul Baleia (6-7 ore), Vf. Păpușa (2-2.30 ore), Vf. Peleaga (1-1.30 ore);

Spre nord - Bandă Albastră, spre: Cârnic (2.30-3 ore), Cabana Pietrele (1.30-2 ore), Cabana Gențiana (1-1.30 ore).

Puntea peste pârâul Pietrele

Vârful Bucura II văzut din etajul jneapănului

Bordu Tomii

Traversarea peste pârâul Pietrele de la Bordu Tomii

Lacul Pietrele și Vf. Bucura II

Lacul Pietrele și Vf. Bucura II

Habitat umed la Lacul Pietrele 

Privind spre peretele nordic al Bucurei

Urcarea spre Curmătura Bucurei

Vârfurile Bucura III și Bucura II

Unghiuri ale Vf. Bucura II

Un obelsic sub Curmătura Bucurei

Urcarea devine foarte abruptă imediat sub Curmătura Bucurei

Vârfurile Bucura III, Bucura II, Retezat și Lolaia.

Detaliu cu Vf. Retezat și Bucura II

Citește și Retezatul - Nestemata Coronei Montium

Curmătura Bucurei

Din Curmătura Bucurei spre Vf. Retezat

Din Curmătura Bucurei spre nord, Valea Pietrele

Lacul Pietrele și Culmea Stânișoara

Din Curmătura Bucurei spre sud, Lacul Bucura și Retezatul Mic sub marea de nori

Din Curmătura Bucurei spre vârfurile Bucura I și II și Retezat

Din Curmătura Bucurei spre Vf. Judele. Direcția în care vom merge

Stâlp indicator din Curmătura Bucurei 

Curmătura Bucurei – Tăul Porții (1 .5 h)– marcaj: Bandă Albastră (până la intersecția cu Circuitul lacurilor), Punct Roșu și Bandă Galbenă

Coborând din Curmătura Bucurei, porțiunea abruptă de sub ea, timp de 10 minute, te poți abate puțin spre stânga potecii. Vei ajunge  la un loc de belvedere, format dintr-un ansamblu de stânci, situate la nord de Lacul Bucura, un loc bun de popas. Revenind la poteca marcată spre Lacul Bucura, după puțin timp vei ajunge la intersecția cu poteca marcată cu Punct Roșu  (Circuitul lacurilor).  De aici, în  15-20 de minute se ajunge la lăculețul fără nume situat înainte de Tăul Porții. După alte 5 minute se poate face popas pe malul acestui lac, faimos prin reflexiile pe care le oferă cu Turnul Porții și Vf. Judele.

Lacul Bucura văzut de sub Curmătura Bucurei 

Lacul Bucura văzut de sub Curmătura Bucurei. Un spectaculos punct de observare al lacului.

Vf. Custura Bucurei

Urcând spre Tăul Porții, cu Vf. Peleaga în fundal.

Detaliu cu vârfurile Custura Bucurei și Peleaga

Vf. Peleaga reflectat într-un mic lac.

Vf. Judele și Turnul Porții, reflectate într-un mic ochi de apă

Vf. Judele și Turnul Porții, reflectate într-un mic ochi de apă

Lacurile înșirate: Lia (pierdut în ceață), Ana, Viorica, Florica.

Detaliu cu Lacul Viorica

Tăul Porții și Vf. Peleaga în fundal

Tăul Porții din unghiul relativ apropiat de cel ”vânat” fotografii de peisaj.

Tăul Porții și Șaua Bucurei. Pare că ar fi mai mult decât 20 m diferență de nivel între ele.

Unghiul clasic al Tăului Porții

O limpezime de cristal

Poarta Bucurei

Din Poarta Bucurei spre Lacul Știrbu și Rezervația Gemenele

Momâie cu marcajul Rezervației Științifice Gemenele.

Poarta Bucurei – Șaua Retezat (cca. 2 h) – marcaj Bandă Galbenă, iar de sub Vf. Bucura și Bandă Roșie

După 10 minute de urcuș, pornind de la Tăul Porții pe marcajul Bandă Galbenă (care continuă până pe Vf. Retezat), se ajunge în șaua Poarta Bucurei (2280 m) aflată pe linia crestei dintre Vf. Bucura I și Vf. Judele. Aceasta separă complexul glaciar al Bucurei de Rezervația Științifică Gemenele, fiind marcată printr-o plăcuță de avertizare și interzicere a accesului în rezervație, plăcuță montată în vremea Republicii Socialiste România. Din poarta Bucurei se deschid orizonturi largi spre vest, spre lacurile din rezervație și spre Munții Țarcu. Din șa se cotește spre dreapta, spre direcția nord și se începe un urcuș abrupt. Poteca marcată ocolește vârful Bucura I pe sub versantul său vestic. Ținând creasta matematic se poate ajunge peste niște lespezi uriașe direct pe vârf. Tot pe Vf. Bucura I se poate ajunge, mai ușor, din locul în care Bandă Galbenă intersectează marcajul Bandă Roșie, care vine dinspre Curmătura Bucurei. Din Poarta Bucurei (2280 m) până pe Vf. Bucura I (2433 m) se urcă mai bine de 150 m diferență de altitudine, pe o lungime de aproximativ 600 m. Distanța se poate parcurge în 30 de minute, cu tot cu pauze de admirat peisajul. De pe Vf. Bucura până în Șaua Retezatului (2251 m) se mai face o oră, parcurgând creasta care separă Căldarea Stânișoarei de Căldările Gemenelor peste Șaua de Iarnă.

Vedere spre Munții Țarcu

Urcarea din Poarta Bucurei spre Vf. Bucura I

Lacul Gemenele

Ce să îți dorești mai mult!

Vf. Judele între valurile mării de nori

Citește și Mărețul Jude - străjer peste Rezervaţia Gemenele și bazinul Judele

Culmea Slăveiu ca o insulă în marea de nori.

Lacul Știrbu

Vf. Judele, iar în dreapta lui, în depărtare, Vf. Gugu din Munții Godeanu

Citește și Grădinile suspendate ale Godeanului - sub vârful Gugu

Rezervația Științifică Gemenele, imagine de ansamblu.

Citește și Retezatul vestic – la pas prin zăpezile de vară

Rezervația Științifică Gemenele, detaliu cu lacurile Știrbu și Gemenele.

Estul Retezatului sub marea de nori: Vf. Mare, Vf.Peleaga și Vf.Custura

Vf.Custura

Privind de pe Vf. Bucura I spre Vf. Retezat.

Vf. Retezat

Citește și Retezatul Nordic - drumeții spre Vf. Retezat și Vf. Păpușa

Valea Stânișoarei

Șaua de transfluență glaciară dintre Valea Stânișoarei și Valea Pietrele.

Vf. Judele și Lacul Știrbu

Custura de sub Vf. Turnul Porții

Șaua de iarnă a Retezatului

Vf. Mare

Căldarea și Lacul Stânișoara

Șaua Retezat

Șaua Retezat – Cabana Pietrele (cca. 2 h) – marcaj Triunghi Albastru

Din Șaua Retezatului, se cotește la dreapta, spre NE, se părăsește marcajul Bandă Roșie și se coboară panta abruptă spre Lacul Stânișoara, pe marcajul Triunghi Albastru.  Timpul necesar din Șaua Retezatului  până la Lacul Stânișoara este de 25 de minute. De la Lacul Stânișoara poteca coboară un prag glaciar cu blocuri de piatră dispuse haotic și ajunge la o treaptă glaciară netedă ca o câmpie. Poteca coboară apoi un alt prag glaciar cu blocuri morenice și ajunge în locul numit La Dornă, trecând pe lângă un bloc eratic de dimensiuni mari (comparabil cu Bordul Tomii din valea vecină). După frumoasele meandre (de dimensiunea unor mici lacuri), care închid între ele suprafețe mlăștinoase și turboase, poteca urcă ușor și ajunge în locul numit La Borduleț reprezentat de o formațiune stâncoasă decrepitată. De la Lacul Stânișoara până la Borduleț se mai fac 20 de minute. După Borduleț poteca parcurge zona subalpină cu jneapăn compact, apoi zona de rariște a pădurii, în care se pot observa exemplare de zâmbru. Se intră în etajul coniferelor și la o jumătate de oră de mers de la Borduleț se intersectează poteca Cruce Albastră (Cabana Pietrele - Şaua Ciurila – Râuşor). După un 15 minute de aici poteca traversează pârâul Stânișoarei de pe malul stâng (vestic) pe cel drept (estic), iar în 10-15 minute se ajunge în Poiana Pietrele.

Vf. Păpușa, Vf. Peleaga și Vf. Bucura II.

Vârfurile Bucura oglindite în Zănoagele Stânișoarei.

Vârful Retezat oglindit în Zănoagele Stânișoarei.

Lacul Stânișoara și culmea omonimă

Lacul Stânișoara

Întinderea plană a treptei glaciare de sub Lacul Stânișoara și Culmea Lolaia

Aceeași întindere și Culmea Stânișoarei

Un ochi de apă din Valea Stânișoarei

La dornă - adică cu ochiuri de apă adânci și limpezi

Ca în felul acesta

Coborârea unui alt abrupt glaciar spre zona cu jneapăn

Cu jneapăn compact

Exemplare izolate de zâmbru

Intersecția cu marcajul Cruce Albastră

Panouri informative

Puntea din amonte de Poiana Pietrele

Poiana Pietrele

Cabana Pietrele în dezolare

!!!

Cabana Pietrele-Cabana Cârnic (cca. 1 h) – marcaj: Bandă Albastră

Din Poiana Pietrele se traversează pârâul Stânișoarei din nou pe malul vestic și, pe marcajul Bandă Albastră se închide bucla la Curba Soacrei.

Puntea peste Valea Stânișoarei

Centrul de informare Pietrele

Neștiutele căsuțe de la Pietrele

Cabana Salvamont Pietrele

Loc de popas înainte de Curba soacrei

Cascada Lolaia

Panou la intrarea în Parcul Național Retezat

Atracții pentru cățărători

Pereții nordici ai vârfurilor Bucura II și III.

Aceștia sunt ușor accesibili, apropiați de poteca marcată cu Bandă Albastră. Traseele de cățărare sunt variate, incluzând creste, pereți, hornuri. Sunt trasee bine asigurate, parcurse frecvent iarna.

Judele – împreună cu Turnul Lacului, Creasta nord-estică, Poarta Bucurei și Tăul Porții, creează cel mai pitoresc ansamblu peisagistic din Retezat și din zona alpină a Carpaților românești. Traseele de cățărare sunt dispuse pe pereții celor două vârfuri apropiate, Judele și Turnul Porții. Accesul de la Bucura este foarte facil, în maxim o oră pe marcajul Bandă Galbenă sau Punct Roșu. Aceste vârfuri formează limita dintre complexul glaciar Bucura și Rezervația Științifică Gemenele.

Stânișoara – Culmea situată între văile Pietrele Stânișoarei, are câteva turnuri și culoare care permit parcursul alpin. Iarna acestea sunt pretabile cățăratului pe gheață. Accesul se face de la Cabana Gențiana, pe Bandă Albastră, pe Valea Pietrele, iar apoi prin Șaua Stânișoarei, pe potecă nemarcată (doar cu momâi), sau de la Cabana Pietrele pe Triunghi Albastru, pe Valea Stânișoarei.

Retezat – Peretele nordic al Retezatului are multiple posibilități mai ales pentru practicarea alpinismului de iarnă.

Cățărare alpină de iarnă în peretele nordic al Vf. Bucura II

Citește și Drumeție de iarnă în Munții Retezat

Mențiuni speciale

Vârful Bucura (numit și Vârful Bucura I – 2433 m) – oferă probabil cea mai frumoasă panoramă dintre vârfurile Retezatului. Aproape în orice direcție ai privi poți vedea un vârf sau un complex glaciar important:

• Spre N se văd Valea Stânișoarei, Culmea Stânișoarei și lacul omonim;
• spre NE se văd Valea Pietrele Stânișoarei și Culmea Pietrele;
• spre E se văd Vf. Peleaga, Colții Pelegii, puțin din Vf. Păpușa, spre care duce marcajul crestei principale, iar în depărtare Vf. Mare;
• spre S și SE se văd cel mai mare Complex glaciar, cel al Bucurei, cu Lacul Bucura și Bucurelul, spre care coboară marcajul Bandă Galbenă; coborând 5 minute pe creasta sudică a Vf. Bucura pot fi văzute lacurile: Tăul Porții, Tăul Agățat, Florica, Viorica, Ana, cele care pot fi văzute parcurgând marcajul Punct Roșu al Circuitului Lacurilor;
• spre S se văd Vf. Judele și Creasta Slăveiu, pe sub care trece poteca cu marcaj Punct Galben Lunca Berhina - Crucea Trăznitului - Lacul Bucura;
• spre SV se vede creasta Șesele Mari, Radeșu, pe care se află poteca marcată cu Triunghi Roșu Gura Zlata - La Pir - Lacul Zănoaga - Lacul Bucura;
• spre V se vede complexul glaciar din Rezervația Științifică Gemenele, cu lacurile: Tăul Știrbului, Lacul Gemenele și micile lacuri ale Caprelor și Iezilor de sub Vf. Bârlea;
• spre NV se poate vedea Vf. Retezat, spre care duce marcajul Bandă Galbenă, Lacul Bucura - Poarta Bucurei - sub Vârful Bucura - Custura Retezatului - Vârful Retezat .

Lacul Tăul Porții – deși nu este un lac de mari dimensiuni mari, având o adâncime maximă de 4,7 m și o suprafață de peste 1 ha, este lacul situat la cea mai mare altitudine din Munții Retezat – 2260 m, cu doar 22 de m sub cota lacului citat cel mai adesea ca fiind situat la cea mai înaltă altitudine din Carpații Românești, Lacul Mioarelor (2282 m) din Munții Făgărașului (există identificate 2-3 lacuri mai mici din Munții Făgărașului peste altitudinea acestuia). Altitudinea mare la care este situat acest lac face ca în mare parte din an să fie acoperit de gheață și zăpadă. În perioada în care este dezghețat Tăul Porții devine un fel de Mecca a fotografilor de peisaj. Reflexiile pe care le oferă cu Vf. Judele și Vf. Turnul Lacului sunt cu adevărat relevante pentru ochiul dornic de frumos.

Citește și Munții Făgăraș - Din Valea Sâmbetei pe Dara și Hârtopul Darei

Lacul Tăul Porții

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture în natură, descoperind Retezatul cu MN06 - Harta de drumeţie a Munților RETEZAT ediţia a 3-a

 

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.