Provocarea toamnei: drumeție către Vârful Moldoveanu

Creasta Viștea – Moldoveanu

Creasta Viștea – Moldoveanu nu reprezintă doar cea mai înaltă creastă montană din România, ci și o destinație ce armonizează perfect frumusețea sălbatică a naturii cu plăcerea drumețiilor în aer liber. Se întinde pe aproximativ 400 de metri lungime, în mare parte deasupra altitudinii de 2500 m, fiind cunoscută și sub denumirea de „Acoperișul României”.

Creasta Viștea Mare - Moldoveanu văzută, la crepuscul, dinspre vest.

Citește și Magia unui răsărit de Soare la peste 2500 m

Creasta Viștea Mare - Moldoveanu văzută dinspre est.

 

Drumeția spre cea mai înaltă creastă montană din România, dominată de vârfurile Moldoveanu (2.544 m) și Viștea Mare (2.527 m), este o aventură memorabilă, care îmbină provocările fizice și mentale cu peisajele de o frumusețe aparte. Parcurgerea traseului te poartă prin păduri întunecoase și întinderi alpine, conducându-te treptat spre impunătoarele creste ale Munților Făgărașului. Pe măsură ce altitudinea crește, efortul fiecărui pas este recompensat de priveliști spectaculoase care se desfășoară în fața ta.

Valea Viștea Mare.

Odată ajuns pe creasta principală, panorama ce ți se dezvăluie este de neuitat: văi glaciare adânci și creste ascuțite se împletesc într-un tablou grandios: Valea Viștea Mare, Valea Rea, Muchia Viștea, Muchia Zănoaga, dar și alte creste mai îndepărtate.  În cele din urmă, drumul te poartă până la Vârful Moldoveanu, acoperișul României, unde te așteaptă o perspectivă de 360 de grade asupra vastității și măreției Munților Făgărașului. De pe vârf, nesfârșitele talazuri ale crestelor alpine ți se vor desfășura la picioare, într-o panoramă impresionantă, așa cum doar în Munții Făgărașului poți vedea.

Valea glaciară Viștea Mare.

Creasta Viștea Mare - Moldoveanu văzută de pe Muchia Zănoaga.

Creasta Viștea Mare - Moldoveanu văzută de pe Muchia Zănoaga.

Citește și Povești de drumeție din Făgărașul Nordic

Vei putea zări vârfurile celebre ale acestor munți, pe care le-ai explorat deja sau către care visezi să te îndrepți în viitor. Fiecare vârf devine un punct de referință, evocând amintiri sau speranțe de aventuri viitoare.

Vedere de pe Vf. Moldoveanu.

Iată trei motive care să te facă să te aventurezi în această drumeție:

• Vei explora una dintre cele mai impresionante văi glaciare din Carpați, Valea Viștea Mare;
• Vei parcurge cea mai înaltă creastă montană din România, Viștea Mare - Moldoveanu;
• Te vei bucura de priveliști spectaculoase asupra Munților Făgărașului și nu numai.

Profilul glaciar al Văii Viștea Mare.

Spectaculoasa Vale Viștea Mare în culorile toamnei.

Citește și Drumeții de septembrie în Munții Făgărașului

„Acoperișul României” văzut dinspre Vf. Iezerul Caprei

Având aceste motive convingătoare pentru a urca pe cel mai înalt vârf al României, te invităm să ne însoțești, deocamdată în mod virtual, în această aventură!

Barieră Valea Viștea – Portița Viștei – Vf. Viștea Mare – Vârful Moldoveanu

Caseta tehnică:

Dificultate: mediu/dificil; distanță: 12,5 km (25 km, dus-întors); durata: 5:30-7 ore (10-13 ore dus-întors); urcare: 1850 m; marcaje: Triunghi Roșu, Bandă Roșie, Punct Roșu; surse de apă: izvorul de la Refugiul Izvorul Viștei.

Refugiul Izvorul Viștei.

Apropierea de traseu

Apropierea de traseu se face din DN1 (E68), pe DJ 105C, din Ucea de Jos, prin orașul Victoria. Traseul marcat cu Triunghi Roșu  pornește din amonte de orașul Victoria. Înainte de a ajunge la uzina Purolite Victoria, se intră pe DJ 102G, cunoscut și sub numele de „Drumul de sub munte”, care face legătura între Victoria și Stațiunea Climaterică Sâmbăta. După aproximativ 5 km pe acest drum, pe partea dreaptă, un indicator semnalează intrarea pe drumul forestier de pe Valea Viștea Mare, estimând o ascensiune de 7 ore până pe Vf. Moldoveanu.

Intrarea pe drumul forestier de pe Valea Viștea Mare.

Drumul forestier

Drumul forestier, cu o lungime de aproximativ 4.5 km, începe cu un prim tronson bine întreținut de circa 1.2 km, unde se află o barieră (care, la momentul vizitei noastre, era deschisă). Pe parcursul drumului, se întâlnesc porțiuni în stare bună, dar și sectoare considerabil deteriorate, care necesită atenție sporită și sunt accesibile în special vehiculelor 4x4. La capătul acestui drum, un alt indicator estimează 6 ore și jumătate până la vârf.

Drumul forestier de pe Valea Viștea Mare în amonte de barieră.

Capătul drumului forestier, începutul potecii turistice.

Capăt drum forestier - Refugiul Izvorul Viștei

Poteca începe pe malul estic al văii, urcând circa 30 de metri înainte de a coborî spre firul apei, pe care o traversează pe o punte ce duce spre malul vestic. După cca 10 minute de mers, poteca traversează din nou valea pe un podeț, pe malul estic. După încă 15 minute de mers, trecem din nou pe malul vestic, pe un al treilea podeț. De aici, poteca urmează în continuare malul vestic, urcând treptat pe versantul văii până la Refugiul Alpin Izvorul Viștei. După aproximativ o oră de mers de la indicatorul aflat la capătul drumului forestier, ajungem la refugiu. De la acest punct, timpul estimat pentru a atinge Vf. Moldoveanu este de aproximativ 4 ore și jumătate.

Prima punte de pe Valea Viștea Mare.

A doua punte de pe Valea Viștea Mare.

Poteca spre Refugiul Izvorul Viștei.

A treia punte de pe Valea Viștea Mare.

Refugiul turistic Izvorul Viștei.

Refugiul Izvorul Viștei - Portița Viștei

La 5 minute de la refugiu, poteca traversează din nou Valea Viștea Mare pe o punte ce duce spre malul estic.

Puntea din amonte de Refugiul  Izvorul Viștei.

După cca  15 minute de la punte, traversăm albia secată a văii înapoi pe malul vestic, în apropierea unei mici momâi.De aici se deschide o priveliște clară asupra „peretelui” din fundul circului glaciar al Viștei, pe care trebuie să-l urcăm pentru a ajunge în Portița Viștei. Acesta reprezintă cea mai abruptă porțiune a potecii, urcușul durând aproximativ 1:30-2:00 ore. Efortul ascensiunii este pe deplin răsplătit de frumusețea peisajului înconjurător.

Vedere spre zona superioară a Văii Viștea Mare.

Momâița din zona traversării peste albia seacă.

Vedere spre Vf. Viștea Mare sau Colțul Viștei Mari.

Privind spre vest, putem admira detaliile impresionante ale Muchiei Viștea, cu Spintecătura (2260 m), care separă Vf. Ucișoara (2418 m) de Vf. Spintecăturii (2313 m). Spre est, se dezvăluie crestata Muchie Zănoaga, dominată de Vârful Zănoaga (2387 m), care este despărțit de impunătorul Vârf Gălbenele (2456 m) prin Spintecătura Zănoagei (2331 m). Această porțiune a peisajului adaugă un plus de spectaculozitate traseului, completând panorama impresionantă oferită de traseul nostru. Fără să ne dăm seama, ajungem în Portița Viștei, cel mai jos punct al înșeuării dintre Vârfurile Viștea Mare și Hârtopu Ursului.

Spintecătura de pe Muchia Viștea, între Vf. Ucișoara și Vf. Spintecăturii.

Citește și Vârful Șerbota - gigantul cu vederi spre Negoiu și Scara

Spintecătura Zănoaga, între Vf. Zănoaga și Vf. Gălbenele.

Vedere din Spintecătura Zănoaga.

Vedere spre circul glaciar Viștea Mare, de sub Portița Viștei.

Acul de sub Portița Viștei.

Portița Viștei și Vf. Viștea Mare.

Valea Viștea Mare văzută de sub Portița Viștei.

Spectaculoasa vale Viștea Mare.

Portița Viștei.

Citește și Spre Vârful Ciortea - reduta Făgărașilor vestici

Portița Viștei și creasta Viștea Mare-Moldoveanu.

Portița Viștei și Vf. Hârtopu Ursului.

Refugiul Portița Viștei.

Refugiul Portița Viștei.

Un îndemn către turiști din partea voluntarilor care au refăcut interiorul refugiului.

Circul glaciar Valea Rea.

Portița Viștei - Vârful Viștea Mare

Aici se întâlnesc potecile marcate turistic ce urcă din Valea Rea (Triunghi Roșu) și Valea Viștea Mare (Triunghi Roșu), precum și traseul de pe creasta principală a Munților Făgăraș (Bandă Roșie). Acest loc de convergență marchează un moment important al ascensiunii, oferind priveliști spectaculoase și o scurtă pauză înainte de continuarea traseului spre vârf. Vom urma, în continuare, spre vest, marcajul Bandă Roșie, urcând o diferență de altitudine de puțin peste 200 m până pe Vârful Viștea Mare. Acest vârf este un excelent punct de belvedere.

Citește și Clasic de Făgăraș - Vârful Moldoveanu prin Valea Rea

Urcarea din Portița Viștei spre Vf. Viștea Mare.

Urcarea spre Vf. Viștea Mare.

Portița Viștei.

Urcușul final spre Vf. Viștea Mare.

Vf. Moldoveanu văzut de pe poteca spre Vf. Viștea Mare.

Vf. Viștea Mare.

Vf. Viștea Mare.

Punctul de belvedere de pe Vf. Viștea Mare.

Vedere spre vest de pe Vf. Viștea Mare.

Vf. Ucea Mare văzut de pe Vf. Viștea Mare.

Muchia Tărâța și orașele Sibiu și Avrig.

Vedere spre vârfurile Lespezi și Negoiu.

Citește și Cetatea de Lespezi și Vf. Cornul Călțunului - Făgăraș

Citește și Drumeție de o zi pe trei vârfuri din topul 2500+m

Spre Vf. Mușeteica.

Spre Vf. Podragu și Vf. Vânătoarea lui Buteanu.

Citește și Vânătoarea lui Buteanu versus Vânătarea lui Buteanu

Citește și Circuit Transfăgărășan - Fereastra Zmeilor – Podragu

Spre orașul Victoria.

Spre vârfurile Dara și Hârtopu Darei.

Citește și Munții Făgăraș - Din Valea Sâmbetei pe Dara și Hârtopul Darei

Spre Vf. Urlea.

Spre Muchia Drăgușului.

Citește și Pe muchia Drăgușului, la întrecere cu norii

Spre Vf. Gălbenele și Culmea Sâmbetei

Citește și Făgăraș de primăvară - La brândușe pe Valea Sâmbetei

Spre Muchia Zănoaga și Muchia Drăgușului.

Spre Vf. Picuiata și Vf. Piatra Tăiată.

Spre Munții Iezer-Păpușa

Munții Buila-Vânturarița

Munții Cozia.

Citește și Cozia, un munte giuvaier - mic Olimp al României

Vf. Moldoveanu văzut de pe Vf. Viștea Mare.

Vârful Viștea Mare - Vârful Moldoveanu

De pe vârf ne orientăm spre sud, urmând marcajul Punct Roșu, al celei mai înalte creste montane din România, până pe Vârful Moldoveanu. Între cele două vârfuri este o distanță de cca 400 de metri. Vârful Moldoveanu este un punct de belvedere cel puțin la fel de spectaculos ca cel de pe Vârful Viștea Mare.

Creasta Viștea Mare - Moldoveanu.

Iezerul Moldoveanu.

Citește și Ochii albaștri ai munților - lacurile glaciare din Meridionali

Ne aflăm în fața ultimei provocări înainte de a cuceri cel mai înalt vârf din România: traversarea celei mai abrupte despicături din Carpații românești, cunoscută sub numele de Spintecătura Viștei sau Spintecătura Moldoveanului. Această strungă stâncoasă este echipată cu cabluri de siguranță, iar vara nu ridică dificultăți deosebite. Totuși, în prezența zăpezii, traversarea devine extrem de periculoasă, existând un risc major de alunecare.

Spintecătura Viștei sau Spintecătura Moldoveanu.

Spintecătura Viștei și Vf. Moldoveanu.

Spintecătura Viștei și Vf. Viștea Mare.

Vedere dinspre Vf. Moldoveanu spre nord.

Spintecătura Viștei văzută de la Refugiul Portița Viștei.

Vf. Moldoveanu într-o zi de weekend.

Vf. Moldoveanu văzut de la Refugiul Portița Viștei.

Vedere generală de pe Vf. Moldoveanu spre vest.

Citește și Clasic de Făgăraș - De la Bâlea Lac spre Vf. Negoiu

Sperăm că acest articol ți-a plăcut și ți-a oferit inspirația necesară pentru aventuri în natură. Te invităm să descoperi personal farmecul unei drumeții de toamnă pe „Acoperișul României”, cu  MN07 - Harta de drumeţie a Munţilor FĂGĂRAŞ ediţia a 3-a

 

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar

Citește și Spre Vârful Negoiu prin Custura Sărății